Ţiganii bănăţeni, „francejii“ şi „Prima fermă“

Scandalul expulzărilor din Franţa este deja arhicunoscut şi foarte discutat şi întors pe toate părţile. Mulţi au scris despre faptul că ţiganii au plecat, despre împotrivirea de la nivel european, despre problemele pe care ei le fac. Ce se întîmplă cu ţiganii după ce ajung ei la destinaţie interesează într-o mai mică măsură.

În Adevărul, ediţia de Italia, a apărut aici un articol despre promisiunile pe care francezii le-au făcut ţiganilor pentru a pleca din hexagon şi despre modul în care ele au fost ele onorate.

Sute de ţigani din Banat, plecaţi în Franţa la cerşit, au părăsit Hexagonul doar după promisiunea autorităţilor franceze că vor fi ajutaţi să devină mici fermieri în România. Unii au primit animalele promise, dar le-au murit. De foame. Alţii le aşteaptă cu sufletul la gură. Dacă nu vor veni, se „grupează“ şi pleacă înapoi, în Franţa.

Localitatea Chevereşu Mare se află la câţiva kilometri de Timişoara spre Buziaş. Din aproape 2.000 de localnici ai comunei, 500 sînt de ţigani. Majoritatea dintre ei sînt plecaţi în Franţa, Italia şi Spania. O parte s-au întors ca urmare a promisiunilor şi a expulzărilor, însă nu există mulţi ţigani mulţumiţi de situaţia de aici.

Related External Links

Blocajul rutier datorat ţiganilor din Franţa

În luna august un grup de ţigani a blocat un important pod rutier din apropiere de Bordeaux în semn de protest faţă de evacuarea taberelor ilegale. Ei au blocat timp de cinci ore, cu peste 250 de vehicule, Podul rutier Aquitaine iar pe autostrada A630 spre Paris s-au format cozi de cîţiva kilometri.

Blocada de pe Podul Aquitaine a fost primul protest major al ţiganilor şi nomazilor de cînd guvernul francez a început să ia măsuri dure de evacuare a acestora. Motivul principal al acestui prostest este că ţiganii au fost evacuaţi dintr-o tabără din oraşul Anglet, aflat în sudul Franţei, şi au fost împiedicaţi să-şi instaleze una nouă pe un teren pentru expoziţii de lîngă Bordeaux.

Alt motiv este că ei nu doreeau să se întoarcă în România: nu aveau la ce să se întoarcă.

Ştirea a apărut şi aici.

Related External Links

Adrian Năstase, dezbaterea de la Strasbourg şi ţiganii

Cu siguranţă un animal politic precum Adrian Năstase nu putea să stea deoparte cînd vine vorba de ţigani, de scandalul pe care l-au făcut europenii avînd ca subiect expulzarea lor şi încercările de integrare a membrilor acestei etnii.

Articolul a început cu un raport pe scurt despre dezbaterea de la Strasbourg pe tema problemei ţiganilor şi a integrării lor în ţările de origine şi a continuat cu oferirea unor posibile soluţii

Că avem responsabilitatea de a căuta să-i integram pe ţigani era clar, dar cu siguranţă nu din perspectiva pe care o evocă Adrian Năstase. Ce valoare are o reprezentare în parlament dacă o foarte mare parte a etniei reprezentate nu are acces la informaţii şi nu ştie/nu poate să aibă un cuvînt de spus asupra acestei reprezentări? Pentru aceştia reprezentarea în parlament este doar frecţie la picior de lemn.

Şcoli au, chiar dacă sînt puţine comparativ cu numărul de oameni pe care ar trebui să-i servească, slujbele însă sînt neglijabile comparativ cu ce au ei nevoie. Dacă ţiganilor li s-a oferi de lucru cu siguranţă am vedea mai puţini cerşetori şi hoţi (pe aici sau aiurea prin Europa). Doar n-au plecat pentru că prin România le era mult prea bine.

Dacă s-ar pune accentul pe educaţie şi bani (sau pe bani şi educaţie, luaţi-o cum vreţi pentru că cele două sînt oricum inseparabile) integrarea ţiganilor s-ar face mult mult mai uşor. Nu ar fi floare la ureche, dar nu ar fi nici atît de greu ca şi acum.

Am mai băgat şi o perspectivă proprie aici, dacă vă interesează să citiţi articolul detaliat pe care l-a scris Adrian Năstase o puteţi face aici.

Related External Links

Expulzarea ţiganilor le dă idei englezilor

Valurile de emigrări din Franţa au avut ecouri în alte ţări europene care s-au lovit de aceleaşi probleme cu ţiganii veniţi din Europa de Est. Italienii au desfiinţat deja (sau sînt pe cale să le defiinţeze) cîteva tabere de nomazi, iar englezii se gîndesc să expulzeze la rîndul lor o parte dintre ţiganii de pe la ei.

Este o politică discrimatorie, este cam ilegal (cel puţin atîta vreme cît legislaţia care garantează dreptul de circulaţie liberă a cetăţenilor europeni rămîne în vigoare), există o opoziţie internaţională în acest sens, dar sămînţa de scandal a fost deja plantată.

Articolul care tratează subiectul expulzărilor ţiganilor din Marea Britanie şi ezitările de rigoare din partea autorităţilor engleze se găseşte pe pagina celor de la The Telegraph (aici).

Related External Links

Italia caută soluţii pentru integrarea ţiganilor

La Milano, autorităţile vor închide pînă la sfîrşitul lunii octombrie o tabără în care locuiesc peste 300 de ţigani români. Iniţial, primăria hotărîse ca unele familii din tabără să fie cazate în case sociale ale primăriei, dar ministrul italian de interne, Roberto Maroni, şi Partidul Liga Nordului s-au opus. Roberto Maroni a discutat cu autorităţile de la Milano pentru a găsi o soluţie ca ţiganii să nu fie nevoiţi să traiască pe stradă.

Informaţii suplimentare se găsesc pe România-Actualităţi.ro.

Related External Links

Mircea Badea: Eu cînd spun ţigan mă apucă nebunia

Mircea Badea, în stilul lui unic, vorbeşte despre cerşetorii ţigani care îşi văd de treabă chiar la intrarea în cea mai importantă instituţie europeană… adică clădirea comisiei europene de la Bruxelles. Ca de obicei, şi nu este tocmai singurul, pe Mircea Badea îl apucă nebunia din cauza suprasaturării cu informaţii pe tema ţiganilor.

Related External Links

Victor Roncea: România, raiul minorităţilor

Pe jurnalul lui Victor Roncea apare o analiză a modului în care sînt împărţiţi banii între etniile din interiorul şi românii din exteriorul României. Analiza îi este atribuită lui Mădălin Neşuţu şi spune că ţara noastră oferă de zece ori mai mulţi bani minorităţilor decât cetăţenilor săi din afara graniţelor: 15 milioane de euro pe an pentru 2,6 milioane minoritari din Romania, respectiv 1,5 milioane euro pentru 10 milioane de romani de pretutindeni.

Ţiganii sînt minoritari, sînt arhicunoscuţi şi s-au acordat destule fonduri pentru integrarea lor în societate, cu mai mult sau mai puţin succes. De obicei mai puţin decît mai mult. Ei se încadrează perfect în  cadrul acestei analize pe care o puteţi găsi aici.

Related External Links

Cum au păcălit trei ţigani români ordinele de expulzare din Franţa

Un articol apărut în Adevărul de Spania relatează cum poate fi folosită o breşă a sistemului legal francez pentru a evita expulzările din Franţa.

Trei ţigani români, sfătuiţi de avocaţii lor, experţi în drepturile imigranţilor, au trecut, în prezenţa unui notar, graniţa cu Belgia, reintrînd apoi legal în Franţa, ca cetăţeni europeni.

Ţiganii expulzaţi din Franţa printr-un ordin de repatriere în România şi Bulgaria au trecut voluntar frontiera cu Belgia de unde s-au întors în câteva minute înapoi, în prezenţa unui notar.

Restul articolului se găseşte aici.

Related External Links

Judecatorii din Marea Britanie nu mai au voie sa foloseasca termenul tigan

Judecatorilor din Marea Britanie li se recomanda sa nu mai utilizeze termenul de “tigan” in hotaririle pe care le dau, pentru a nu-i ofensa pe mebrii comunitatii rrome, fiind propusa in schimb expresia “membru al comunitatii nomade”.

Restrictia a fost introdusa intr-un set de reguli generale care le-a fost furnizat magistratilor cu scopul de a evita orice posibila acuzatie de discriminare, scrie Daily Mail, articolul fiind preluat aici.

Noua reglementare i-a nemultumit insa pe reprezentantii unui ONG britanic. “In Marea Britanie, oamenii sint mindri sa fie numiti tigani, ei nu se supara pentru ca nu este un termen jignitor. Multi britanici din comunitatea ‘romani’ sint mindri de apartenenta lor, asa cum membrii oricarei alte comunitati sint”, a declarat Joseph Jones, secretar al Consiliului Tiganesc.

El spune ca a-i descrie pe tigani drept “membri ai comunitatii nomade” este prea simplist si creeaza confuzii.

Noile reguli le-au fost prezentate magistratilor in cadrul unui ghid intitulat “Tratamentul egal in instanta”, in care se recomanda ca judecatorii si avocatii sa “identifice si sa elimine” orice prejudecata personala. In ghid se prezinta o lista intreaga de persoane “dezavantajate din punct de vedere economic si social”, care au nevoie de sprijin, dar si de tratament onest, egal cu ceilalti. Pe aceasta lista mai figureaza, printre altii, minoritatile religioase, persoanele cu dizabilitati sau homosexualii.

Related External Links

Doi britanici s-au trezit cu ţiganii-n sufragerie

De-a lungul istoriei au existat mereu incidente dintre ţigani şi populaţiile în interiorul cărora s-au stabilit sau chiar între ţigani şi alţi ţigani. Unele dintre incidente s-au finalizat foarte urît, altele au constituit un deliciu al mass-mediei şi al celor care au auzit despre ele, mai puţin cei implicaţi, evident.

Astfel, anul acesta un cuplu britanic şi-a găsit casa din vecinătatea Londrei invadată de opt ţigani români. Intruşii au cerut proprietarilor 3.000 de lire ca să părăsească imediat locuinţa. Abu-Taher Ahmed, cetăţean britanic, şi soţia sa lipsiseră de acasă doar patru zile iar la întoarcerea din mini-vacanţă au avut un şoc: în sufragerie, nişte străini, care s-au dovedit a fi cetăţeni români, petreceau, mîncau şi beau şampanie. Ba chiar îşi instalaseră şi o parabolică. Harnicii intruşi redecoraseră în cele patru zile cîteva dintre camerele familiei Ahmed şi aruncaseră o parte dintre lucrurile, care nu erau deloc pe gustul lor.

Mai multe informaţii se găsesc pe Adevărul.ro.

Related External Links

Ţiganii: origini şi răspîndire

Unul dintre articolele găsite pe reţea tratează subiectul originii şi răspîndirii ţiganilor. Imaginea de acolo apare în acest articol, sursa lui este Consiliul Europei şi Wikipedia. Fiecare stat european în care au ajuns ţiganii în migraţiile lor a căutat o metodă de a-i integra sau măcar de a-i controla într-o măsură sau alta. Succesul încă a ezitat să apară cînd a venit vorba de metodele lor de acţiune.

Ţiganii din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.

Conform recensămîntului din 2002 numărul celor care s-au declarat ţigani a fost de 535.140 de persoane (2,5% din totalul populaţiei), fiind a doua minoritate din România după cea maghiară. Cu toate acestea, numărul ţiganilor este cu mult mai mare  (atît pe la noi cît şi în restul Europei) pentru că mulţi dintre cei înregistraţi s-au declarat aparţinînd altei etnii. De asemenea, foarte mulţi ţigani nu sînt înregistraţi, neavînd certificat de naştere şi buletin. Conform estimărilor Consiliului Europei, numărul ţiganilor din România depăşeşte 1,8 milioane.

De-a lungul timpului numărul ţiganilor care şi-au declarat etnia la recensăminte a fluctuat în funcţie de restricţiile regimurilor politice: în 1930 în România erau puţin peste 240.000, în 1956, numărul a scăzut la 104.000, iar în 1966 la 65.000.  Recensămîntul din 1977 a numărat 227.000 ţigani, pentru ca în 1992 numărul acestora să ajungă la peste 400.000.

Restul articolului este pe România-Actualităţi.ro.

Related External Links

Mărturiile unui ieşean stabilit la Torino

Ziarul Lumina publicat aici un articol despre un ieşean stabilit în Torino, Italia. S-a scris despre situaţia emigranţilor români în Italia şi, mai ales, despre situaţia ţiganilor de acolo şi probleme de care s-au lovit italienii cînd a venit vorba de ei.

Articolul este vechi de 3 ani, dar situaţia nu s-a schimbat prea mult în acest timp: s-au desfiinţat cîteva tabere de nomazi, unii dintre ţigani au fost judecaţi şi/sau condamnaţi (cazul Mailat este arhicunoscut), alţii au fost expulzaţi (cazurile mai recente, de cînd cu expulzările din Franţa, sînt de asemenea cunoscute).

Pe lângă români, în Italia au ajuns, de-a lungul timpului, şi foarte mulţi ţigani. N-au pus probleme prea mari autorităţilor italiene până de curând, când, din cauza jafurilor, a răpirilor şi a cerşetoriei şi-au ridicat în cap o ţară întreagă. Nu e vorba însă numai de ţiganii români, ci de ţigani din toate ţările Balcanilor. „Războiul acesta, împotriva ţiganilor, a pornit chiar din vina lor, în urma ultimelor jafuri pe care le-au făcut. De curând, o familie de ţigani sârbi a dat foc propriilor copii, sub un pod. Au făcut foarte multe crime, răpiri, jafuri în sate izolate. Italienii sunt încă prea toleranţi, încearcă să te pună în regulă“, ne-a explicat tânărul.

Trăind în ţara Mafiei, ţiganii s-au specializat în „lovituri“ de tot felul. Cele mai noi se execută în localităţile mai izolate ale Italiei, la poalele munţilor, unde comunităţile sunt îmbătrânite. Acestea sunt cele mai noi metode. Pe lângă acestea, însă, funcţionează şi altele, eterne, cu care ne-au obişnuit deja: copii la cerşit, trafic de droguri, trafic de copii.

Related External Links

Ţigani lăutari în Italia

Cîteva magini cu nişte ţigani lăutari în Italia.

Related External Links

Ţiganii din Rusia sînt mai mult decît simpli ţigani

Aici se pot găsi cîteva cuvinte despre ţiganii din Rusia. Este prima oară cînd aflu ceva despre ţiganii din “mama” Rusie, dar textul este foarte familiar. De ce? Pentru simplul motiv că situaţia descrisă în el este foarte asemănătoare cu cea din România: existenţa ţiganilor a lăsat urme în cultura (operele literare) şi civilizaţia popoarelor în mijlocul cărora aceştia au ajuns.

Ca peste tot, există şi în Rusia ţigani care s-au integrat şi chiar au ajuns personalităţi de succes. Pînă la urmă despre asta este vorba, nu? De a învăţa de la ei cum să-i integrăm şi pe restul.

Related External Links

Ţiganii circului Romanes vor fi expulzaţi din Franţa

Adevărul a scris săptămîna trecută despre posibilitatea expulzării circului ţigănesc Romanes din Paris. Articolul este aici, spune că ţiganii din România, sau cel puţin reprezentanţii lor, s-au plîns de discriminare din partea guvernului francez, dar şi de de autorităţile româneşti care nu arestează cerşetorii şi prostituatele care ajung la Paris. Se mai scrie că viitorul muzicanţilor de la circul Romanes, ţigani români, este sub semnul  incertitudinii în condiţiile în care aceştia se află pe lista următoarelor expulzări.

Related External Links

Ţiganii români, vedete într-un film multi-premiat în Spania

“Yanindara”, un film de scurtmetraj spaniol, în care majoritatea actorilor sunt ţigani români, a cîştigat al doilea festival de film scurt din Spania în mai puţin de un an. Se poate spune cu uşurinţă că ţiganii români, actori amatori într-un film de scurt metraj, fac furori în Spania la festivalurile de profil.

Sîmbătă au fost decernate premiile Festivalului de Film Independent din Guadalajara (FESCIGU). Marele premiu al Juriului, în valoare de 2.500 de euro, a fost cîştigat de “Yanindara”, o peliculă a regizorului catalan Lluis Quilez. Este al doilea mare premiu la un festival de film spaniol după cel cîştigat în decembrie, la Festivalul Filmelor de Scurtmetraj din Aguilar de Campo (Palencia).

Mai multe informaţii se pot găsi pe pagina Adevărului de Spania.

Related External Links

Ieri cerşetori, astăzi vedete. Poveste cu 3 ţigani.

Tracologie.info ne spune aici despre trei fraţi aparţinînd ţiganilor români care pînă la finalul lui 2009 cîntau pe străzile Belgradului, capitala Serbiei, pentru a-şi cîştiga traiul zilnic. De obicei interpretau Ciocîrlia lui George Enescu. Anul acesta au participat la concursul “Eu am talent”, au cîştigat şi au fost premiaţi cu 100.000 de euro şi o maşină. Cu aceşti bani mama lor le-a cumpărat un apartament, costume şi instrumente muzicale necesare pentru concerte.

Sîrbii au făcut un film documentar despre Sandra, Darko şi Daniel, acesta se numeşte “Miracolul lui Dumnezeu”. Cei trei au fost invitaţi la Londra pentru a înregistra un album.

Related External Links

Istoricul Viorel Achim: Marea migraţie a ţiganilor abia începe

În Adevărul online, versiunea spaniolă, istoricul Viorel Achim oferă un interviu despre migraţia ţiganilor în Europa şi situaţia lor în România. Articolul se găseşte aici.

În ultimii 20 de ani, dar, mai ales, în anii de cînd România a aderat la Uniunea Europeană iar cetăţenii români s-au putut deplasa liberi prin uniune am fost martorii unei migraţii masive a ţiganilor în Europa. Dar nu este primul val, ele s-au succedat periodic de-a lungul istoriei.

Cauza ultimul val este adîncirea prăpastiei între o parte a minorităţii ţigăneşti şi majoritatea societăţii. Articolul prezintă în cîteva cuvinte aceste mari migraţii (cea de acum ar fi a treia, după cea din secolele XIV-XVI şi XIX-XX), motivele lor şi mai spune cîte ceva despre asimilarea ţiganilor pe teritoriul României.

Related External Links

Money.ro: ai cui sînt ţiganii?

Un articol de pe money.ro (îl puteţi citi aici), scris de Andreea Paul Vass, caută să trateze condiţia ţiganilor din ţările europene. Perspectiva autoarei este una politică, socială şi, de ce nu, educaţională.

Apartenenţa ţiganilor a fost tratată într-un mod foarte primitiv: sînt priviţi prin prisma efectelor acţiunilor, nu prin ceea ce sînt ei de fapt. Lipsa la o educaţie organizată, sau mai degrabă spus o educaţie instituţionalizată, şi-a spus mereu cuvîntul în cazul ţiganilor. Cei care au fost dispuşi să înveţe s-au adaptat societăţii şi nu au fost puţin cei care chiar au avut de zis în cadrul ei, restul au fost izolaţi într-o formă sau alta. Asta se face şi acum, la un nivel mai mult sau mai puţin european.

Atitudinea europenilor a fost în general de reacţie la existenţa ţiganilor şi mai puţin de acţiune la prezenţa lor. Schimbarea acestei atitudini este primul pas în rezolvarea problemelor, educaţia organizată este al doilea.

Related External Links

Francezii lovesc din nou: Dacă ai Dacia, eşti ţigan?

După ce au folosit în televiziune “salutul românesc” şi au desfiinţat taberele de ţigani, francezii au găsit o nouă metodă de a face mişto de români şi de ţigani. Au implicat marca naţională de maşini, Dacia, al cărei succes este în mare parte datorat chiar investiţiilor francezilor de la Renault.

Recent a apărut în Franţa o caricatură legată de evenimentul denumit Marele Picnic Dacia în care un francez este luat pe sus de un poliţist căruia-i spune că el nu este ţigan, ci membru al comunităţii Dacia. Pe tricoul personajului despre care poliţistul crede că este ţigan, este scris “Iubesc Dacia”, adică sloganul evenimentului respectiv.

Mai multe informaţii despre acest subiect se găsesc pe Capital.ro.

Related External Links