Timişoara şi agresarea reporterilor pentru filmarea unor ţigani pe domeniul public

Unul dintre subiectele pentru care s-a făcut mult tam-tam în ultimele zile a fost cel al reporterului agresat în Timişoara pentru că a filmat nişte ţigani pe stradă. Părerile au fost fie pro, fie contra, dar un lucru a ieşit în evidenţă: mass-media s-a coalizat pentru a-i lua apărarea reporterului agresat. S-au plîns de “teroarea” pe care o reprezintă în ultimul timp ţiganii, mai ales pentru că în Timişoara au cumpărat multe case din centrul oraşului… iar acum s-ar ocupa şi cu agresarea celor care doresc să-i filmeze.

De exemplu, Adevărul.ro spune că:

După o serie de scandaluri în care ţiganii şi-au făcut dreptate cu topoare, săbii şi au evacuat români din casele lor, acum a venit rândul jurnaliştilor să se trezească abuzaţi. Realizatorul TV Dan Radoslav şi Gelu Chetrăruc, directorul televiziunii locale TVT 89, au fost agresaţi în plină stradă în timp ce realizau un material despre clanurile ţigăneşti din oraş.

Aparat distrus

Primul care a fost luat în vizor de ţigani a fost Dan Radoslav, care s-a ales cu vânătăi în zona pieptului şi a braţelor. Grav este că la faţa locului se aflau şi doi poliţişti, care nu au putut să calmeze situaţia, ei la rândul lor ajungând victimele ţiganilor. „Noi chiar am avut gânduri paşnice.Eram pe domeniul public, dar ţiganii au considerat că e terenul lor. Nu au vrut să ne asculte şi au sărit direct pe noi. Nu s-a putut comunica cu ei. Au vrut să ne transforme în sac de box. Pe stradă mai erau şi doi poliţişti, dar nu au avut ce să facă. Ţiganii erau prea mulţi şi mult prea agresivi”, a spus Dan Radosvlav. Şi Gelu Chetrăruc a fost agresat de ţigani, dar încercările acestuia de a proteja camera de filmare – în valoare de aproape 10.000 de euro – au eşuat, echipamentul fiind distrus de ţigani. „Nu am avut ce să facem. Au sărit direct pe noi. Ăsta e stilul lor. Se cred stăpânii oraşului”, a spus Gelu Chetrăruc. La jumătate de oră de la scandal, la faţa locului au mai sosit poliţişti şi un echipaj de jandarmi, dar ţiganii agresori s-au închis în palatul lor şi au ieşit doar după o tură de negocieri. Poliţiştii s-au rezumat în prezent să îi amendeze cu 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice.

Cei de la Cotidianul.ro au o atitudine un pic (dar nu prea mult) mai moderată (aici):

O echipă de jurnalişti de la TVT 89 a fost agresată miercuri de un grup de ţigani pe o stradă din Timişoara, în timp ce însoţea un echipaj al poliţiei municipale, a cărui intervenţie fusese solicitată de proprietara unui apartament care era terorizată de aceiaşi ţigani.

„Toţi cei patru componenţi ai echipei tv au fost loviţi, scuipaţi, înjuraţi şi ameninţaţi de grupul de ţigani din care făceau parte cam 10 persoane. Ei au lovit şi una din camerele de luat vederi pe care o aveam asupra noastră, producându-ne o pagubă de aproximativ 8.500 de euro. Noi nu am ripostat, dar am depus plângeri la poliţie. La locul incidentului a sosit şi o echipă de intervenţie de la Jandarmerie, dar era prea târziu pentru noi”, a declarat pentru cotidianul.ro Gelu Chetrăruc, producător general la TVT 89. O parte dintre ţiganii implicaţi în scandal au primit amenzi contravenţionale pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Agresorii erau supăraţi că jurnaliştii au filmat, de pe domeniul public, modul în care doi agenţi încercau să liniştească o bătrână care reclamase faptul că a fost ameninţată şi terorizată de ţigani. Acest lucru i-a deranjat teribil pe agresori, care au încercat să-i îndepărteze cu forţa pe ziarişti.

Pot spune că îi înţeleg… într-o oarecare măsură: doresc să-şi protejeze propriile interese şi să poată filma fără a fi deranjaţi şi/sau agresaţi.

Pe de altă parte, fiecare reacţionează în felul lui. Din punct de vedere personal nu mă încîntă deloc să fiu filmat sau pozat, mai ales fără să îmi dau acceptul sau, mai rău, ca acele imagini să fie publicate prin mass-media (ziar, televiziune, internet, etc). Dacă asemenea imagini publicate fără permisiune ar cauza prejudicii de orice fel, persoana respectivă ar putea cere daune în instanţă (nu-s avocat, puteţi să mă contraziceţi cînd vine vorba de acest subiect cu dovezile de rigoare).

Cum fiecare avem dreptul la imaginea personală, pentru a împiedica publicarea fără permisiune a imaginilor cu noi putem acţiona în consecinţă, cum ne trece prin cap. Unii ar prefera să vorbească cu cei implicaţi şi să le ceară să nu publice, alţii ar chema poliţia. Ţiganii respectivi au preferat să folosească forţa fizică, şi fără a o face prea bine (au făcut o treabă de mîntuială, dar asta e altă poveste). Ar trebui condamnaţi pentru asta? Poate că da: n-ar fi trebuit să folosească violenţa de la bun început şi ar fi trebuit să-şi facă treaba mai bine. Dar nici reporterii ăia nu-s nişte îngeraşi: şi-au asumat nişte riscuri cînd s-au apucat să filmeze aşa, aiurea, pe stradă. Iar dacă nu au fost conştiente de ele atunci sînt nişte proşti şi merită ce-au încasat.

Iar poliţiştii… Se spune că poliţiştii au stat şi au privit scandalul. Dacă este aşa, atunci au fost destul de deştepti încît să nu se bage în conflict, dar suficient de leneşi-corupţi-fricoşi-sau care o fi fost motivul lor ca să nu-şi facă treaba pentru care sînt plătiţi. Pînă la urmă ei sînt cei mai de condamnat dintre toţi: ar fi trebuit să oprească scandalul din faşă, oricare au fost vinovaţii şi oricare ar fi fost circumstanţele (atenuante).

În situaţia respectivă nu pot lua poartea nimănui, mai ales că-mi lipsesc toate informaţiile. Dar situaţia ar fi cu totul alta dacă autorităţile s-ar asigura că oamenii sînt educaţi şi că respectă regulile jocului (legile).

Evenimentul zilei: Pentru Franţa ţiganii reprezintă calul troian

Evenimentul Zilei a publicat părerea unui fotograf care a surprins traseul unor ţigani din România înapoi în Franţa în plin scandal al expulzărilor ca o formă de a lua atitudine faţă de lipsa de reacţie a românilor la expulzările din ultimul timp.

La 40 de ani, Mugur Vărzariu, un fotograf documentarist implicat în mai multe proiecte sociale, a decis că trebuie să ia atitudine faţă de reacţia Franţei, dar şi faţă de inerţia românească, la ceea ce a devenit cunoscut în Europa drept “problema romilor”.

Astfel, el a petrecut o lună cu câteva familii de romi trimise în România şi care s-au întors apoi în Hexagon, surprinzându-le în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a arăta cum trăiesc.
Pe de o parte, fotograful a ales să spună povestea romilor prin imagini, iar pe de alta, să critice atât guvernul francez, cât şi pe cel român. Pe primul – pentru măsura luată, care contravine secolelor de “libertate, egalitate, fraternitate” şi pe cel de-al doilea – pentru uşurinţa cu care s-a supus deciziei, fără a adopta o poziţie fermă, prin care să-şi apere cetăţenii.

Romii nu sunt principalii infractori din Franţa

“Din punctul meu de vedere nu e justificată atitudinea Franţei. E clar că există o problemă, dar ea nu trebuie sub nicio formă atacată pe criterii etnice. Fiecare caz de infracţionalitate trebuie tratat separat”, susţine Vărzariu, subliniind că romii au dreptul să circule liber, iar acest drept le poate fi limitat doar de o decizie judecătorească.

Mai mult, fotograful consideră că romii nu sunt principalul grup infracţional din Franţa. Acolo, marile grupări de traficanţi de droguri şi reţelele de prostituţie nu sunt conduse de romi. “S-a pus problema că aceste măsuri au fost determinate de o anumită agresivitate faţă de autorităţile statului francez. Cu alte cuvinte, romii se fac vinovaţi de atentat la ordinea publică”, explică românul, care nu crede în această ipoteză.

Sursa şi continuarea cu imagini: EVZ.ro.

Related External Links

Evenimentul Zilei: UE organizează o conferinţă la Bucureşti, pe tema problemei ţiganilor

Evenimentul Zilei a scris în luna septembrie în articolul de aici că Uniunea Europeana va organiza în octombrie o conferinţă la Bucureşti pentru a discuta despre situaţia ţiganilor şi despre programele pentru integrarea lor, după cum a anunţat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor.

Acesta nu a precizat data exactă la care va avea loc conferinţa.

Într-un interviu pentru săptămânalul austriac „Profil”, care va fi publicat luni, Andor a declarat că participanţii la conferinţă vor discuta modalităţi “de a implementa mai eficient programe de ajutorare pentru romi”.

De asemenea, el a criticat politica Franţei de a expulza romii, numind-o un şiretlic de popularitate.
“Oamenii încearcă, într-un mod ieftin şi evident, să îşi crească popularitatea în detrimentul unui grup vulnerabil. Dar nu există loc pentru rasism şi xenofobie în Europa,” a spus el.

Atitudinea Franţei faţă de romi a stârnit un val de critică la nivelul Uniunii Europene.

Related External Links

Money.ro: ai cui sînt ţiganii?

Un articol de pe money.ro (îl puteţi citi aici), scris de Andreea Paul Vass, caută să trateze condiţia ţiganilor din ţările europene. Perspectiva autoarei este una politică, socială şi, de ce nu, educaţională.

Apartenenţa ţiganilor a fost tratată într-un mod foarte primitiv: sînt priviţi prin prisma efectelor acţiunilor, nu prin ceea ce sînt ei de fapt. Lipsa la o educaţie organizată, sau mai degrabă spus o educaţie instituţionalizată, şi-a spus mereu cuvîntul în cazul ţiganilor. Cei care au fost dispuşi să înveţe s-au adaptat societăţii şi nu au fost puţin cei care chiar au avut de zis în cadrul ei, restul au fost izolaţi într-o formă sau alta. Asta se face şi acum, la un nivel mai mult sau mai puţin european.

Atitudinea europenilor a fost în general de reacţie la existenţa ţiganilor şi mai puţin de acţiune la prezenţa lor. Schimbarea acestei atitudini este primul pas în rezolvarea problemelor, educaţia organizată este al doilea.

Related External Links