eMaramures: etnii ciudate – Daci liberi, latini, ardeleni, pletosi si tigani de matase inregistrati pina acum la recensamintul din Baia Mare

Dincolo de scandalul pe care l-a generat recensămîntul din acest an pe tema CNP-ului şi a datelor personale, dar şi din cauza bîlbelor autorităţilor, se pare că el rezervă surprize de tot felul autorităţilor din nordul ţării. Astfel eMaramureş consemnază aici că:

Cat cepele le-au fost ochii catorva recenzori din Baia Mare care au avut de inregistrat in scripte pletosi, geambasi, daci liberi, rudari ori tigani de matase, cum s-au declarat unele dintre persoanele la care au facut recensamantul.

Imaginatia baimarenilor s-a dovedit mai mult decat bogata si a intrecut asteptarile specialistilor, care au fost obisnuiti de la celelalte recensaminte sa constate ca Maramuresul este populat de etnii dintre cele mai ciudate, despre care nici cei mai experimentati antropologi nu au cunostinta.

“Sunt conationali care nu vor sa se declare romani, spunand ca ei sunt daci liberi, latini sau ardeleni. Noi le consemnam ca atare. Recenzorul este obligat sa scrie exact ce i se spune, pentru ca la sfarsit trebuie sa ii dea formularul si omul sa il semneze”, a declarat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.

Ţiganii au fost îndemnaţi în repetate rînduri în ultimul timp să-şi declare etnia dar, aparent, autorităţile nu prea s-au informat din timp despre ce anume înţeleg ţiganii prin etnie: denumirea “etniei” derivă din meseria pe care o fac şi din obiceiurile cotidiene (din felul lor de a fi).

Adevărul: Societatea ar putea trăi şi fără ţigani

Astfel explică antropologul spaniol Óscar López Catalán excluziunea socială şi marginalizarea ţiganilor români, de care “nimeni nu are nevoie acum, ei fiind utili doar în perioade de boom economic, când sunt o forţă de muncă”.

Óscar López Catalán, un antropolog spaniol care a studiat procesele migratorii ale ţiganilor români, precum şi forma acestora de viaţă din Barcelona, a fost invitat de partidul Izquierda Unida (Stânga Unită) să susţină o conferinţă în Aviles (Asturias) despre aceştia. “Apropiere de populaţia ţigănească în România: situaţia istorică şi actuală” este numele conferinţei susţinute de antropologul barcelonez, iar câteva concluzii ale conferinţei sale au fost publicate de publicaţia El Comercio Digital.

“Nu se poate vorbi despre niciun colectiv că ar fi unul omogen, deci nici despre ţiganii români nu putem spune acest lucru. Sunt unii bilingvi, alţi nu, există persoane adaptate din punct de vedere a muncii şi aşa mai departe. Există o diversitate enormă. Dar ceea ce este adevărat este că o parte importantă a acestui colectiv este în situaţie de excluziune socială şi acest lucru este cel care se vede cel mai mult din afară”, spune López Catalán.

“Partidul Popular a făcut un joc politic, urmărind beneficiul electoral”

Cu toate acestea, antropologul admite că ţiganii români tocmai astfel au fost trataţi în Franţa, ca un colectiv omogen.“Aceasta este una dintre probleme. Sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi expulzarea lor nu se poate face în acest mod. Dar acestui lucru i se adaugă problema că este semnalat astfel un colectiv concret pentru a-i demola taberele şi acest lucru este cel mai periculos. Acelaşi lucru care s-a întâmplat în Franţa s-a cerut şi în Catalunya. Dar în Barcelona există foarte puţine astfel de tabere. Cu totul altceva este la Madrid, unde există şi apartamente în care trăiesc 20 de persoane în 65 de metri pătraţi. Dar aceasta este sărăcie. Spunând că există astfel de tabere în Catalunya, Partidul Popular şi-a propus un joc politic pentru a obţine un beneficiu electoral. A jucat acest rol, copiindu-l pe Sarkozy. Este un joc periculos, care alimentează o imagine negativă care oricum există şi care nu contribuie deloc la îmbunătăţirea problemei. Să-i expulzezi înseamnă să te uiţi în cealaltă parte şi să te speli pe mâini, dar asta nu este o soluţie ca ei să nu se întoarcă”, a mai explicat Catalán.

Sursa şi continuarea: Adevărul.es.

Related External Links

Reportaj Realitatea: istoria rasei ţigăneşti

Se spune despre numai două metode de studiu a istoriei ţiganilor: metoda lingvisticii comparate şi antropologia fizică.

Related External Links