Traditii

National Geographic şi neamurile ţigăneşti

National Geographic din România tratează originile ţiganilor, mai mult din punctul de vedere a meseriilor pe care le aveau odinioară şi a denumirilor bazate pe ocupaţia lor. Faptul că acum cîteva secole ţiganii erau meseriaşi pricepuţi este unul cunoscut: este de asemenea şi unul dintre motivele pentru care au fost legaţi de pămînt în Ţările Române. Între timp însă multe dintre aceste meserii s-au pierdut… apărînd în schimb multe dintre problemele pe care le cunoaştem

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

„Neamurile de romi reprezintă o europenizare a organizării tradiţionale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporaţiilor meseriaşilor indieni, care au înlocuit vechile canoane şi precepte ale castelor, devenite anacronice şi inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea.

Mai multe informaţii de găsesc aici.

Actorii din “Inimă de ţigan”, îmbrăcaţi în costume ţigăneşti lucrate de familia Crăciun la a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia, Tîrgu Jiu

Ştirile azi a anunţat acum cîteva zile că cea de-a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia şi-a deschis pe 21 mai porţile pentru iubitorii de artă şi tradiţie autentică.

Dacă până acum la Tîrgu-Jiu expuneau meşteri care prelucrau lemnul, ceramica, pietrele semipreţioase sau diferite materiale textile, acum gama este foarte diversificată. Tocmai de la Bucureşti, familia Crăciun vine să expună la Tîrgu-Jiu costume tradiţionale ţigăneşti, costume pe care le-au îmbrăcat mari actori ai României, în telenovela „Inimă de ţigan”. Loredana Groza, Nicoleta Luciu, Florina Cercel sau Carmen Tănase sînt cîteva dintre actriţele care au purtat, în timpul filmărilor, costumele, lucrate special pentru această ocazie de familia Crăciun.

Se spune că cel mai scump costum ţigănesc este de 350 de euro. Despre familia Crăciun se spun următoarele (printre altele – puteţi găsi totul în articol):

Straie ţigăneşti unicat, aduse în oraşul lui Brîncuşi

Familia Crăciun, prezentă la Tîrgu-Jiu zilele acestea făureşte costume tradiţionale ţigăneşti „de când lumea şi pământul”. Sunt stabiliţi în Bucureşti, dar cutreieră lumea în lung şi în lat pentru promovarea valorii şi tradiţiei populare ţigăneşti, păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Familia Crăciun îmbracă vedetele din România în straie ţigăneşti, dar şi oameni cu funcţii importante. Doamna familiei spune că uneori pentru făurirea unui astfel de costum se lucrează şi două luni.

Ţigani căldărari la tîrgul meşterilor populari Oradea, ediţia a XVIII-a, iulie 2011

Azi am fost în parcul Nicolae Bălcescu, Oradea, la a XVIII-a ediţie a tîrgulului meşteşugarilor. Am avut surpriza plăcută să văd nişte ţigani căldărari (n-am intrat în vorbă cu ei, dar mă gîndesc că ei ar fi primii interesaţi să-şi vîndă produsele acolo) şi am făcut cîteva fotografii. Este prima oară cînd am avut tangenţă directă cu produsele lor şi de aceea am insistat un pic mai mult pe detalii.

Puteţi găsi programul evenimentului aici. Restul fotografiilor se găsesc pe Picasa, dar neavînd legătură cu ţiganii nu le-am pus şi aici.

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #1

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #2

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #3


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #4


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #5


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #6


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #7

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #8


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #9

Nuntă la ţigani în secolul XIX

Nunţile ţigăneşti de acum, cele moderne, au fost destul de promovate prin mass-media şi pe internet, dar cele din trecut sînt mult mai puţin cunoscute.

George Damian prezintă aici o descriere a nunţilor de acum două secole, iar continuarea poate fi găsită tot acolo, împreună cu nişte imagini de epocă. Sursa lui a fost Heinrich von Wlislocki, un filozof sas din Transilvania de la sfîrşitul secolului XIX, destul de puţin cunoscut (eu n-am auzit de el) care a trăit alături de ţigani.

Am preluat aici un fragment, sper că vă va stîrni curiozitatea suficient de mult pentru a intra în detalii.

Nunta la ţigani începea cu invitarea participanţilor: “Însoţit de doi sau mai mulţi muzicanţi, mirele ţigan merge din cort în cort şi în timp ce muzicanţii interpretează un dans specific el îşi face invitaţia dansând şi de obicei într-o formă cântată. (…) La aceste invitări, băutura, rachiul, joacă un rol primordial, iar mirelui şi muzicanţilor săi li se pune înainte de băut în cantităţi atât de copleşitoare, încât nu arareori au dificultăţi în a regăsi drumul spre casă. Aceste invitaţii ocupă toată săptămâna, fiindcă tradiţia şi buna cuviinţă cer ca mirelui şi însoţitorilor lui să li se pună dinainte o băutură, iar, pe de altă parte, tot tradiţia este aceea care cere ca mirele să pună la dispoziţia invitaţilor burduful plin. Desigur, conţinutul acestuia este curând golit, dar ce contează? Cârciuma satului are destul rachiu şi mereu se găseşte cineva dintre cei prezenţi care să fie gata să dea o fugă până în sat şi să aducă înapoi la corturi burduful proaspăt umplut. Admiţând că pe drum nu şi-a umezit de prea multe ori gâtlejul cu preţioasa poşircă “datorită uscăciunii pricinuite de alergare” şi nu s-a lăsat cuprins de braţele lui Morfeu în vreun tufiş, laolată cu burduful şi poşirca, spre cea mai mare supărare a celor care îl aşteaptă”. Beţia aceasta este motivată de un proverb ţigănesc citat de Wlislocki: “Să intri în căsnicie clătinându-te e mai bine decât să alergi treaz după femeia altuia”.

 

Viaţa liberă: Tradiţii şi opulenţă în neamul căldărarilor

* Aţi privit mereu plini de curiozitate palatele ţiganilor din Iveşti întrebându-vă cum e înăuntru? * Vă invităm în vizită la preşedintele comunităţii de romi din Iveşti, Cezar Stănescu, şi la fiul lui cel mare * Garduri păzite de lei-ţâşnitoare * Scări masive de marmură albă, gresie şi faianţă aduse din Spania şi Italia, arcade, coloane, potop de flori de plastic * Încăperi de zeci de metri pătraţi, decorate în culori tari * Inimioare şi simboluri ale euro şi dolarului pe tavan, aşa cum au pe tavan Carmen Şerban ori Guţă *  Monitorizare video şi internet *

La 38 de ani, Cezar Stănescu este preşedintele comunităţii de romi din Iveşti şi împreună cu bulibaşa Ferdinand Stănescu are grijă de viaţa şi de viitorul ţiganilor din Iveşti. E mândru de numele lui de împărat roman, dar a preferat titulatura modernă, de preşedinte, pentru că se potriveşte vremurilor în care trăim. Sună european! E rudă prin alianţă cu bulibaşa.

Pe Cezar Stănescu l-am găsit întâmplător, pe strada principală a cartierului rezidenţial ţigănesc din Iveşti. Am intrat în vorbă cu el fără să ştim cine e. A fost unul dintre puţinii ţigani care, aflând că suntem ziarişti, n-a fugit de noi.

Era îmbrăcat la patru ace pe sub haina elegantă, din piele. Ne-a sărit în ochi cravata prinsă cu un ac de aur masiv (nu placat!), cu portretul lui Mihai Viteazul gravat pe el.

„Umblu la costum de obicei, dar acum am ieşit cu nişte prieteni şi mi-am luat ce-am apucat pe mine”, s-a scuzat, după care a recunoscut că stiliştii îl sfătuiesc ce să îmbrace. În privinţa acelor de cravată, are şi unele gravate cu steguleţe şi cu însemnele UE.

Din vorbă în vorbă, ne-a invitat în biroul său de lucru. Îl întreb dacă e ţigan sau rom şi răspunde scurt: „Noi suntem ţigani. Dar Uniunea vrea să ne schimbe în romi”.

Sursa şi continuarea pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Ştirile Protv: România, te iubesc! Romani Kris, legea ţigănească

“Nimeni nu este mai presus de Romani Kris”, adica de judecata tiganeasca. O echipa a emisiunii a intrat in culisele unui proces arzator. In fata batranilor au venit doua familii invrajbite pentru ca Alfonso Nazaret a furat o virgina.

Cartierul Fata Luncii din Craiova. Un loc faimos pana azi doar prin scandaluri cu sabii si pistoale. Un loc in care comunitatea respecta o lege anacronica, arhaica, dar vie: Kris Romani, sfatul batranilor, judecata tiganeasca.

Toata suflarea s-a adunat la proces. Se judeca o speta fierbinte. Un baiat a furat o fata virgina si au ramas parintii sa se razboiasca. Walter, tatal Zenaidei versus Cartus, tatal lui Alfonso Nazaret.

Discutii aprinse, luari de pozitie, doua parti sucarite in fata celor mai respectati judecatori traditionali din Romania. Familia fetei se sfatuieste indelung si-si spune pretentiile.

Sursa ŞtirileProtv.ro.

Related External Links

Simpozion: Copilul ţigan între tradiţie şi şcoală, Dolj

Sectiuni: Traditii si obiceiuri ţigăneşti; Concurs de creaţie

Liceul Teoretic “Gh. Magheru”-Cetate, Dolj,  a organizat  în data de 8 mai 2010, Simpozionul Naţional “Copilul rrom între tradiţie şi şcoală”, Ediţia a II-a.

DATA :
Sâmbătă, 8 mai 2010

LOCUL DE DESFĂŞURARE :
Liceul Teoretic “ Gheorghe Magheru” , com. Cetate, judeţul Dolj.

PROGRAM DE DESFĂŞURARE:

• 11,00-12,00 – Primirea participanţilor si vizionarea expozitiei dedicata traditiei  tiganesti
• 12,00-12,30 – Festivitatea de deschidere a simpozionului.

• 12,30-13,30 – Scurt program artistic prezentat de elevii şi preşcolarii tigani ai Liceului Teoretic “Gh. Magheru”-Cetate;
• 14,00-16,00 – Prezentarea lucrărilor;  Dezbateri.  Simpozionul este structurat pe două secţiuni:
• Secţiunea I – profesori – Traditii si obiceiuri tiganesti. Promovarea educatiei interculturale.  (sesiune de referate)
• Secţiunea II – elevi – Concurs de creaţie: crearea de obiecte din traditia tiganilor (colaje privind aspecte din viata lor, vestimentatie, obiecte realizate de ei conform traditiei etc)

CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Lucrările se vor încadra în următoarele cerinţe:
- trebuie să vizeze aspecte cu un grad de interes ridicat din tematica propusă dezbaterii, să aibă caracter de originalitate, noutate, să cuprindă experienţe personale;
- vor avea 3-4 pagini, format A4, la un rând, cu margini egale de 2 cm; titlul lucrării va fi scris cu majuscule Times New Roman 14 Bold centrat; la două rânduri de titlu va fi scris numele autorului şi şcoala cu Times New Roman 12 Bold Italic; la două rânduri de autor va fi scris conţinutul lucrării cu Times New Roman 12, la un rând;la sfârşit va fi scrisă bibliografia cu Times New Roman 12 Italic având următoarea formă: Bibliografie: numele, prenume autor, titlul lucrării, editura, anul, pagina. Vă rugăm ca lucrările prezentate să fie corectate de eventualele greşeli apărute la tehnoredactare şi să conţină caracterele diacritice (ă,î,â,ş,ţ).
- ataşat lucrării va fi şi rezumatul acesteia-o pagină;
- Lucrările vor fi publicate într-o revistă înregistrată cu ISBN.

Lucrările, fişa de inscriere completată şi dovada plăţii taxei , se vor trimite până la 1 mai 2010 pe adresa de email:n.claudiaelena@yahoo.com . Relaţii suplimentare la nr: 0767057960 sau 0767909469.
Taxa de participare:
Cadrele didactice vor achita taxa de 30 RON pentru fiecare lucrare, conform art.9 din Regulamentul de organizare al simpozioanelor în jud. Dolj, regulament emis de ISJ Dolj nr. 3225-16.04.2007, sumă ce va fi depusă în contul: RO21RNCB0136018877430001, deschis la BCR, pe numele Ilie Ionela Claudia, cu menţiunea: pentru Simpozion.

Mai multe detalii la: http://www.didactic.ro/

Sursa vinsieu.ro.

Related External Links

Promoveaza!
Calendarul
Iulie 2014
L M M J V S D
« Iun    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  
Utilizatorii online
Users: %GUESTS_SEPERATOR%2 Guests%BOTS_SEPERATOR%2 Bots
Comentariile recente
Romania nu ar rezista unei invazii rusesti nici macar o zi « Romanian Copy WriterDan-Marius.roDan-Marius.ro“Sunt româ şi nu mănînc litere, le studiez.” | Tiganii in Romania si lumeNu ştiu să înot | Tiganii in Romania si lumeAproape Unplugged – Şatra – Ţigăncuşa | Tiganii in Romania si lumeCristỉña Gàbriella PärüśvbefMaria, îngerul blond aflat printre ţiganii din Grecia | Tiganii in Romania si lumeFetiţa cu ochi albaştri aflată printre ţiganii din Irlanda | Tiganii in Romania si lumeNoi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa | Centrul Social Urban OradeaNoi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa « Romanian Copy WriterDan-Marius.roDan-Marius.roAndrei