Cimitirul de nave din Bangladesh

Lucru cert: foarte mulți dintre țiganii de pe la noi sînt experți în reciclarea obiectelor din metal. Probabil că unii ar fi în stare să-ți dezmembreze autovehiculului (indiferent dacă este automobil, cisternă, TIR sau tractor) în mai puțin de o oră pentru a-l vinde la fier vechi. Cît se poate, că nu mai au așa de mult metal ca pe vremuri.

Lucru cert: autoritățile românești și cele de prin (alte) țări europene se plîng că nu-i pot integra pe țigani, că nu sînt capabili să-i educe și să-i pună la muncă așa cum și-ar dori.

Urmărind secvența difuzată de BBC de mai jos, despre munca periculoasă de la cimitirul de nave din Bangladesh (aflat în Oceanul indian), m-am gîndit, așa, într-o doară, jumătate în glumă, jumătate în serios, că s-ar putea combina cele două lucruri certe de mai sus. Adică de trimis un contingent de țigani pentru a le rezolva problemele… Fierul și restul de metale din nave ar fi reciclate într-un timp record și în condiții de maximă siguranță, s-ar face un profit frumos de pe urma lor (în reportaj se spune de milioane de dolari pentru fiecare navă), iar țiganii s-ar simți ca acasă. La propriu. Că de acolo (din zona aia) au venit.

Voi ce ziceți? Ar fi o afacere rentabilă pentru țiganii din România?

Victor Roncea: Afacerea tiganilor, exploatata de dezintegratorii Romaniei din trena lui Soros. Dezbatere publica

Articolul scris de Victor Roncea despre afacerea ţiganilor se găseşte aici. În cele cîteva luni care au trecut de aici nu s-a schimbat mare lucru.

„Ori recunoaştem o dublă responsabilitate a statului şi a minorităţii, ori, dacă nu suntem dispuşi să recunoaştem această dublă responsabilitate pentru o evoluţie pozitivă a minorităţii, vă asigur că toate programele guvernamentale şi europene sunt sortite eşecului“, a afirmat, ieri, preşedintele Traian Băsescu, la conferinţa de lansare a Raportului asupra Strategiei Naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Explicånd că pledează nu pentru asimilare, ci pentru păstrarea obiceiurilor etniei ţigăneşti, Băsescu a mai arătat că, în pofida oricărei strategii, punctele slabe ale unei evoluţii pozitive a situaţiei romilor rămån educaţia şi auto-responsabilizarea minorităţii nomade a Europei. „Hai să fim cinstiţi – a îndemnat Băsescu -, avem o mare problemă de imagine. Mergeţi la Paris, mergeţi la Oslo, mergeţi la Roma, mergeţi la Milano, minoritatea romă este prezentă în orice colţ, în faţa oricărui muzeu, şi nu ca să intre în muzeu“. „Vă spun că, pånă cånd minoritatea romă nu va fi conştientă de propria ei responsabilitate pentru a ieşi din situaţia dificilă, putem să scriem încă zeci de rapoarte guvernamentale. Putem mări oricåt ajutorul financiar, putem mări oricåt alocaţiile sociale, pånă cånd minoritatea romă nu va fi ea însăşi conştientă că are responsabilităţi faţă de ea însăşi, problemele vor dăinui, banii se vor cheltui cu eficienţă minimă şi cu progrese minime“, a mai spus şeful statului. Ziarul „Curentul“ a luat foarte în serios chestiunea şi propune o dezbatere publică naţională asupra problematicii romilor şi a confundării romånilor cu romii pe plan internaţional.

Related External Links

Urban Iulian: 4 miliarde de euro – miza afacerii expulzării ţiganilor români din Franţa

Sună interesant, nu? Ei bine, Iulian Urban pomeneşte de această sumă într-un articol pe care l-a pus aici acum o lună şi jumătate.

Subiectul iniţial al articolului este simplu: după cum a informat Reuterus, premierul francez Francois Fillon a trimis în luna august o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin care i-a cerut să forţeze România să folosească cele 4 miliarde de euro din fonduri europene alocate anual pentru integrarea ţiganilor.

Restul articolului prezintă o opinie personală a autorului. Merită citită cu rezervele de rigoare.

Related External Links