Actorii din “Inimă de ţigan”, îmbrăcaţi în costume ţigăneşti lucrate de familia Crăciun la a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia, Tîrgu Jiu

Ştirile azi a anunţat acum cîteva zile că cea de-a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia şi-a deschis pe 21 mai porţile pentru iubitorii de artă şi tradiţie autentică.

Dacă până acum la Tîrgu-Jiu expuneau meşteri care prelucrau lemnul, ceramica, pietrele semipreţioase sau diferite materiale textile, acum gama este foarte diversificată. Tocmai de la Bucureşti, familia Crăciun vine să expună la Tîrgu-Jiu costume tradiţionale ţigăneşti, costume pe care le-au îmbrăcat mari actori ai României, în telenovela „Inimă de ţigan”. Loredana Groza, Nicoleta Luciu, Florina Cercel sau Carmen Tănase sînt cîteva dintre actriţele care au purtat, în timpul filmărilor, costumele, lucrate special pentru această ocazie de familia Crăciun.

Se spune că cel mai scump costum ţigănesc este de 350 de euro. Despre familia Crăciun se spun următoarele (printre altele – puteţi găsi totul în articol):

Straie ţigăneşti unicat, aduse în oraşul lui Brîncuşi

Familia Crăciun, prezentă la Tîrgu-Jiu zilele acestea făureşte costume tradiţionale ţigăneşti „de când lumea şi pământul”. Sunt stabiliţi în Bucureşti, dar cutreieră lumea în lung şi în lat pentru promovarea valorii şi tradiţiei populare ţigăneşti, păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Familia Crăciun îmbracă vedetele din România în straie ţigăneşti, dar şi oameni cu funcţii importante. Doamna familiei spune că uneori pentru făurirea unui astfel de costum se lucrează şi două luni.

Arthur Garguromin Verona – Şatră de ţigani

Arthur Garguromin Verona (1868-1946), ŞATRĂ DE ŢIGANI, Compoziţie, ulei pe pânză, semnat, dreapta jos cu roşu, 102 x 70 cm; 122 x 90 cm (ramă). Adjudecat 24000 lei

Sursa: arta licitată.blogspot.com.

Related External Links

Arta filmului şi sursa folclorică

Socotiţi de către mass-media occidentală a fi bomba socială a Europei, ţiganii noştri… rromii, într-o publicaţie românească ce preia – bineînţeles – o zicere de afară, publică o hartă a împrăştierii continentale a… nomazilor proveniţi din Bulgaria şi România ce numără – incredibil – 2.299.000 de suflete!

Ţiganii, rromii…, nomazii, denumiţi astfel, mai blând, de curând, în urma scandalului provocat de expulzările lor din Franţa, decretate de preşedintele Nicolas Sarkozy, şi-au ales ca locaţii ţări ca: Anglia, Belgia, Olanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania, Austria, Grecia, Italia, Elveţia, Spania, Portugalia, Franţa, Irlanda.

Nu mă dumiresc!

Dacă ţiganii cu sorginte în marile ţări europene – nu-i comentează nimeni – au o cultură occidentală – vezi Doamne! – cu excepţia diatribei comandantului Fidel Castro Ruz, care-i demască istoriceşte pe vestici, te întrebi unde-s ţiganii din Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Ungaria?

… Nu cumva Preşedintele Franţei – ,,sfântul ţigan maghiar”, cum îl denumea mai deunăzi un gazetar… limbut la scris – le-a oferit şansa gaborilor de pe Dunăre să fie lideri fără prihană ai… nomadismului internaţional?

Dar să-i lăsăm pe cei de-acum şi pe cei de-aiurea şi să-i cunoaştem pe ţiganii noştri de altădată – … într-o Românie ospitalieră, tolerantă, plină de umanism.

Ţiganii … ţiganii sunt în stare de orice, spunea o voce de om scopit, într-o noapte, la moara din Oprişor, aşteptându-şi rândul la măcinat, şi vocea aia tot povestea nişte grozăvenii, nemaipomenite întâmplări cu ei, cu ţiganii, în nişte stufărişuri, printre sălcii, la Hinova, pe malul Dunării… Ei, tuciuriii, fac bandă şi atacă lumea pe Dealul Stârminii…

Sursa şi continuarea: Revista Clipa.com.

Related External Links

Meşteşugul ţiganilor, între artă şi nevoia de bani

Evenimentul zilei a publicat ieri un articol care a readus, în măsura în care se poate face primăvară cu o floare, în atenţie meşteşugurile ţiganilor. Aceste meşteşuguri au fost motivul pentru care au fost doriti atît de mult la sosirea lor pe aceste meleaguri.

Meşteşugari şi artişti romi şi-au demonstrat ieri, în curtea Palatului Şuţu, iscusinţa în arta cioplirii în lemn, în orfevrărie sau în muzică. Deşi în cadrul evenimentului nu s-au vândut obiecte, scopul său a fost unul practic, acela de a-i ajuta pe romi să îşi facă meşteşugurile mai cunoscute.

Maria Papaleţ, din satul dâmboviţean Ciocănari, face linguri din lemn de 15 ani, de când s-a căsătorit cu Sorin, care este rudar din tată în fiu. „Soţul practică meseria de copil. S-a născut în meserie”, spune ea. El a învăţat-o apoi şi pe ea să cioplească în lemn linguri, platouri, polonice, furculiţe sau cuţite.

Articolul de pe EVZ este aici.

Related External Links