Jurnalul de Vrancea: Tiganii de la Saritoarea, condamnati la discriminare si saracie

Jurnalul de Vrancea a preluat aici un articol despre latura săracă a unei comunităţi de ţigani din cătunul Săritoarea. O parte a acestui articol apare mai jos ca să vă faceţi o idee.

Sunt tigani. Sustin ca sunt romanizati. Desi sunt respinsi de cei mai multi dintre consatenii lor, tiganii de la Saritoarea sunt oameni civilizati. Au bun simt, au intotdeauna un cuvant de alinare pentru cei mai napastuiti dintre ei dar si cuvinte de dojana pentru cei care mai calca stramb. Au acces la informatii insa nu au cunostintele necesare pentru a le disemina. Nu au curajul sa isi strige in gura mare saracia si necazurile, pentru ca oricum sunt ocarati, nu au puterea de a lupta cu o mentalitate. O mentalitate care a facut ca in anul 2009 un tigan in varsta de noua ani sa nu fie botezat, deci sa nu existe, care a facut ca satenii din Chiojdeni sa ii izoleze pe tigani pe un deal al comunei, departe de lumea civilizata. Ori, civilizatie inseamna acces neconditionat la sistemul medical, social, la apa potabila, si multe altele, care pentru noi, majoritatea, sunt lucruri normale. Civilizatie la care tiganii nu au acces, sau mai bine zis nu au voie sa acceada.
O incursiune in lumea tiganilor este oricand binevenita pentru multi dintre noi. Aici vezi ce inseamna intr-adevar neajunsurile, saracia, boala, mizeria, insa tot la tigani poti vedea si ce inseamna fala, palate construite peste noapte si bunastarea. La Saritoarea, un catun din comuna Chiojdeni, oricine poate vedea latura saraca a unei comunitati de romi. Trebuie doar sa iti pese de semeni ca sa le intinzi o mana de ajutor! Aici vezi mizerie, saracie, boala, lipsa de educatie sanitara… Dar tot aici gasesti cateva zeci de tigani cumsecade, respectuosi si deschisi sa isi strige neputinta! Trebuie doar sa vrei sa ii asculti si sa ii si ajuti. Refuza sa fie fotografiati sau filmati pentru ca s-au saturat ca unii sa ii faca de rusine. Sustin ca au vazut multe aparate in catunul lor… si atat. Nimic mai mult. Un strop de apa, curata, fara microbi, nu au primit. Tiganii sunt dispusi sa iti arate lumea in care traiesc atata timp cat la randul tau esti dispus sa ajuti. Oricum. Macar cu o povata, cu o vorba buna, numai sa nu ii mai desconsideri prin simplul fapt ca ii numesti tigani si spui despre ei ca sunt saraci. Cu toate ca nu cer mai mult decat sa fie considerati ca oricare alt om, de rand, zi de zi se lovesc de rautatile oamenilor din jur.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe

Conform articolului din Adevărul de aici, unii români susţin că ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe. Pentru unii dintre românii expresia aia este felul lor de a fi, dar adevărul este că a fost folosită din plin, uneori poate exagerat, în ultimii ani.

Nu este nimic nou dacă se spune că tema ţiganilor expulzaţi din Franţa stîrneşte în continuare interesul străinilor. Adevărul a preluat un reportaj realizat de cotidianul spaniol ABC în mijlocul comunităţilor de ţigani din România. Motivul acelui reportaj a fost de a “afla cum trăiesc aceştia şi ce anume îi împinge la ei în ţară să ia calea Occidentului”.

“O vizită în mizerabilele ghetouri în care trăiesc ţiganii în România explică de ce fug aceştia în Europa”, scrie cotidianul spaniol, care întreprinde o vizită în Ferentari şi în satul Calvini din Buzău, localitate de baştină a multora dintre ţiganii expulzaţi din Franţa.

“Cum dai colţul, deasupra unui clădiri devastate, cineva a vopsit nişte cuvinte obscene: «Românii să-mi…». Cartierul Ferentari este, aşa cum recunoaşte Secretarul de Stat pentru problemele romilor, Valentin Mocanu, «exemplu de cum nu ar fi trebuit să se procedeze niciodată». Un ghetou de ciment cu un labirint de blocuri de apartamente, în care dictatura comunistă a obligat ţiganii care vagabondau prin Capitală să se stabilească. Acum este cel mai periculos şi mai insalubru loc din Bucureşti. Când taximetristul află unde vrea străinul să meargă, nu îşi reţine uimirea: Pentru ce vrea să meargă în Ferentari dacă nu pentru a cumpăra droguri? În acest timp se face înţeles cu degetul pe antebraţ, simulând injecţia. «Unde sunt ţigani, sunt şi probleme», conchide taximetristul.”

“«Ţiganii sunt buni doar dacă sunt departe», spun românii”

“În România, opiniile despre expulzarea ţiganilor din Franţa se împart în două: cei care cred că Sarkozy a procedat corect, «pentru că asta meritau», şi cei care îi reproşează deportările ţiganilor, care au avut ca rezultat întoarcerea acestora în România. «Ţiganii sunt cu atât mai buni cu cât sunt mai departe», spun românii.

Pentru majoritatea românilor nu există nuanţe de «politic corect». Nimeni nu-i vrea pe ţigani. Nici aproape, nici departe. De aceea, expulzaţii din Franţa se pregătesc de plecarea în Spania sau în altă parte unde să-şi câştige viaţa, atât de dificil este pentru ei în ţara lor de origine”

Related External Links

Agenda: Romanii nu-s tigani, tiganii nu-s romani!

Circa 100 de membri ai Noii Drepte timisorene si simpatizanti ai acesteia au marsaluit sambata prin fata Prefecturii Timis, protestand impotriva clanurilor rome si a mafiei imobiliare.

“Nu se mai poate ca oamenii simpli sa fie victime in propriile lor case, sa fie terorizati de o minoritate obraznica, pe propria lor strada, in propriul lor oras”, spun cei de la Filiala Timisoara a Noii Drepte.

Ei au scandat: “Romanii nu-s tigani, tiganii nu-s romani!” si “Romania e a romanilor!”.

Protejati de Politie si Jandarmerie, circa 100 de tineri, niciunul trecut de 30 de ani, au plecat din Piata Traian intr-un mars de protest impotriva infractionalitatii si mafiei imobiliare tiganesti.

Trecand pe langa o casa tiganeasca, in fata careia era un minoritar rom, acesta a reactionat: “Eu n-am auzit niciodata de Noua Dreapta, nu stiu ce vor oamenii astia”.

O parte din manifestanti sunt mascati si poarta steaguri negre: ei se numesc Gruparea Nationalistilor Autonomi Timisoara, infiintata in 2007.

Sursa şi imagini: Agenda.ro.

Related External Links

ArgeşMedia: Ţiganii au invadat curtea şcolii din comuna Cetăţeni

Curtea şcolii din satul Lăicăi, comuna Cetăţeni, este ocupată, de câteva zile, de un grup de ţigani nomazi. Aceştia au pus practic stăpânire pe terenul instituţiei şi, cu acordul primarului, şi-au întins corturile fără nici o jenă. Ei îşi spală rufele la râu şi le întind la uscat pe gardul şcolii, urinează pe unde apucă şi îşi prepară mâncarea la focul aprins în faţa cortului. Consilierii locali sunt nemulţumiţi de această situaţie, pentru că primarul nu le-a cerut acordul când a decis să-i găzduiască pe ţigani pe domeniul public al localităţii. De aceea aleşii din Cetăţeni au alertat poliţia din comună, dar poliţiştii au spus că nu pot face nimic deoarece, spun ei, primarul Ion Toader reprezintă legea în acel sat. Am discutat cu agentul Alexandru Creţu şi ne-a spus că ţiganii au făcut o cerere la primărie pentru a fi găzduiţi pentru o perioadă de 15 zile, cererea a fost aprobată şi astfel ei s-au mutat acolo. Abia la expirarea termenului poliţiştii pot interveni. În cazul în care ţiganii nu vor să părăsească spaţiul, ei vor fi sancţionaţi corespunzător printr-o amendă cuprinsă între 40 şi 80 de lei şi vor fi somaţi să plece.

Sursa: ArgeşMedia.ro la 7 octombrie 2010.

Related External Links

Ştirile de 10: Ţiganii din Romania văzuţi prin obiectivul britanicilor

Richard Pohle, fotograful ziarului britanic “The Times” a trecut prin Romania pentru a fotografia zonele unde se gasesc tiganii stabiliti de la noi din tara. Chiar daca imaginile vorbesc de la sine, el nu a lasat aceste lucruri sa treaca doar cu vederea ci le-a adaugat mici comentarii. Povestea fotografiilor incepe cu Fundatia Rhema din Targu Mures, unde cu ajutorul unor fonduri primite din Scotia, atat bolnavii de HIV cat si cei cu handicap pot desfasura diferite activitati. Toti sunt de aceeasi etnie si toti par a se bucura de ceea ce li s-a oferit pe “Hill Street”.

O alta fata a situatiei apare pe sticla obiectivului lui Richard. Este partea tiganilor persecutati de Ceausescu, care dupa 20 de ani convietuiesc in aceleasi conditii. Fotografiile surprind copii care isi asteapta randul pentru bomboanele strainilor, intr-un ambient demoralizator. Imaginile nu sunt din era medievala, poate strazile din pamant si carutele nu sunt numai in satele romilor, insa dupa descrierea lui Pohle “tiganii traiesc inca in ghimirlii (case mici si saracacioase)  la periferia oraselor”. Acesta este deznodamantul celor 20 de ani de la Revolutie vazut prin obiectivul fotografului tabloidului britanic “The Times”.

Sursa şi galeria de imagini sînt aici.

Related External Links

Presedintele tiganilor din judetul Vilcea, Mihai Balan, cere sprijin Scandal pentru imblanzirea puradeilor batausi din scoli

Sursa este Viaţa Vîlcii.ro (cu modificarea de rigoare a “romilor” în “ţigani”). Este un exemplu excelent de organizare a ţiganilor în direcţia integrării în majoritatea românească.

Pe strada Inatesti din Rm. Valcea locuieste unul dintre cei mai intelepti cetateni de etnie tiganeasca din judetul nostru, in persoana domnului Mihai Balan, presedintele tiganilor din judet, care de 40 de ani reprezinta interesele tiganilor caldarari. Este vorba de sase mii de familii, adica aproximativ 20 de mii de persoane care ori de cate ori au o problema apeleaza la sprijinul sau. Am spus doar tiganii caldarari deoarece inelarii si rudarii nu intra in categoria celor reprezentati de Mihai Balan, insa exista colaborare si cu aceste categorii de tigani. In prezent, presedintele amintit putin mai sus se confrunta cu o problema pe care intentioneaza sa o rezolve in cel mai scurt timp posibil, legata de comportamentul elevilor de etnie tiganeasca in scolile din Ramnic si nu numai: „Avem o problema pe care vreau sa o rezolvam intr-un timp cat se poate de scurt, ce vizeaza elevii de etnie tiganeasca care invata in scolile din acest judet. Acestia mai creeaza probleme prin comportamentul lor nu neaparat violent, insa dorim ca ei sa fie mai temperati pentru a nu exista conflicte de nici un fel intre acestia si colegii romani. De curand am avut un incident destul de neplacut la Scoala generala numarul 4 din Rm. Valcea, cand doi elevi de etnie tiganeasca au batut un alt elev roman. Am incercat cu doamna director a acestei scoli sa ne implicam mai mult in supravegherea copiilor, in prevenirea fenomenului infractional, in stoparea agresiunilor si in gasirea de solutii de convietuire pasnica”.

Pregatire cu profesorii

„Daca este posibil, dorim chiar sa fim prieteni cu romanii, mai ales ca traim intr-o societate care are deja probleme cauzate de criza economica si nu numai. De 40 de ani am activitate cu tiganii si am reusit in toata aceasta perioada sa aduc etnia tiganilor caldarari la un standard mai bun de civilizatie. Nu am avut pretentia ca elevii nostri sa invete limba noastra in scoli, ci am acceptat limba romana pentru ca acesti copii sa nu ramana nestiutori de carte, ci sa aiba cel putin minimul de cunostinte. Am luptat pentru ca tiganii din subordinea mea sa-si dea copiii la scoala, iar acestia sa poata avea mai multe oportunitati in viata. Revin insa la conflictul de care am amintit mai sus si va pot spune ca miercuri, 20 octombrie a.c., la ora 17.00, avem o intalnire la Scoala generala numarul 4 din Ramnic pentru a incepe o pregatire alaturi de profesori, cu scopul de a le explica celor din etnia noastra faptul ca trebuie sa fie mai cooperanti, sa renunte la agresivitate si sa fie silitori. De asemenea, personalul didactic (profesori, diriginti etc.) trebuie sa ia masuri atunci cand copiii de etnie tiganeasca le sesizeaza faptul ca au fost jigniti de diverse persoane. Doar in acest mod elevii de etnie tiganeasca vor avea incredere deplina in cadrele didactice si nu vor mai exista incidente neplacute intre tigani si romani si numarul evenimentelor de acest gen va scadea foarte mult”.

Se descurca in vremuri de criza

„Majoritatea tiganilor din subordinea mea se ocupa de afaceri cu metale feroase si neferoase, nu avem probleme cu clanurile mafiote, nu avem persoane plecate la cersit in strainatate si nici pentru savarsirea unor infractiuni. Oamenii mei s-au descurcat si se descurca foarte bine chiar si in vremuri de criza. Important este faptul ca nu avem conflicte majore cu romanii si vrem sa traim in armonie si intelegere. Respectam, dar vrem la randul nostru sa fim respectati si incercam pe viitor sa continuam aceasta activitate si sa conlucram si cu celelalte categorii de tigani (inelari, rudari), pentru a intra si ei in aceasta forma de convietuire cu romanii. Nu vrem scoli speciale, ci vom continua sa ne lasam copiii sa invete alaturi de romani. Eu am doi baieti si o fata, pe care i-am randuit la casele lor si am cautat sa-i ajut, atat pe ei, cat si pe nepoti, cat am putut de mult, caci ei sunt bucuria vietii. Vreau sa va mai spun un lucru cat se poate de important, si anume faptul ca ma mandresc cand cineva imi adreseaza cuvantul „tigan”. Pentru mine nu este o rusine faptul ca sunt tigan, ba dimpotriva. Am avut o colaborare buna cu Primaria Ramnicului, cu Prefectura, cu Politia si cu alte institutii ale statului”, a precizat presedintele tiganilor, Mihai Balan. Claudia Mateescu

Related External Links

Infocampus: Studenţie de ţigan, haine grele

La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti era agitaţie mare în ziua în care am însoţit-o pe Nicoleta Scripcariu la un curs de management. “Se dau parţialele! De obicei nu e aşa de multă lume!”, îmi spune în timp ce se grăbeşte.

Ne strecurăm printre studenţii care ies şi intră în flux continuu. Nicoleta îşi verifică rapid orarul de la avizier şi urcăm la etajul trei al universităţii.

Intrăm în sala de curs unde ea îi salută pe câţiva dintre colegi şi ne aşezăm în bănci. Îşi scoate câteva foi albe şi începe să scrie. Profesoara nu venise încă. “E o temă pentru un seminar”, îmi explică zâmbind. Apare şi prietena ei, Alexandra. Începe cursul. Ia notiţe în permanenţă, mai râde la glumele colegei, dar tot are ocazia să răspundă la întrebările profesoarei.

Această tânără alături de care am participat la un curs despre reţele de comunicare este unul dintre puţinii studenţi de etnie rromă de la ASE.

Are cam 1,60 m, este slăbuţă şi are părul drept, lung şi negru. Este studentă în anul întâi la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. E foarte mulţumită de alegerea făcută.

Lupta de la admitere

Până să se numere printre studenţii acestei instituţii de învăţământ superior, Nicoleta nu numai că a venit din Botoşani la Bucureşti, dar a trebuit să lupte foarte mult. Trebuia să prindă unul dintre cele 15 locuri acordate elevilor rromi pe atunci.

Provine dintr-o familie tradiţională de rromi lăutari şi are două surori (una de 15 ani şi alta de 17). A fost mereu îndemnată să studieze şi să fie mândră de ceea ce este, mai ales de tatăl ei care are doar opt clase. El îi spunea mereu:

“Hai! Du-te la şcoală! Ce ai mai făcut cu şcoala?”.

“Mă întreba în fiecare zi!”, îmi spune râzând. Ochii căprui parcă îi luminează.

Sursa şi continuarea poveştii este pe infocampus.ro.

Related External Links

În anul 2006 un sfert din ţigani erau analfabeţi

Din Barometrului Incluziunii Romilor, lansat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a reieşit că în anul 2006 un ţigan din 4 era analfabet. Studiul mai arăta că o treime din ţigani nu au absolvit opt clase, iar 95% nu au terminat liceul.

Studiul a indicat o diferenţă între nivelul educaţional al persoanelor sub 40 de ani şi cel al persoanelor peste 40 de ani, comparativ cu populaţia română. Astfel, în rîndul populaţiei de etnie ţigan 21% dintre tineri nu aveau studii, faţă de 2% în cazul tinerilor români.

Din totalul copiilor ţigani în vîrsta pînă la şase ani, 80% nu mergeau la grădiniţă sau la creşă, comparativ cu 50% în cazul copiilor proveniţi din familii de români.

Studiul a fost realizat în noiembrie 2006 cu participarea a peste 2.500 de ţigani, iar marja de eroare este de +/- 2%.

Sursa este realitatea.net.

Related External Links

Crişana: Ţiganii de lîngă noi

Îi  vedem pe stradă, la tomberoane, la ştiri în fiecare zi. Hăituiţi şi alungaţi de peste tot precum câinii răi, fără stăpân. De ce au ajuns ţiganii noşt’i în gura autorităţilor europene? Pentru că n-au dus cu ei nimic din ce i-ar fi interesat pe aceşti străini. Nici şcoală, nici bani, nici alte bogăţii. Au pornit de-acasă doar cu speranţa-n traistă şi s-au întors cu bunuri de nepreţuit: experienţă de viaţă, învăţătură de minte şi preţuirea vetrei veşnice.

Miercuri, miezul zilei. Colonia din Rontău. Urc uliţa ţigănească pe o ploaie mocănească. Nici picior de om. Cam doi câini la fiecare casă. Cale-ntoarsă. În urma mea se strânse-o haită. Nici un câine nu-mi făcu onoarea să mă latre, nimeni nu ieşea la poartă.

–  Mai locuieşte cineva pe uliţa asta sau sunt plecaţi cu toţii-n străinătate?, strigai la un tânăr ce da să iasă dintr-o casă nou construită.

–  De la noi nu-i nime plecat, îmi spuse, privindu-mă mirat. Da’ parcă-ai fi de-al casei p-aici, că nici câinii nu te latră…

A, da, pesemne că mă cunoscMă gândeam eu de ce tac.

–  P-o vreme ca asta, oamenii stau la foc în casă… ori îs la servici, zise tânărul, apropiindu-se. Apoi prinse a mă lămuri.

O bună parte dintre locuitorii cartierului de ţigani din Rontău lucrează la serviciile de salubritate din Oradea şi Sânmartin, alţii, prin construcţii, ceilalţi mai dau o tură „p-afară”, se întorc, fac o pauză, rămân definitiv ori pleacă din nou. Alte treburi n-au. După patru ieşiri în străinătate şi câţiva bănuţi adunaţi, George Lucaciu (foto), tânărul pe care tocmai l-am întâlnit, şi-a construit o casă cu baie, bucătărie, două dormitoare, living şi o centrală cu încălzire proprie, unde locuieşte cu soţia şi cei doi copii ai săi. Din această toamnă a luat totul de la capăt. La cei 25 de ani ai săi învaţă acum pentru prima oară să scrie şi să citească. S-a înscris în clasa întâi la Şcoala „A doua şansă”.

E al naibii de greu, abia am trecut de bastonaşe, da’ la tabla înmulţirii numai mă joc“, a mărturisit fără jenă. Scuza lui George şi a altora ca el, cum că n-au făcut şcoală la timpul potrivit pentru că părinţii n-au avut posibilităţi materiale, stă şi nu prea în picioare. Contactul cu Occidentul pare să fi fost decisiv pentru toţi tinerii acestei etnii.

Continuarea este pe Crişana.ro.

Related External Links

Graiul Sălajului: Cum au rămas ţiganii din Zalău fără case

Comunitatea de ţigani din Zalău a dat cu piciorul şansei de a li se construi gratuit apartamente.

Ioan Budai Deleanu in a sa epopee le prevestea ţiganilor o ţară cu rauri de lapte şi munţi de mămăligă. Mai pragmatic, Guvernul Romaniei, la iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Romi, a lansat proiectul pilot pentru construirea de locuinţe sociale. Şi nu orice fel de locuinţe sociale, ci unele spaţioase, cu parchet şi geamuri termopan. Dacă in alte localităţi ale judeţului, ca de pildă in Boghiş, terenul pentru construirea locuinţelpr sociale a fost cumpărat, la nivel de municipiu primăria a oferit fără nici o răscumpărare terenul.

Primăria a inţeles problemele ţiganilor

Primarul Radu Căpil-naşiu a manifestat inţelegere faţă de situaţia ţiganilor care işi duceau traiul in spaţii precare şi a celor care locuiau in căminul de nefamilişti ai fostului TCI. Aşa că s-a bucurat cand a primit vestea proiectului şi fără prea multă harţogărie a pus la dispoziţie o suprafaţă de teren situată in zona fermelor societăţilor comerciale, in spate la Registul Auto Roman, vecin cu locul numit ^Intre Văi^, atat de ravnit de zălăuani. Zona este intr-o continuă dezvoltare. Aici locuiesc familii de romani, dar şi familii de ţigani in 15 căsuţe de camping şi in spaţii amenajate in fosta fermă a IAIFO. Totodată, primarul Căpilnaşiu s-a angajat să prelungească traseul mijloacelor de transport urban, special pentru cei ce vor locui aici.

Sursa şi continuarea sînt aici.

Related External Links

Tiganii au pus stăpînire pe centrul Timişoarei. Se împuşcă şi se bat cu săbiile pentru dominaţie, iar timişorenii cad victime

Se spune că conflictul de acum aproape două săptămîni a pornit de la bani şi de la o judecată ţigănească neonorată.

Mai mulţi ţigani înarmaţi cu pistoale, furci şi topoare au intrat în palatul clanului Cârpaci şi i-au ameninţat că îi omoară dacă nu le plătesc o taxă de protecţie. Au fost trase mai multe focuri de armă, iar unul dintre rromi a fost tăiat la mână cu o sabie. Clanul Cârpaci nu este la primul incident sângeros. O avocată din Timişoara a fost şi ea bătută de clanul Cârpaci.

Poliţiştii au anchetat aseară mai mulţi membri ai clanului Cârpaci, respectiv ai clanului Vişinel, însă nu au putut stabili cu exactitate desfăşurarea eveni

mentelor. Cele două clanuri sunt înrudite şi întreg scandalul a pornit de la o judecată ţigănească neonorată. Se pare că liderul clanului Cârpaci ar fi omorât în urmă cu 20 de ani pe un membru al clanului Vişinel în Franţa. Pedeapsa stabilită de stabor a fost ca lună de lună Cârpacii să plătească despăgubiri clanului Vişinel.

În urmă cu un an, acelaşi clan ţigănesc a bătut-o cu sălbăticie şi a ameninţat-o cu moartea pe avocata Carmen Obârşanu în centrul oraşului.Avocata susţinea atunci că a fost bătută cu pumnii şi picioarele sub ochii îngroziţi ai clientului său, pe care îl apără într-un proces cu romii.

Restul articolului cu detalii şi imagini este pe Adevărul.ro aici.

Related External Links

ABC: Ghetourile mizerabile din România îi alungă pe ţigani din ţară

Evenimentul Zilei a preluat un articol apărut în ABC despre ţiganii din România şi condiţiile în care trăiesc aceştia într-unul din cartierele bucureştene. Ei dau vina pe aceste condiţii care îi fac pe ţigani să plece spre estul Europei.

Reporterii publicaţiei spaniole ABC au vizitat România şi au ajuns la concluzia că romii sunt alungaţi din ţară de condiţiile mizerabile în care trăiesc.

În amplul material publicat azi, ABC ajunge în cartierul Ferentari, care este, aşa cum admite secretarul de stat pentru afaceri sociale Valentin Mocanu, pentru publicaţia spaniolă, „un exemplu pentru ceea ce nu ar fi trebuit să se facă niciodată”.

Cum arată Ferentariul în ochii jurnaliştilor spanioli? „Un ghetou, un furnicar, un labirint de clădiri de apartamente în care dictatura comunistă i-a obligat să se stabilească pe ţiganii români care ajungeau în capitală. Acum este locul cel mai periculos şi murdar din Bucureşti. Când taximetristul întreabă cum e mai bine să ajungă acolo, i se răspunde cu un gest ciudat, ca şi cum oamenii s-ar întreba de ce ar vrea un străin să meargă în Ferentari – dacă nu ca să cumpere droguri”, scrie ABC, preluat de Agerpres.

Restul articol este aici.

Related External Links

Sesizare – Soarta tiganilor de pe Craica, in atentia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii

Problema tiganilor de pe Craica este in atentia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), care a facut o cerere catre Primaria Baia Mare, solicitand sa fie pusa la curent cu deciziile administratiei locale privind aceasta problema. Presedintele CNDC a subliniat ca Romania are o problema nerezolvata in ceea ce priveste discriminarea.

Soarta tiganilor de pe Craica a devenit o problema nationala dupa ce Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a cerut sa fie instiintata in legatura cu solutiile gasite de Primaria Baia Mare pentru rezolvarea problemei. Reprezentantii CNDC lauda intentiile primariei, insa spun ca sunt inca multe probleme nerezolvate.

Avem si o sesizare de la Amnesty International in legatura cu acest subiect, prin care ni se cer date. Am facut si noi o adresa catre Primaria Municipiului Baia Mare, pentru a ne informa asupra problemelor care sunt in acest caz si asupra solutiile pe care le-au identificat. Insa exista o comunicare defectuoasa, generata de instabilitatea de la nivelul Primariei Baia Mare”, a precizat baimareanul Csaba Ferenc Asztalos, presedintele CNCD.

Desi tiganii sunt una dintre cele mai discriminate categorii sociale, discriminarea nu este o problema care ii afecteaza doar pe ei. „Pot sa va dau foarte multe exemple de cetateni majoritari sau de alte etnii care sunt discriminati de autoritati sau la locul de munca, dar poate nu sunt atat de mediatizate. Problema romilor este mai mediatizata, pentru ca a intervenit incidentul din Franta, cu repatrierile, si este o dezbatere mai prezenta pe agenda publica”, a explicat Asztalos.

O alta problema in privinta discriminarii consta in faptul ca exista anumite legi discriminatorii. Un exemplu in acest sens, este noua propunere privind legea pensiilor, prin care femeile vor munci mai putin cu doi ani decat barbatii. Reprezentantii CNCD au explicat ca acest lucru ar trebui sa fie o optiune pe care legea sa o ofere femeilor si nu o obligatie.

Sursa eMaramures.ro.

Related External Links

Copii din Ţăndărei, cumpăraţi de traficanţi pentru 20.000 de lire

O anchetă a cotidianului britanic Daily Mail republicată şi de Evenimentul Zilei în iunie 2010 (aici) arată cum sînt exploataţi copiii ţigani de părinţii lor care îi vînd pe bani grei unor reţele de traficanţi.

“Copiii sunt vânduţi clanurilor de familii, pentru a-şi plăti datoriile”, spune un parlamentar britanic, Anthony Steen. Acesta estimează că mai mult de 2.000 de copii din România sunt puşi să cerşească pe străzile din Marea Britanie. Copiii sunt vânduţi traficanţilor pentru sume de cel mult 20.000 de lire sterline, arată un poliţist român.

Astăzi, Daily Mail prezintă o analiză amplă a traficului de copii, cei mai mulţi fiind aduşi la cerşit de romii din România. Britanicii scriu că numărul estimat de Steen ar putea fi chiar mai mare. Unicef arată că mulţi dintre copii vin din deja celebrul oraş Ţăndărei (judeţul Ialomiţa).

Related External Links

Jale printre ţiganii din Sadova: Inspectorii ITM au ras jumătate dintre şomerii de lux din localitate

În articolul publicat de Adevărul ţiganii din Sadova, judeţul Dolj, spun că ar trebui să se mai taie din lefurile parlamentarilor, nu din ajutoarele sociale.

Aproape jumătate dintre asistaţii sociali din Sadova au fost sistaţi de la plată, în urma neregulilor semnalate de inspectorii de muncă doljeni.

Inspectorii de muncă au descoperit luna trecută că o treime dintre locuitorii comunei doljene Sadova, în majoritate de etnie rromă, care primesc bani de la stat, se lăfăie în case cu etaj, utilate occidental. În plus, anchetele sociale au fost făcute superficial şi sute de mii de lei date drept ajutoare sociale de la stat au fost aruncate în buzunarele unor „sărmani“ cu vile şi bolizi la poartă.

Controalele ITM au arătat că 63,5 la sută din populaţia Sadovei trăieşte cu bani de la stat, aproximativ 5.000 de persoane din cei 8.000 de localnici beneficiind de ajutor social în baza Legii 416//2001. În timp ce unii oameni din localitate supravieţuiesc de pe o zi pe alta datorită acestui ajutor, inspectorii de muncă au descoperit, cu stupoare, că o treime dintre beneficiari se lăfăie în case cu etaj, superdotate.

Related External Links

Observator: Ţiganii europeni la ei acasă

Dezbaterile din Comisia Europeana pe tema expulzarii tiganilor din Franta au atras atentia asupra acestei comunitati care nu pare sa-si gaseasca locul in Europa. Ziaristii straini constata ca tiganii se confrunta adesea cu saracia si discriminarea chiar in tarile de origine.

Sursa Observator @ Antena1.ro.

Related External Links

Observator: Războiul cuscrilor într-un sat ţigănesc

Poveste de dragoste cu intriga imposibila la Craiova: o ţigăncuţă a fost căsătorită de familie, dar apoi a tot schimbat bărbaţii… a plecat de la unul la altul.. cu zestre cu tot.

Sursa Observator @ Antena1.ro

Related External Links

Observator: Franta…n’aime pas!

Hotarit sa vada cum traiesc tiganii in Romania, un europarlamentar francez a luat-o la pas printr-o localitate dimboviteana. Asa, sa ia contact cu saracia, sa schimbe doua vorbe cu ei si sa-i intrebe daca au ginduri de plecare din tara. Dupa ce si-au dat coate si-au chicotit la vederea domnului in costum si cravata de pe alte meleaguri, tigani i-au spus sincer ca tot mai bine e acasa. N-ar da pentru capsuni fierul vechi de pe meleagurile natale.

Sursa: Observator @ Antena1.ro.

Related External Links

Educator refuzat pentru că este ţigan

Rafael Lacatoş, un tînăr băimărean de numai 22 de ani este, începînd cu acest an şcolar, educator suplinitor calificat la Grădiniţa 34 din Baia Mare. După o săptămînă de la începerea anului şcolar, o parte dintre părinţii copiilor din grupă vor să-l schimbe din diverse motive. Neoficial, cele mai mari nemulţumiri ale părinţilor sunt faptul că tînărul este de ţigan şi că a crescut la orfelinat.

Rafael Lacatoş nu şi-a cunoscut niciodată mama, iar tatăl i-a murit în urmă cu opt ani. A crescut la Casa de Copii din Sighetu Marmaţiei. De mic a visat să devină profesor de limba şi literatura română, iar în liceu nu a ratat nici o olimpiadă.

Sursa ştirionline.ro.

Related External Links

Ţigan bogat, ţigan sărac

Plimbatul asta de colo-colo, de la Paris la Bucuresti, de la Timisoara la Toulouse, de pe Dimbovita pe Sena, de la Marea Neagra la Marea Mediterana, nu e privit cu ochi buni nici in palatul tiganesc, nici in cel mai umil bordei. Confratii repatriatilor nu se bucura ca le vin “rudele” din strainatate. Si nu ca ar pune o gura in plus la masa, ci pentru ca pur si simplu stiu cat de grea e viata in Romania.

Reportaj Observator @ Antena 1 despre ţiganii din Craiova. Sursa este aici.

Related External Links