Grătare printre morminte prin Buzău, obicei de Paştele Blajinilor

Ieri a avut loc Paștele Blajinilor, unul dintre obiceiurilor țiganilor din România: ei s-au strîns prin cimitire și au petrecut ziua printre cruci, morminte și mesele întinse acolo, au ciocnit ouă roșii și și-au pomenit rudele și prietenii decedați. Sărbătoarea asta nu face parte dintre cele oficiale ale bisericii ortodoxă română (spre deosebire de cea catolică sau greco-catolică care permite sărbătoarea numită paștele morților), dar e tolerată atîta timp cît nu au loc în prima săptămînă după paște (care s-a terminat acum două zile).

Originile acestei sărbători se pierd în trecut, în perioada de dinaintea creștinismului sau creștinării populației. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sînt libere şi pot gusta din mîncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană, iar oamenii îşi imaginau că pot petrece paştele cu strămoşii, prin revenirea spiritelor morţilor printre ei cînd se deschid mormintele.

Reporterii de la Adevărul au fost la cimitirul Sfîntul Gheorghe de la marginea Buzăului și au înregistrat aglomerația de acolo: îmbrăcaţi cu hainele bune, unele mai colorate decît altele, țiganii şi-au luat de acasă mese, scaune, grătare, suficiente sticle de băutură şi pungi cu mîncare, pregătiţi să petreacă printre morminte.

De pe mesele întinse pe aleile cimitirului nu a lipsit mai nimic.

”Aici avem tot ce se pune pe masă la orice sărbătoare. Avem friptură de miel, vin, ţuică, iar de pe masa asta mănâncă şi bogatul, şi săracu. Noi nu facem ospăţul ăsta de fală. Nu e dezmăţ. Aşa e tradiţia la noi, la ţigani”, ne-a spus reporterilor Grafian, un lider din comunitatea de ţigani din municipiul Buzău.

În cimitirul buzoian, Paştele Blajinilor a fost prilej de întâlnire pentru rudele celor care au trecut pe lumea cealaltă. Ţiganii adunaţi de prin toate colţurile ţării s-au pregătit pentru pomenirea morţilor ca de Paşte. Micii, cârnaţii şi hălcile de miel au sfârâit pe jarul încins iar fumul s-a ridicat printre cruci şi morminte.

Avem un batal întreg, adică un berbec mai bătrân, pe care o să-l frigem şi o să îl împărţim cu toţii, aici. Noi întindem mesele ca să fie primite bucatele astea dincolo, ca să fim mai aproape de morţii noştri. Noi ne simţim foarte fericiţi pentru că ne gândim că alături de noi sunt părinţii, bunicii noştri care au murit”, ne-a explicat Zelter, unul dintre petrecăreţii dintre morminte.

Membrii familiei Andronache, una foarte numeroasă şi cunoscută printre ţiganii din Buzău, obişnuiesc să întindă mesele în cimitir de peste un deceniu. Au înmormântat multe rude până acum, bătrâni dar şi tineri răpuşi de boli sau de accidente rutiere, şi pe toţi răposaţii din neam i-au pomenit de Paştele Blajinilor. Femeile s-au pregătit două zile pentru praznicul dintre morminte.

Sursa și continuarea sînt aici.

Gigeii de la pro tv au abordat și ei subiectul:

Mare petrecere in cimitirele din intreaga tara, unde tiganii au incins gratarele de Pastele Brajinilor. Obiceiul lor spune sa cinsteasca astfel memoria raposatilor, chiar in locul unde sunt inmormantati. Asa ca intind mesele printre cruci, direct pe morminte, cu toate ca in unele orase ar putea fi amendati pentru tulburarea linistii publice.

In Buzau, tiganii au animat cimitirele dis de dimineata. Au intrat cu masinile printre morminte, au descarcat bagajele si au intins mesele lungi chiar printre cruci, aproape de raposati. “Traditia noastra e din tata in fiu, tata! Mostenitura noastra, a tiganilor!” In scurt timp fumul gratarelor a inghitit cu totul cimitirul. “Pana nu iese fumul, nu primeste mortul mancare cat mai aproape sa fim, si cu sufletul si cu…”

Pastele Blajinilor se mai numeste si Pastele Mortilor si e sarbatoarea in care oamenii dau de pomana.

Mese incarcate cu bunatati au fost intinse si in cimitirul Viisoarea, din Ploiesti. Aici numai barbatii au stat la masa, in timp ce nevestele lor s-au aseazat pe unde au putut – pe jos sau direct pe morminte. Petrecerea a durat cateva ore, iar ce a ramas, spun tiganii, s-a impartit saracilor. Ba chiar oamenii se lauda ca fac si curat in urma lor.

La Galati cele mai bogate mese au fost intinse in dreptul cavourilor. 13 persoane care au baut prea mult vin primit de pomana au ajuns la spital. In Braila tiganii au pus masa direct pe morminte, iar memoria mortilor a fost cinstita cu friptura de miel si porc pe jar. Pentru ca aprinderea focului in cimitir este interzisa in Braila, tiganii puteau fi amendati cu 300 pana la 500 de lei. Dar autoritatile au fost milostive si nu au dat sanctiuni.

Sursa este aici.

Maria, îngerul blond aflat printre ţiganii din Grecia

Maria este fetiţa blondă cu ochii verzi găsită printre ţiganii stabiliţi în Fasala, Grecia, şi considerată răpită de cuplul care o creştea: testele ADN au arătat că fetiţa nu este înrudită cu aceştia, adică Hristos Salis, 39 de ani, şi Eleftheria Dimopoulou, 40 de ani. Cei doi sînt acuzaţi de răpirea unui copil şi au apărut în faţa justiţiei la începutul săptămînii, iar capetele de acuzare se vor putea mări pentru că femeia avea două cărţi de identitate diferite, fiind cunoscută şi sub numele de Selini Sali, şi alte documente care sugerau că cei doi au 14 copii, însă 6 dintre ei erau înregistraţi ca fiind născuţi într-un interval de 10 luni… în colţuri diferite ale Greciei.

În timpul interogatoriului cei doi ţigani au povestit diferite versiuni despre cum au găsit fetiţa, deşi ultimele informaţii ar fi zis că au cumpărat-o cu 1000 de euro.

Fetiţa, considerată acum în vîrstă de 5-6 ani, vorbeşte doar cîteva cuvinte în dialectul ţigănesc şi în greceşte, iar poliţia suspectează faptul că ar proveni din nordul sau din estul Europei, posibil din Scandinavia sau Bulgaria.

O organizaţie non-guvernamentală, Zîmbet de copil, căreia i-a fost încredinţată Maria susţine ca fetiţa a fost exploatată de ţigani pentru a face rost de bani, iar aici găsiţi două înregistrări cu ea dansînd: într-una alături de Maria Dimitriou, 21 de ani, nepoata liderului grupului de ţigani, iar alta, de acum 2 ani, o arată pe fetiţă, cu o suzetă în gură, învîrtindu-se şi încercînd să danseze.

Pe de altă parte, cei de la Adevărul susţin că autorităţile elene au descoperit că Maria nu se află pe lista de copii dispăruţi întocmită de Interpol.

După ce ADN-ul micuţei a fost verificat, oficialii internaţionali au confirmat faptul că dispariţia Mariei nu a fost reclamată. Vecinii familiei la care a fost găsită Maria susţin că micuţa ar fi fost vîndută de un cuplu de romi din Bulgaria.

Acest lucru întăreşte o altă ipoteză pe care reprezentanţii poliţiei din Grecia au lansat-o după audierea cuplului la care fata a fost găsită. Potrivit ultimelor informaţii, fetiţa cu trăsături scandinave ar fi fost cumpărată de cei doi greci, Eleftheria Dimopoulou şi Hristos Salis, de la o familie de ţigani bulgari, după ce Bulgaria a condus o campanie puternică de combatere a adopţiilor ilegale, în perioada 2008-2010.

În ultima lor versiune a relatărilor către autorităţi, ţiganii care au crescut-o pe fetiţă le-au declarat anchetatorilor că un cuplu de bulgari le-a încredinţat copilul, nemaiputînd avea grijă de el, dar s-au ataşat de ea în loc s-o predea la autorităţi.

Activiştii acuză discriminarea romilor

Grupurile de activişti pentru drepturile omului acuză autorităţile elene şi opinia publică de stigmatizarea comunităţii rome cu eticheta de „traficanţi de copii“. Amnesty International a anunţat că va lupta pentru protejarea drepturilor romilor şi a condamnat acţiunile „incorecte“ de evacuare din casele lor. Reprezentanţii comunităţii rome din Grecia şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la discriminarea pe care o vor înfrunta ca urmare a mediatizării acestui caz, afirmînd că mulţi vor crede că romii fură copii.

O parte dintre ei au apărut la televiziunile greceşti cu copiii lor, pentru a demonstra că se pot găsi trăsături deschise la culoare şi în interiorul familiilor de romi. Romii denunţă rasismul în acţiunile poliţiei elene, motivând că verificările pe baza caracteristicilor fizice sunt discriminare etnică.

Ţiganii din Tinca, judeţul Bihor, duc dorul Franţei şi o sărbătoresc chiar şi în România

Azi este ziua Franţei, iar francofonii din întreaga lume (şi-s mai mult de o grămadă) o aniversează aşa cum pot ei mai bine. Probabil cei mai francofoni dintre români sînt ţiganii care au plecat pe meleaguri franţuzeşti de cîte ori au avut ocazia, în ciuda tentativelor autorităţilor franceze de a-i ţine departe.

Aşa sînt şi ţiganii din Tinca, judeţul Bihor, cel puţin din ce relatează cei de la Adevărul (care continuă să folosească termenul de rrom adresat minorităţii respective).

Gândurile comunităţii de rromi din localitatea bihoreană Tinca au zburat, astăzi, spre Franţa. „Vive la France” a răsunat în colonia de romi şi, după cum era de aşteptat, nu au lipsit dansurile ţigăneşti ori manelele, toate cu gândul la Franţa, ţară pe care rromii au declarat că o iubesc.

De ani buni autorităţile din Franţa încearcă să scape de rromii care cerşesc la tot pasul şi îi trimit acasă.  Le dau şi bani, investesc în confortul lor,  numai să rămână în România, dar rromii nu par să fie de acord cu mai marii Franţei. Vin acasă, stau câteva săptămâni sau luni, după care se reîntorc. Şi o fac cu mare drag, cel puţin asta susţin. “Am fost de patru- cinci ori în Franţa. Nu am mers la muncă, ci la cerşit. A fost bine. Nu făceam sub 500 de euro pe lună” ne-a spus Marius, unul dintre romii din Tinca.

La fel ca el sunt majoritatea celor care îşi duc zilele în colonia din Tinca. Câştigul pe care-l obţin din cerşit nu are cum să nu-i cheme în ţara Galilor. “Am fost cu soţul şi cu cei şase copiii, în Franţa. Cerşeam, asta făceam toată ziua. Câştigam bine, trăiam bine. Între 1500 şi 2000 de euro pe lună. Îi iubim pe francezi. Sunt darnici”, ne-a mărturisit Ana.

Mai multe informaţii găsiţi aici.

Ţigani mîndri că-s români în cartierul Faţa Luncii, Craiova

Prostia abordării steagului aşa zisului ţinut secuiesc a făcut să curgă multă cerneală şi i-a făcut pe mulţi să dea din gură aiurea pe la tembelizor în ultimele două luni. Fiecare care a considerat că are un cuvînt de zis în scandalul ăsta a protestat aşa cum a crezut el de cuviinţă… iar unii dintre ţigani au găsit o metodă cît se poate de simplă, eficientă şi demnă: peste 50 de familii din cartierul Faţa Luncii au pus luna trecută la poartă tricolorul României.

Ţiganii din cartierul Faţa Luncii au declarat că se declară români şi sunt foarte mândri de drapelul României ”Ne-am pus steag la poartă. Vrem să dovedim că suntem patrioţi. Eu chiar dacă sunt de altă etnie mă consider tot român şi sunt mândru de asta”, a spus Ion Dimtrie.

Steagurile vor rămâne arborate la porţile romilor din cartierul Faţa Luncii timp de trei zile “Prin această acţiune, dorim să atragem atenţia întregii ţări, că noi, romii, ne considerăm români, iar drapelul acestei ţări, indiferent de zona în care ne aflăm, este unul singur, cel al României. În Constituţie la articolul 12 scrie că trebuie să respectăm simbolurile naţionale: drapelul, imnul şi Constituţia. Ne-a deranjat că alţi cetăţeni, din altă etnie, mai mică decât noi ca şi număr, au arborat alt steag decât cel naţional. Legea este pentru toţi românii, iar suntem mândri că suntem români.”, a declarat  Romeo Tiberiade, preşedintele Centrului de Resurse pentru Educaţie, Dezvoltare şi Incluziune Socială.

Sursa este Adevărul.ro. Acolo puteţi găsi şi cîteva poze. Încercaţi să le scuzaţi insultele (folosirea termenului de rrom) adresate românilor.

Primul muzeu din România al culturii ţiganilor

Articolul ăsta conţine două părţi diferite: prima parte este despre ştirea că primul Muzeu al Culturii Romilor Ţiganilor din România va fi inaugurat luni de la ora 11.00 la Primăria Sectorului 6 din Bucureşti.

Astfel, Gandul.info preia informaţiile dintr-un comunicat Mediafac: evenimentul este organizat în contextul Zilei dezrobirii romilor (20 februarie 1856).

Asociaţia Romano ButiQ şi organizaţia KCMC, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 6 şi Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), pun bazele primului Muzeu al Culturii Romilor din România.

Nevoia înfiinţării unei astfel de instituţii pleacă de la faptul că, de cele mai multe ori, atunci când se discută la nivel public despre etnia romă, cunoaşterea este înlocuită de prejudecăţi şi stereotipuri. În acest context, iniţiatorii proiectului consideră că este necesară existenţa unui Muzeu al Culturii Romilor de tip forum, nu doar o înşiruire de artefacte reprezentative, ci un ansamblu dinamic de idei şi poveşti ilustrate prin obiecte, instalaţii şi oameni, în aşa fel încât muzeul să genereze o reală dezbatere pentru toate nivelurile de public – publicul larg, jurnalişti, elevi, studenţi, profesori, mediul academic etc.

Muzeul va fi amplasat pe un spaţiu oferit de Primăria Sectorului 6 şi va fi construit de KCMC, împreună cu Asociaţia Romano ButiQ.

A doua parte este opinia lui Marcel Răduţ Seliste publicată pe Adevărul.ro despre subiectul ăsta.

Avem nevoie de un Muzeu al Culturii Romilor? Poate ajuta o astfel de instituţie la integrarea romilor în societate? Va reprezenta acest muzeu o contribuţie la diminuarea discriminării la care sunt supuşi romii români în Europa de Vest şi în România? La toate aceste întrebări răspunsul meu este DA.

Să mă explic, în felul meu, cu riscul de a supăra fie pe rasişti, fie pe adepţii fanatici ai lui ”politically correct”.

Explicaţia se găseşte aici. Îmi place cum este scrisă, v-o recomand deşi conţine mult prea mult termenul de rrom adresat ţiganilor.

Adevărul.ro: Britanicii nu mai vor să aibă parte de un alt „tsunami“ de imigranţi români sau bulgari

În plină campanie britanică împotriva imigranţilor români şi campanie ironică şi românească împotriva campaniei originale (probabil aţi auzit prin mass-media sau aţi văzut imagini pe facebook în ultimele săptămîni – aşa că nu insist asupra subiectului) Adevărul.ro pomeneşte despre faptul că:

Jurnaliştii de la cotidianul britanic „The Independent“ au încercat să mai spele imaginea proastă pe care o au romii în statele ocidentale, prin prezentarea lor ca fiinţe împinse de sărăcie spre ţări în care pot duce un trai mai bun. Cititorii britanici, însă, nu sunt de aceeaşi părere. Mulţi dintre ei văd „tsunami-ul“ de imigranţi mai mult ca pe o povară, decât ca pe o şansă de a avea forţă de muncă ieftină.

Articolul intitulat „Adevărul despre ţiganii români: nu vin peste noi, nu ne fură locurile de muncă“, publicat de „The Independent“, a generat peste 300 de comentarii. Noi am citit câteva dintre ele şi trecem în revistă mesajele postate care reflectă modul în care sunt priviţi românii de britanici.

Mai multe informaţii se găsesc aici. Am parcurs cîteva dintre comentarile traduse pe Adevărul.ro, au reuşit să mă amuze. Probabil că oamenii ăia chiar erau serioşi cînd le-au scris, dar asta nu înseamnă că sînt la curent cu subiectul.

Related External Links

Adevărul.ro: Ţiganii le dau bătăi de cap şi canadienilor.

Cei de la Adevărul.ro prezintă la rîndul lor informaţii despre ţiganii ajunşi în Canada.

Cel puţin 85 de români, printre care 35 de copii, au ajuns în Canada din februarie până în prezent şi au aplicat pentru azil, a declarat Jason Kenney, ministrul canadian al Imigraţiei. În general, romii stau câteva zile în Mexic înainte de a trece ilegal frontiera Statelor Unite pentru a ajunge în Quebec, a spus el.

Toţi au fost introduşi ilegal în ţară, printr-un oraş din Vermont, unde securitatea frontierei a fost doar recent întărită, în anii de după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, potrivit AP.

Odată ajunşi în Canada, pot aştepta ani buni până când solicitările lor pentru azil politic sunt soluţionate. În tot acest timp, sunt eligibili pentru a primi beneficii de asistenţă socială.

Cel mai important lucru de reţinut din articolul ăsta este, probabil declaraţia lui Jason Kenney despre faptul că Canada că nu îi va mai tolera pe cei care abuzează de generozitatea sistemului său de imigraţie. „Transmitem un mesaj puternic celor care se gândesc să se folosească de serviciile contrabandiştilor pentru a se strecura în Canada: nu o faceţi“.

Mai multe informaţii despre subiect se găsesc aici. Articolul conţine şi o parte a declaraţiei lui Gina Csanyi-Robah, directorul executiv al Centrului Comunităţii Ţiganilor din Toronto. Ea a spus că este conştientă de trecerea ilegală a frontierei, dar înţelege ceea ce îi motivează pe ţigani: o nouă viaţă în Canada.

Probabil că n-au auzit de cuvîntul care garantează o viaţă mai bună oriunde în lume: munca.

Adevarul.ro: 500 de ţigani din Huedin fac avere cerşind în Marea Britanie

Articolul pe care l-am găsit pe Adevărul.ro are o oarecară legătură cu cel pe care l-am scris mai devreme despre reportajul BBC despre cerşetorii ţigani din Marea Britanie. Practic se referă la acelaşi grup de persoane şi la imposibilitatea sistemului românesc de a rezolva problema.

Primarul Huedinului nu are soluţii pentru a opri exodul ţiganilor din oraş spre ţările occidentale. La ora actuală, din cei peste 1.000 de ţigani care trăiesc în Huedin, mai bine de jumătate sunt la cerşit pe străzile din marile oraşe britanice.

Dacă până anul trecut cei mai mulţi ţigani făceau adevărate averi în Spania, Italia sau Franţa, anul acesta, susţine primarul de Huedin, Mircea Moroşan, aceştia şi-au schimbat destinaţia. „Acum, majoritatea cerşesc pe străzile marilor oraşe din Marea Britanie şi Irlanda. Prin oraş, se zvoneşte cum că ei primesc bani frumoşi la naşterea unui copil în aceste ţări”, a spus Moroşan.

Peste 100 de palate din banii cerşiţi

Cu banii strânşi pe străzile oraşelor străine, ţiganii şi-au construit, în ultimii ani, adevărate palate. „Toate sunt şi acum în roşu. Motivul este simplu: impozitele percepute pe clădirile nefinisate sunt mult mai mici. Trist este că ţiganii au împânzit, cu palatele lor, întreg Huedinul”, a declarat Mircea Moroşan.

Cele mai multe palate sunt aglomerate în zona Horea, dar ţiganii au dezvoltat o adevărată politică de extindere a kitsch-ului chiar şi pe străzile din centru. „E simplu. Primul loc de casă dintr-o zonă centrală se cumpără mai scump, printr-un intermediar român. Pe urmă, vecinii de pe strada respectivă aleg să plece. Preţurile scad brusc, iar palatele apar peste noapte”, a mai spus Moroşan.

Nu există soluţii

Mai multe informaţii despre subiect se găsesc aici.

Timişoara şi agresarea reporterilor pentru filmarea unor ţigani pe domeniul public

Unul dintre subiectele pentru care s-a făcut mult tam-tam în ultimele zile a fost cel al reporterului agresat în Timişoara pentru că a filmat nişte ţigani pe stradă. Părerile au fost fie pro, fie contra, dar un lucru a ieşit în evidenţă: mass-media s-a coalizat pentru a-i lua apărarea reporterului agresat. S-au plîns de “teroarea” pe care o reprezintă în ultimul timp ţiganii, mai ales pentru că în Timişoara au cumpărat multe case din centrul oraşului… iar acum s-ar ocupa şi cu agresarea celor care doresc să-i filmeze.

De exemplu, Adevărul.ro spune că:

După o serie de scandaluri în care ţiganii şi-au făcut dreptate cu topoare, săbii şi au evacuat români din casele lor, acum a venit rândul jurnaliştilor să se trezească abuzaţi. Realizatorul TV Dan Radoslav şi Gelu Chetrăruc, directorul televiziunii locale TVT 89, au fost agresaţi în plină stradă în timp ce realizau un material despre clanurile ţigăneşti din oraş.

Aparat distrus

Primul care a fost luat în vizor de ţigani a fost Dan Radoslav, care s-a ales cu vânătăi în zona pieptului şi a braţelor. Grav este că la faţa locului se aflau şi doi poliţişti, care nu au putut să calmeze situaţia, ei la rândul lor ajungând victimele ţiganilor. „Noi chiar am avut gânduri paşnice.Eram pe domeniul public, dar ţiganii au considerat că e terenul lor. Nu au vrut să ne asculte şi au sărit direct pe noi. Nu s-a putut comunica cu ei. Au vrut să ne transforme în sac de box. Pe stradă mai erau şi doi poliţişti, dar nu au avut ce să facă. Ţiganii erau prea mulţi şi mult prea agresivi”, a spus Dan Radosvlav. Şi Gelu Chetrăruc a fost agresat de ţigani, dar încercările acestuia de a proteja camera de filmare – în valoare de aproape 10.000 de euro – au eşuat, echipamentul fiind distrus de ţigani. „Nu am avut ce să facem. Au sărit direct pe noi. Ăsta e stilul lor. Se cred stăpânii oraşului”, a spus Gelu Chetrăruc. La jumătate de oră de la scandal, la faţa locului au mai sosit poliţişti şi un echipaj de jandarmi, dar ţiganii agresori s-au închis în palatul lor şi au ieşit doar după o tură de negocieri. Poliţiştii s-au rezumat în prezent să îi amendeze cu 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice.

Cei de la Cotidianul.ro au o atitudine un pic (dar nu prea mult) mai moderată (aici):

O echipă de jurnalişti de la TVT 89 a fost agresată miercuri de un grup de ţigani pe o stradă din Timişoara, în timp ce însoţea un echipaj al poliţiei municipale, a cărui intervenţie fusese solicitată de proprietara unui apartament care era terorizată de aceiaşi ţigani.

„Toţi cei patru componenţi ai echipei tv au fost loviţi, scuipaţi, înjuraţi şi ameninţaţi de grupul de ţigani din care făceau parte cam 10 persoane. Ei au lovit şi una din camerele de luat vederi pe care o aveam asupra noastră, producându-ne o pagubă de aproximativ 8.500 de euro. Noi nu am ripostat, dar am depus plângeri la poliţie. La locul incidentului a sosit şi o echipă de intervenţie de la Jandarmerie, dar era prea târziu pentru noi”, a declarat pentru cotidianul.ro Gelu Chetrăruc, producător general la TVT 89. O parte dintre ţiganii implicaţi în scandal au primit amenzi contravenţionale pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Agresorii erau supăraţi că jurnaliştii au filmat, de pe domeniul public, modul în care doi agenţi încercau să liniştească o bătrână care reclamase faptul că a fost ameninţată şi terorizată de ţigani. Acest lucru i-a deranjat teribil pe agresori, care au încercat să-i îndepărteze cu forţa pe ziarişti.

Pot spune că îi înţeleg… într-o oarecare măsură: doresc să-şi protejeze propriile interese şi să poată filma fără a fi deranjaţi şi/sau agresaţi.

Pe de altă parte, fiecare reacţionează în felul lui. Din punct de vedere personal nu mă încîntă deloc să fiu filmat sau pozat, mai ales fără să îmi dau acceptul sau, mai rău, ca acele imagini să fie publicate prin mass-media (ziar, televiziune, internet, etc). Dacă asemenea imagini publicate fără permisiune ar cauza prejudicii de orice fel, persoana respectivă ar putea cere daune în instanţă (nu-s avocat, puteţi să mă contraziceţi cînd vine vorba de acest subiect cu dovezile de rigoare).

Cum fiecare avem dreptul la imaginea personală, pentru a împiedica publicarea fără permisiune a imaginilor cu noi putem acţiona în consecinţă, cum ne trece prin cap. Unii ar prefera să vorbească cu cei implicaţi şi să le ceară să nu publice, alţii ar chema poliţia. Ţiganii respectivi au preferat să folosească forţa fizică, şi fără a o face prea bine (au făcut o treabă de mîntuială, dar asta e altă poveste). Ar trebui condamnaţi pentru asta? Poate că da: n-ar fi trebuit să folosească violenţa de la bun început şi ar fi trebuit să-şi facă treaba mai bine. Dar nici reporterii ăia nu-s nişte îngeraşi: şi-au asumat nişte riscuri cînd s-au apucat să filmeze aşa, aiurea, pe stradă. Iar dacă nu au fost conştiente de ele atunci sînt nişte proşti şi merită ce-au încasat.

Iar poliţiştii… Se spune că poliţiştii au stat şi au privit scandalul. Dacă este aşa, atunci au fost destul de deştepti încît să nu se bage în conflict, dar suficient de leneşi-corupţi-fricoşi-sau care o fi fost motivul lor ca să nu-şi facă treaba pentru care sînt plătiţi. Pînă la urmă ei sînt cei mai de condamnat dintre toţi: ar fi trebuit să oprească scandalul din faşă, oricare au fost vinovaţii şi oricare ar fi fost circumstanţele (atenuante).

În situaţia respectivă nu pot lua poartea nimănui, mai ales că-mi lipsesc toate informaţiile. Dar situaţia ar fi cu totul alta dacă autorităţile s-ar asigura că oamenii sînt educaţi şi că respectă regulile jocului (legile).

Adevărul.ro: Anca Mezei a făcut Sociologia ca să salveze ţigănia

Adevărul spune că la 27 de ani tînăra ţigancă Anca Mezei a făcut două facultăţi, se pregăteşte pentru master şi vrea să-i ajute pe ţigani să-şi depăşească nivelul. Ea este directoarea unei fundaţii care luptă pentru emanciparea semenilor ei în Braşov.

Chiar dacă recunoaşte că nu i-a fost deloc uşor, Anca a luptat mereu să-şi continue studiile, să înfrunte discriminarea, pentru ca astăzi să lupte pentru ajutorarea romilor din comunitatea din care face şi ea parte.

Anca se trage dintr-o familie simplă de romi, din Purcăreni. Mai are trei surori şi un frate, care au terminat doar câte zece clase şi care sunt căsătoriţi. Tânăra, singura care nu s-a grăbit să-şi împartă viaţa cu un suflet pereche, a decis să pună pe primul plan dezvoltarea sa personală. „Căsătoria implică multe responsabilităţi. Momentan, am decis că trebuie să am grijă de mine, să mă respect, fiind sigură că ce este al meu e pus deoparte. Este adevărat că din comunitate nu prea am de unde să aleg, însă voi găsi eu pe cineva matur, cu aceleaşi preocupări ca mine, care să mă ajute să le ofer copiilor mei tot ceea ce este mai bun”, mărturiseşte tânăra.

Continuarea şi imaginile se găsesc aici.

Adevărul: Francezii au fost în Bihor ca să ne ajute să le găsim locuri de muncă ţiganilor

Adevărul.ro relatează aici că în cursul lunii martie 2011 viceprimarul din Lyon a fost în Oradea şi Tinca pentru a găsi soluţii de reintegrare a ţiganilor care cerşesc şi fură în Franţa. Se spune că francezii sînt dispuşi să investească într-o baie comunală în Tinca şi în proiecte de gestionare a deşeurilor şi de agricultură pentru a le găsi ţiganilor locuri de muncă.

Hubert Julien-Laferriere, viceprimarul din Lyon, a venit la Oradea, însoţit de primarul Teodor Coste din Tinca, comuna din care provin 60 la sută din romii din Lyon. Primăria Tinca a fost contactată de către autorităţile din Lyon, pentru a stabili împreună un mod de acţiune prin care romii să fie motivaţi să rămână, respectiv să se întoarcă în România.

„Le-am propus francezilor afaceri ce ţin de resursele de aici. Avem măceşe şi fructe de pădure care trebuie doar culese şi valorificate. Romii ar avea astfel ce să lucreze”, a spus Teodor Coste. Acesta a precizat că francezii vor veni cu banii, iar primăria Tinca va oferi terenul şi utilităţile necesare, pentru realizarea unei băi comunale, unde romii din colonii să se poată spăla. „Dintre cei 600 de romi din Lyon, mai mult de jumătate sunt din Tinca. Suntem legaţi cu Bihorul, prin această problemă comună, a migraţiei romilor”, a spus Hubert Julien- Laferriere.

Adevărul.ro: bătaie între ţigani şi români în cartierul Speranţa al oraşului Piatra Neamţ

Săptămîna trecută Adevărul.ro a relatat faptul că românii şi ţiganii s-au bătut în cartierul Speranţa din Piatra Neamţ în data de 5 august începînd cu ora 20:40, că patru dintre victime au ajuns la spital cu răni provocate prin lovire şi tăiere şi că două persoane sînt cercetate penal.

Tensiunile mocnite dintre cele două etnii din cartierul oraşului Piatra Neamţ au degenerat aseară într-o încăierare de stradă, în urma căreia patru persoane au fost transportate cu salvarea la Spitalul Judeţean.„Au fost aduse cu ambulanţa patru victime ale unei agresiuni. Două dintre ele au prezentat plăgi tăiate la nivelul scalpului, iar celelalte victime traumatisme cranio-faciale şi contuzie de piramidă nazală“, a precizat Daniela Gonţariu, medic de la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean Neamţ.

Pentru despărţirea taberelor a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor mascaţi. Scandalul a început după ce o româncă în vârstă de 28 de ani a lovit o fetiţă ţigancă în vârstă de nouă ani, pe motiv că aceasta din urmă i-ar fi bătut nepoata. Fetiţa s-a dus plângând acasă, de unde s-a întors cu bunica şi un tânăr în vârstă de 17 ani şi au snopit-o în bătaie pe femeia de 28 de ani.

Continuarea în articolul de pe Adevărul.ro.

Adevărul: 62 de ţigani pe locuri speciale în liceele mureşene

Adevărul.ro a anunţat aici în 10 iulie 2011 că 62 de ţigani au ocupat o parte din cele 200 de locuri speciale puse la dispoziţia elevilor din etnia respectivă în liceele mureşene de către Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Tinerii urmează să ocupe poziţia a 31-a dintr-o clasă, fără să fie afectat numărul de locuri stabilit legal în clasele de liceu (30 de locuri),pentru elevii care au terminat ciclul gimnazial şi s-au înscris la Evaluarea Naţională. „Elevii respectivi au fost repartizaţi în funcţie de media fiecăruia, în ordine descrescătoare. Unii au optat pentru licee din care să învaţă o meserie sau care le oferă o calificare, alţii au ales şcoli care să le permită ca după absolvire să urmeze cursurile unei universităţi”,ne-a declarat Viorel Socol, inspector şcolar general adjunct în cadrul ISJ Mureş.

Liceele mureşene „Avram Iancu”, „Electromureş”, „Gheorghe Marinescu”, „Gheorghe Şincai”, „Emil Dandea”, „Constantin Brâncuşi”, „Aurel Perşu” şi „Ion Vlasiu” au pus la dispoziţia tinerilor de etnie romă câte 10 locuri în total pe locurile speciale destinate lor. Comparativ cu anul trecut, numărul ţiganilor înscrişi la liceu în Mureş pe locurile speciale este mai mic, anul trecut înregistrându-se peste o sută de înscrieri.

Related External Links

Senatorii, tiganii si apelativul rrom in februarie 2011

Azi am citit pe reţea că pămpălăii de senatori au respins propunerea lui Silviu Prigoană care dorea să înlocuiască în actele oficiale termenul de rrom cu cel de ţigan. Ştiu, ştiu, nu toţi senatorii sînt mototoli, dacă ar fi fost nu ar mai ajuns probabil în poziţia respectivă, dar trebuie să fii mototol sau fraier ca să pui botul la motivaţiile unora dintre ţigani şi să o dai înainte cu termenul rrom. Una dintre motivele pentru care denumirea asta a luat atîta avînt este gura mare şi spurcată a unora care s-au apucat să o promoveze pentru a-şi atinge propriile scopuri iar o foarte mare parte a românilor, toleranţi, indiferenţi sau chiar intimidaţi (nişte stări de spirit foarte comune printre conaţionalii nostri) i-au lăsat să se manifeste în voie.

Eu pun problema astfel: adică dacă eu (dacă ar fi să mă iau după logica unora) mă consider OM ar trebui să cer schimbarea denumirii poporului român cu cea de oameni? Acum o asemenea ipoteză este absurdă, şansele de a obţine aşa ceva sînt pur şi simplu infime, dar cu suficientă insistenţă se poate obţine orice… Cel mai bun exemplu este chiar denumirea României: termenul de român este unul recent, au trecut mai puţin de două secole de cînd a fost inventat pentru a ne atribui o falsă apartenenţă la grupul de popoare romanizate, cu insistenţa unui grup din ce în ce mai mare de oameni în cele două secole a devenit o denumire oficială şi recunoscută mondial. Ţiganii nu au un stat propriu şi o entitate comună ca popor, dar termenul cu care au devenit cunoscuţi în istorie a fost multă vreme instituţionalizat la nivel european (adaptat fiecărei limbi în parte, dar în cele mai multe cazuri cu aceeaşi rădăcină). Tendinţa unora este să acţioneze prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie ca să îl schimbe… rămîne de văzut în ce măsură vor reuşi. Au încercat şi în perioada interbelică în România, dar comuniştii le-au dat peste nas tupeiştilor… acum (în ultimele două decenii) au revenit.

Revenind la subiectul acestei zile, decizia de respingere de către Senat a proiectului de lege iniţiat de deputatul Silviu Prigoană a fost luată cu 51 de voturi “pentru”, 27 de voturi “împotrivă” şi cinci abţineri, după cum a informat Mediafax. Eu am citit despre faza asta (era să-i spun chestie, la cît de irelevantă este ar fi un termen foarte potrivit, dar fază este chiar şi mai potrivit) pe adevărul.ro şi aproape am început să rîd… nu ştiu în faţa cui dau socoteală senatorii (părerile sînt foarte împărţite, dar cu siguranţă nu dau socoteală în faţa poporului care i-a ales pe poziţiile alea – doar trăim în România, ce naiba?) dar uneori sînt de-a dreptul hilari.

Related External Links

Adevărul: Decît ţigani, mai bine să ne zică indieni

Se spune că ţiganii sînt discriminaţi, de multe ori spusa asta este adevărată. Că oamenii-s nemulţumiţi de asta este ceva normal… dar discriminarea nu stă doar într-o denumire, este ceva mult mai profund. Nu poţi schimba forma şi să pretinzi că discriminarea nu mai există… cel puţin dacă esti cît de cît inteligent şi corect.

Articolul de mai jos arată un singur lucru: că superficialitatea şi manipularea sînt la modă pe la noi.

Propunerea deputatului Silviu Prigoană ca din documente să fie înlocuită noţiunea de „rrom“ cu cea de „ţigan“ a pus pe jar minoritatea din Bănie. Rromii susţin că această schimbare le-ar aduce numai prejudicii şi ameninţă că vor ieşi în stradă pentru a-şi apăra drepturile.

La Craiova se află una dintre cele mai mari comunităţi de rromi din toată ţara. Oamenii se declară revoltaţi şi susţin că sunt gată să iasă în stradă în cazul în care Guvernul va fi de acord cu schimbarea denumirii oficiale din „rrom” în „ţigan”.

„Cel mai rău lucru pe care puteau să ni-l facă este acesta. Este ca şi cum ai da drumul unui leu între oameni. Noi nu suntem de acord cu aşa ceva. Până la urmă trăim în România, aşa că nu văd de ce să vină acum cineva şi aşa, peste noapte, să vrea să facă nişte schimbări, doar că aşa vrea el. Este adevărat că unii dintre noi au încălcat legea, dar nu este pădure fără uscături”, a spus Ion Dumitru (56 de ani), cărămidar.

Bărbatul povesteşte că pe vremea lui Ceauşescu a avut de suferit din cauză că este ţigan. „Când m-am dus să mă angajez pentru prima dată, în 1977, directorul de la Fabrica de confecţii mi-a zis aşa:

«Ţigane, vezi să nu furi, că a doua zi eşti dat afară». La orice instituţie la care merg sunt văzut altfel. Vă daţi seama cum o să fie după ce în buletinul meu va scrie cu litere mari «ţigan»? Lumea şi aşa are o părere nu tocmai bună despre minorităţi, atunci toţi ne vor trata ca pe ultimii oameni. Cei de la guvernare nu fac altceva decât să-i aducă pe unii dintre noi în stare să dăm în cap sau să facem alte răutăţi”, a mai spus bărbatul.

„Suntem ţara cu cele mai tâmpite legi”

Ghiţă Radulian (58 de ani) este unul dintre ţiganii care au reuşit, de-a lungul anilor, să facă bani frumoşi din afaceri. Bărbatul vinde utilaje agricole şi este proprietarul unui bazar din Craiova. „Domnul Prigoană să-şi vadă de gunoaiele lui, acolo. Cum să ne schimbe denumirea din rrom în ţigan. Suntem ţara cu cele mai tâmpite legi. Să ne zică indieni, dacă vor, că noi de acolo venim. Este o prostie ce vor să facă!”, a declarat Radulian.

Sursa şi continuare: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Prostituatele şi ţiganii nu sunt ilustrativi pentru imaginea unei comunităţi

Ambasadorul României în Spania, Maria Ligor, a discutat la HotNews despre problemele comunităţii de români din Spania, despre serviciile consulare, problema prostituatelor şi a ţiganilor români, repatrierea morţilor şi oportunităţi pentru studenţii români.

În problema prostituatelor şi a ţiganilor români care au împânzit Madridul, Maria Ligor a declarat că există o colaborare directă între ataşaţii de interne din Ambasadă şi Secţiile de Poliţie din zonele afectate.

„Consider însă că acest tip de situaţii nu sunt ilustrative pentru imaginea unei comunităţi de peste 830.000 de persoane, în covârşitoare majoritate persoane oneste, care muncesc din greu şi în respectul legii. De altfel, acesta este mesajul pe care îl receptez de la interlocutorii spanioli în legătură cu românii din Spania. Am mare încredere că majoritatea spaniolă are capacitatea să discearnă între excepţii şi regulă”, a subliniat ambasadorul României în Spania.

În Spania se află una dintre cele mai mari comunităţi de români din lume, aproape 830.000 de români înregistrati oficial.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: Cărămidăria din Arad îşi trăieşte ultimele zile

Familiile de ţigani aşteaptă buldozerele care vin să le demoleze cocioabele. Rromii din zona Cărămidăriei trăiesc fără apă, curent şi căldură. Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii.

Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii. Trăiesc cu toţii într-o sărăcie lucie, în condiţii mizere, strânşi într-o zonă pentru care autorităţile au stabilit o nouă destinaţie.

În curând, în Cărămidărie vor intra buldozerele pentru a amenaja cea mai nouă pistă de canotaj din ţară. Vieţile locuitorilor din cocioabe se vor schimba radical. Lucrurile sunt simple pentru comunitatea de ţigani. Ocupă ilegal acest teren şi demolarea se poate produce fără prea multe discuţii. Posibilitatea de a rămâne nu există. pentru că pista de canotaj va înghiţi toate gospodăriile, spun reprezentanţii Primăriei Arad.

Călătorie în timp

Călătorul ajuns intenţionat sau întâmplător în Cărămidărie poate spune că a coborât în timp cel puţin 300 de ani. Nu va da peste nimic din ceea ce defineşte acum civilizaţia. Oamenii nu au apă, canalizare, curent electric şi nici încălzire. Zilnic adulţii din familiile de rromi pornesc prin împrejurimi pentru a vedea de unde mai pot obţine câţiva lei pentru a putea cumpăra o bucată de pâine. După ora 9 dimineaţa, în ,,cartierul” de cocioabe şi barăci găseşti pruncii jucându-se în noroiul sau praful din stradă, în funcţie de capriciile vremii.

Alături de cei mici dai peste câte un bătrân şi peste nelipsiţii câini vagabonzi. Cu toţii au în minte acelaşi lucru: foamea. Să poţi să mănânci ceva este provocarea fiecărei zile pentru oameni şi animale. ,,Mama e plecată să găsească mâncare”, spune Laura, una dintre copilele ce se juca în faţa casei. La câţiva metri am zărit şi două persoane cu bidoane în mână. Mergeau după apă.

Apă, fier şi şapte guri care cer mâncare

,,Nu avem apă, mergem să luăm de la un izvor din zonă, măcar de băut să fie”, a spus Ana Stancu. Mai sunt întârziaţii, porniţi ultimii în căutarea fierului vechi, una dintre sursele de venit ale ţiganilor din Cărămidărie. Întârziatul întâlnit de noi este un bărbat între două vârste, care spune că aşa face rost de bani pentru mâncarea copiilor lui. Şapte la număr!

,,Pe zi reuşim să facem 10-15 lei, dar lucrăm mult şi avem multe guri de hrănit. Acum mă duc la muncă, am luat cu mine un pic de pâine şi un pic de dulceaţă, că altceva nu am. Îmi vine să plâng când mă gândesc că am putea ajunge în stradă. Vreau să îmi depun dosarul pentru ajutor social, dar am cartea de muncă pe la Baia Mare şi nu mă pot duce după ea. E vai de noi”, spune Alexandru Varga. Are şapte prunci acasă şi nouă guri de hrănit în fiecare zi.

Nu ştiu nimic oficial

Oamenii nu au fost anunţaţi oficial că nu vor mai avea acoperiş deasupra capului. Unii au aflat pe cont propriu şi au plecat. Există şi norocoşi printre ei. Sunt cei care au reuşit să primească o locuinţă socială în cartierul Sânnicolaul Mic. Cei care au rămas trăiesc ultimele zile în Cărămidăria care se va transforma în cel mai modern complex de canotaj.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Euroțiganii din Bihor au fost repatriați în luna august din Franța, fiind așteptați în localitățile natale

Șapte țigani bihoreni au făcut parte din prima tranșă de repatriați, alungați începând de joi, din Franța în România. Potrivit informațiilor primite de la Biroul Județean pentru Rromi, al prefecturii Bihor, cei șapte sunt originari din localitățile Tinca, Ineu și Crestur.

Țiganii au acceptat repatrierea voluntară în schimbul a 300 de euro pe cap de adult şi 100 de euro pentru fiecare copil minor. Carmen Mitricioiu, reprezentanta Biroului Județean pentru Rromi, a confirmat că pe lista primită de la București figurau șapte persoane de etnie rromă, din județul Bihor. „Cei șapte au ajuns ieri în capitala României, de la Lyon”, a spus Carmen Mitricioiu. Ioan  Lakatos, care este consultant pe probleme legate de rromi, la Administrația Socială – Comunitară Oradea, nu știe dacă repatriații au ajuns sau nu la casele lor și nici dacă aceștia mai au de gând să plece din țară, în perioada imediat următoare.

Controversă

Acţiunile de evacuare a taberelor de rromi din Franţa şi repatrierea lor sunt în concordanţă cu noile măsuri în materie de securitate anunţate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. La sfârşitul lui iulie, autorităţile franceze anunţaseră că jumătate dintre taberele ilegale de rromi, estimate la circa 300, vor fi desfiinţate în următoarele trei luni.  Franţa a început joi repatrierea a câtorva sute de romi către România şi Bulgaria, pe fondul criticilor virulente de rasism şi discriminare faţă de o comunitate vulnerabilă.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii cu palate din comuna Covăsânț vor ajutor la încălzire

Adevărul ne aduce la cunoştinţă că zeci de ţigani din judeţul Arad s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru lemne după ce şi-au construit adevărate palate cu încăperi mari şi greu de încălzit.

Zeci rromi din comuna Covăsânţ s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru  lemne. Chiar dacă în case au confort de cinci stele, ţiganii nu au niciun venit legal înregistrat, aşa că au tot dreptul să ceară ajutor de la stat. „Nu am niciun venit, iacă nu am făcut încă focul, că palatul ăsta l-am ridicat de generaţii, dar acum nu mai avem bani”, a mărturisit Garofiţa Iosana Gruia.

Aproape 170 de cereri

De o săptămână, de când Primăria din comuna Covăsânţ  înregistrează cererile pentru subvenţia la căldură, 164 de săteni au solicitat lemne. Printre ei şi rromii care şi-au înălţat palate.

„Deşi au palate, ei nu figurează ca ar avea venit, deci, legal, au dreptul la subvenţii  pentru căldură. Rudele muncesc în  străinătate şi vin cu bani. Nu se ştie de unde, că venitul nu e  declarat. La noi în comună, o astfel de vilă s-a ridicat în patru luni”, a declarat Traian Balint, primarul comunei Covăsânţ. Cu plasme, mobilă masivă şi sobe impozante, rromii din Covăsânţ  îşi cer drepturile. Chiar dacă au palate şi limuzine în curte, ei nu lucrează şi, prin urmare, pot solicita ajutor de la stat. Conform legii, ţiganii pot primi cel mult 270 de lei pentru lemnele necesare lunilor de iarnă.

Reguli pentru ajutoare

„Nu am încălzit nicio cameră că nu avem cu ce. Casa asta are numai patru camere şi eu stau singură aici numai într-o cameră. Normal că mi-am depus cerere”, a spus Iuliana Covaci, proprietara unui palat.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru primirea subvenţiei pentru căldură este ca venitul pe membru de familie să nu depăşească 615 lei, un venit pe care mai  toţi proprietarii palatelor ţigăneşti nu îl au în acte.
Drept urmare, primăria  e bună de plată pentru iarna aceasta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links