Adevărul: Euroțiganii din Bihor au fost repatriați în luna august din Franța, fiind așteptați în localitățile natale

Șapte țigani bihoreni au făcut parte din prima tranșă de repatriați, alungați începând de joi, din Franța în România. Potrivit informațiilor primite de la Biroul Județean pentru Rromi, al prefecturii Bihor, cei șapte sunt originari din localitățile Tinca, Ineu și Crestur.

Țiganii au acceptat repatrierea voluntară în schimbul a 300 de euro pe cap de adult şi 100 de euro pentru fiecare copil minor. Carmen Mitricioiu, reprezentanta Biroului Județean pentru Rromi, a confirmat că pe lista primită de la București figurau șapte persoane de etnie rromă, din județul Bihor. „Cei șapte au ajuns ieri în capitala României, de la Lyon”, a spus Carmen Mitricioiu. Ioan  Lakatos, care este consultant pe probleme legate de rromi, la Administrația Socială – Comunitară Oradea, nu știe dacă repatriații au ajuns sau nu la casele lor și nici dacă aceștia mai au de gând să plece din țară, în perioada imediat următoare.

Controversă

Acţiunile de evacuare a taberelor de rromi din Franţa şi repatrierea lor sunt în concordanţă cu noile măsuri în materie de securitate anunţate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. La sfârşitul lui iulie, autorităţile franceze anunţaseră că jumătate dintre taberele ilegale de rromi, estimate la circa 300, vor fi desfiinţate în următoarele trei luni.  Franţa a început joi repatrierea a câtorva sute de romi către România şi Bulgaria, pe fondul criticilor virulente de rasism şi discriminare faţă de o comunitate vulnerabilă.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii cu palate din comuna Covăsânț vor ajutor la încălzire

Adevărul ne aduce la cunoştinţă că zeci de ţigani din judeţul Arad s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru lemne după ce şi-au construit adevărate palate cu încăperi mari şi greu de încălzit.

Zeci rromi din comuna Covăsânţ s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru  lemne. Chiar dacă în case au confort de cinci stele, ţiganii nu au niciun venit legal înregistrat, aşa că au tot dreptul să ceară ajutor de la stat. „Nu am niciun venit, iacă nu am făcut încă focul, că palatul ăsta l-am ridicat de generaţii, dar acum nu mai avem bani”, a mărturisit Garofiţa Iosana Gruia.

Aproape 170 de cereri

De o săptămână, de când Primăria din comuna Covăsânţ  înregistrează cererile pentru subvenţia la căldură, 164 de săteni au solicitat lemne. Printre ei şi rromii care şi-au înălţat palate.

„Deşi au palate, ei nu figurează ca ar avea venit, deci, legal, au dreptul la subvenţii  pentru căldură. Rudele muncesc în  străinătate şi vin cu bani. Nu se ştie de unde, că venitul nu e  declarat. La noi în comună, o astfel de vilă s-a ridicat în patru luni”, a declarat Traian Balint, primarul comunei Covăsânţ. Cu plasme, mobilă masivă şi sobe impozante, rromii din Covăsânţ  îşi cer drepturile. Chiar dacă au palate şi limuzine în curte, ei nu lucrează şi, prin urmare, pot solicita ajutor de la stat. Conform legii, ţiganii pot primi cel mult 270 de lei pentru lemnele necesare lunilor de iarnă.

Reguli pentru ajutoare

„Nu am încălzit nicio cameră că nu avem cu ce. Casa asta are numai patru camere şi eu stau singură aici numai într-o cameră. Normal că mi-am depus cerere”, a spus Iuliana Covaci, proprietara unui palat.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru primirea subvenţiei pentru căldură este ca venitul pe membru de familie să nu depăşească 615 lei, un venit pe care mai  toţi proprietarii palatelor ţigăneşti nu îl au în acte.
Drept urmare, primăria  e bună de plată pentru iarna aceasta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Antena 3: Londra, case de 3 milioane de lire construite pentru ţigani lîngă Parcul Olimpic

Ştirea este veche de 2 ani.

Jocurile Olimpice din 2012 vor putea fi urmărite de câteva familii de rromi chiar din propria curte. Acestora li s-au construit case în valoare de 3 milioane de lire sterline în apropierea Parcului Olimpic. În loc să construiască locuinţe pentru muncitorii din oraş, autorităţile britanice au preferat să-i găzduiască pe rromii irlandezi care treceu prin zonă. Şi toate acestea, din banii plătitorilor de taxe care nu sunt prea încântaţi.

Valoarea proiectului se ridică la fabuloasa sumă de 3 milioane de lire sterline. Familiile, poreclite, ?rromii olimpici?, vor putea urmări Jocurile Olimpice chiar din apropierea caselor lor, deoarece locul pe care s-au ridicat aceste locuinţe se învecinează cu partea vestică a Parcului Olimpic, unde se află velodromul şi stadionul unde se vor susţine meciurile de hockey.

Fiecărei familii i s-a ridicat câte o clădire de cărămidă, cu bucătărie complet utilată, spaţiu de relaxare şi parcare. Toate cheltuielile au fost suportate de plătitorii de taxe britanici, inclusiv cheltuielile cu mutarea acestora de pe un alt spaţiu din oraş. Costul suportat de britanici pentru un singur rrom a fost de 428.500 de lire sterline. Potrivit ?Daily Mail?, locul în care au fost mutate famiile de ţigani a fost deja împrejmuit cu garduri electrice în valoare de 20.000 de dolari, pentru protejarea acestora.

Sursa Antena3.ro.

Related External Links

România liberă: Nomazi la poarta spitalelor în Constanţa

Foarte probabil că cele descrise n articolul ăsta este unul dintre efectele secundare al venirii iernii, cu siguranţă este unul dintre exemplele neacţiunii oamenilor de ordine.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a devenit o a doua casă pentru persoanele fără adăpost. Ei îşi fac de mâncare lângă poarta spitalului, aprind focul şi cerşesc.

Un clan de ţigani şi oameni ai străzii s-au aciuat pe lângă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cerşind şi disturbând liniştea. Ei s-au instalat cu mic, cu mare pe gazonul spitalului. Acolo au pus pături şi perne şi tot ce le trebuie pentru a trăi „confortabil”. Şi pentru că direcţiunea nu a reuşit până acum să-i alunge definitiv, ei revin mereu în acelaşi loc, îşi întind lucrurile şi îşi fac nestingheriţi de mâncare în văzul tuturor. Ţiganii au aflat că mâncarea de spital nu e strălucită şi au decis să-şi facă singuri rost de-ale gurii şi să le prepare după gustul lor, aşa că în fiecare zi fac focul, iar pe două-trei pietre îşi aşază cratiţele şi încep să gătească. Nu-i deranjează nimeni, nici măcar oamenii legii. Ei încing focul cu cartoane sau lemne şi se apucă de treabă. În timp ce unii prepară hrana pentru tot restul găştii, alţii trec prin faţa focului ca să se mai încălzească un pic. „S-a lăsat frigul şi în spital nu ne lasă să intrăm”, a declarat Nagie Amet (33 de ani), mamă a şapte copii. Femeia spune că sărăcia i-a împins să plece din Adamclisi, unde locuiau, şi chiar să-şi lase în grija celor de la Protecţia Copilului şase dintre copii. „Nu aveam cu ce să-i cresc. Am rămas doar cu cel în vârstă de 2 ani”, a mărturisit ea.

Situaţia nu este singulară

În urmă cu aproximativ patru luni, un alt clan de ţigani s-a pripăşit în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, de unde cu greu a putut fi dat afară. La fel de greu le este cadrelor medicale să-i dea afară pe oamenii străzii, care, de când se lasă frigul şi până primăvara, se postează în faţa Unităţii de Primire a Urgenţelor şi nu mai pleacă de acolo. Mai mult decât atât, unii dintre ei blochează paturile care ar putea fi folosite pentru alte persoane bolnave. Ca urmare a acestei situaţii, conducerea spitalului a trimis în repetate rânduri adrese către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, prin care îi solicită să ia măsuri în ceea ce priveşte soarta acestor persoane.

Spitalul, blocat de cazuri sociale

„Pe lângă activitatea curentă, care este foarte mare în această perioadă, avem multe persoane care parazitează activitatea medicală şi care nu sunt cazuri medicale, ci doar cazuri sociale. Sper ca cel puţin pe perioada iernii astfel de cazuri să fie îndrumate spre o altă locaţie, pentru că noi consumăm resurse într-o direcţie care ar trebui să fie a altora”, a declarat managerul unităţii, dr. Dan Căpăţână.

Sursa: România Libera.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Pentru Franţa ţiganii reprezintă calul troian

Evenimentul Zilei a publicat părerea unui fotograf care a surprins traseul unor ţigani din România înapoi în Franţa în plin scandal al expulzărilor ca o formă de a lua atitudine faţă de lipsa de reacţie a românilor la expulzările din ultimul timp.

La 40 de ani, Mugur Vărzariu, un fotograf documentarist implicat în mai multe proiecte sociale, a decis că trebuie să ia atitudine faţă de reacţia Franţei, dar şi faţă de inerţia românească, la ceea ce a devenit cunoscut în Europa drept “problema romilor”.

Astfel, el a petrecut o lună cu câteva familii de romi trimise în România şi care s-au întors apoi în Hexagon, surprinzându-le în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a arăta cum trăiesc.
Pe de o parte, fotograful a ales să spună povestea romilor prin imagini, iar pe de alta, să critice atât guvernul francez, cât şi pe cel român. Pe primul – pentru măsura luată, care contravine secolelor de “libertate, egalitate, fraternitate” şi pe cel de-al doilea – pentru uşurinţa cu care s-a supus deciziei, fără a adopta o poziţie fermă, prin care să-şi apere cetăţenii.

Romii nu sunt principalii infractori din Franţa

“Din punctul meu de vedere nu e justificată atitudinea Franţei. E clar că există o problemă, dar ea nu trebuie sub nicio formă atacată pe criterii etnice. Fiecare caz de infracţionalitate trebuie tratat separat”, susţine Vărzariu, subliniind că romii au dreptul să circule liber, iar acest drept le poate fi limitat doar de o decizie judecătorească.

Mai mult, fotograful consideră că romii nu sunt principalul grup infracţional din Franţa. Acolo, marile grupări de traficanţi de droguri şi reţelele de prostituţie nu sunt conduse de romi. “S-a pus problema că aceste măsuri au fost determinate de o anumită agresivitate faţă de autorităţile statului francez. Cu alte cuvinte, romii se fac vinovaţi de atentat la ordinea publică”, explică românul, care nu crede în această ipoteză.

Sursa şi continuarea cu imagini: EVZ.ro.

Related External Links

Viaţa liberă: Contraste ca în India, vremea ţiganilor

* În cartierul rezidenţial ţigănesc din Iveşti nu se mai poartă turnuleţele şi pagodele * A pierit şi regula că ăla care are mai multe turnuleţe e cel mai tare! * Deşi propriii copii fac „miştouri” de ele, femeile rome învaţă să scrie şi să citească prin programul „A doua şansă” * Vor carnet de şofer, ori să citească Biblia * Criza se simte şi în buzunarele celor mai avuţi Stăneşti *

Iveşti, cartierul rezidenţial al romilor. O lume a contrastelor care te duce cu gândul la îndepărtata Indie. Palate şi pălăţele cu turnuri, turnuleţe, pagode, dantelării executate în metal, pereţi şi garduri din marmură albă şi neagră, ochi de sticlă, iar în spate, uliţe desfundate şi bordeie înghesuite. În unele curţi se îngrămădesc şi câte două, trei palate!

Pe strada mare, pe care palatele şi vilele de modă nouă, fără turnuleţe şi aer oriental, se aliniază în două flancuri, trec deopotrivă maşini de lux, bolizi puternici şi căruţe trase de cai lăsând în urmă balegă proaspătă.

Copii săraci şi murdari, neveste cu haine jerpelite şi bărbaţi neraşi fumând mahorcă ieftină în spate, ţigani eleganţi, plini de bijuterii de aur şi pirande frumoase şi sclipitoare la strada mare. Un punct comun, însă, există: toată lumea aici e Stănescu.

E criză!

Ţiganii avuţi recunosc: „Care mai are aur, care mai are bani şi face casă. Înainte nu mai ştiai unde să pui banii, acum nu ştii cum să-i mai strângi”.

Sursa şi continuarea este pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Viaţa liberă: Tradiţii şi opulenţă în neamul căldărarilor

* Aţi privit mereu plini de curiozitate palatele ţiganilor din Iveşti întrebându-vă cum e înăuntru? * Vă invităm în vizită la preşedintele comunităţii de romi din Iveşti, Cezar Stănescu, şi la fiul lui cel mare * Garduri păzite de lei-ţâşnitoare * Scări masive de marmură albă, gresie şi faianţă aduse din Spania şi Italia, arcade, coloane, potop de flori de plastic * Încăperi de zeci de metri pătraţi, decorate în culori tari * Inimioare şi simboluri ale euro şi dolarului pe tavan, aşa cum au pe tavan Carmen Şerban ori Guţă *  Monitorizare video şi internet *

La 38 de ani, Cezar Stănescu este preşedintele comunităţii de romi din Iveşti şi împreună cu bulibaşa Ferdinand Stănescu are grijă de viaţa şi de viitorul ţiganilor din Iveşti. E mândru de numele lui de împărat roman, dar a preferat titulatura modernă, de preşedinte, pentru că se potriveşte vremurilor în care trăim. Sună european! E rudă prin alianţă cu bulibaşa.

Pe Cezar Stănescu l-am găsit întâmplător, pe strada principală a cartierului rezidenţial ţigănesc din Iveşti. Am intrat în vorbă cu el fără să ştim cine e. A fost unul dintre puţinii ţigani care, aflând că suntem ziarişti, n-a fugit de noi.

Era îmbrăcat la patru ace pe sub haina elegantă, din piele. Ne-a sărit în ochi cravata prinsă cu un ac de aur masiv (nu placat!), cu portretul lui Mihai Viteazul gravat pe el.

„Umblu la costum de obicei, dar acum am ieşit cu nişte prieteni şi mi-am luat ce-am apucat pe mine”, s-a scuzat, după care a recunoscut că stiliştii îl sfătuiesc ce să îmbrace. În privinţa acelor de cravată, are şi unele gravate cu steguleţe şi cu însemnele UE.

Din vorbă în vorbă, ne-a invitat în biroul său de lucru. Îl întreb dacă e ţigan sau rom şi răspunde scurt: „Noi suntem ţigani. Dar Uniunea vrea să ne schimbe în romi”.

Sursa şi continuarea pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Guvernul pregăteşte analfabeţi cu diplomă pentru a munci în UE

Nu a absolvit nici o şcoală primară, dar are şansa de a primi o calificare ce îl poate propulsa într-un loc de muncă bine plătit oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Nici măcar nu trebuie să deţină un cazier judiciar “alb” pentru asta. Mai mult, calificarea sa este finanţată de Guvernul României, în baza unui program asigurat din fonduri structurale. Despre cine este vorba?

Despre un cetăţean român de etnie romă care va avea şansa să fie selectat de către Agenţia Naţională pentru Romi, instituţie guvernamentală, pentru a primi calificarea de manichiurist-pedichiurist sau de lucrător comercial. Asta în timp ce sute de mii de români, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior, rămaşi pe drumuri din pricina crizei economice, apucă drumul Occidentului pentru a muncii spălând vase, culegând căpşuni sau îngrijind persoane vârstnice cu dare de mână.

Absolvirea învăţământului obligatoriu nu este o condiţie

Agenţia Naţională pentru Romi bagă mâna adânc în fondurile structurale aferente proiectului comunitar “Împreună pe piaţa muncii” pentru a califica persoane fără nici o calificare în vederea obţinerii unui loc de muncă în România sau în toate statele membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre două contracte-cadru pe care instituţia guvernamentală în cauză le-a încheiat luna aceasta pentru formarea profesională a unor romi în meseriile de manichiurist-pedichiurist şi lucrător comercial.

La data de 15 septembrie 2010, Agenţia Naţională pentru Romi a publicat pe site-ul SEAP anunţul de participare cu numărul 107.955, prin care îi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de formare profesională în ocumpaţia de manichiurist-pedichiurist. Cursurile urmează să fie susţinute în Bucureşti, judeţul Ilfov, dar şi în oraşul Timişoara, urmând să fie absolvite de minimum 55 şi maximum 64 de persoane de etnie romă, informează Puterea.

Sursa: Financiarul.ro.

Related External Links

Ştirile Protv: România, te iubesc! Romani Kris, legea ţigănească

“Nimeni nu este mai presus de Romani Kris”, adica de judecata tiganeasca. O echipa a emisiunii a intrat in culisele unui proces arzator. In fata batranilor au venit doua familii invrajbite pentru ca Alfonso Nazaret a furat o virgina.

Cartierul Fata Luncii din Craiova. Un loc faimos pana azi doar prin scandaluri cu sabii si pistoale. Un loc in care comunitatea respecta o lege anacronica, arhaica, dar vie: Kris Romani, sfatul batranilor, judecata tiganeasca.

Toata suflarea s-a adunat la proces. Se judeca o speta fierbinte. Un baiat a furat o fata virgina si au ramas parintii sa se razboiasca. Walter, tatal Zenaidei versus Cartus, tatal lui Alfonso Nazaret.

Discutii aprinse, luari de pozitie, doua parti sucarite in fata celor mai respectati judecatori traditionali din Romania. Familia fetei se sfatuieste indelung si-si spune pretentiile.

Sursa ŞtirileProtv.ro.

Related External Links

Adevărul: Nu există ţară pentru ţigani

Un reporter de la Adevărul susţine că a trăit într-o săptămînă toate umilinţele pe care le trăiesc ţiganii într-o viaţă: oamenii au rîs de el, l-au batjocorit copiii pe stradă şi oamenii mari la teatru, jandarmii au vrut să îl bage în dubă, patronii n-au vrut să îl angajeze şi l-au alungat.

Niciodată n-au fost ţiganii mai prezenţi în dezbaterea publică decât acum. 8.000 de ţigani români au fost expulzaţi anul acesta din Franţa. Ziarele au publicat reportaje din taberele de ţigani, apoi i-am văzut la televizor ieşind din Aeroportul Băneasa. Se vorbea despre integrarea lor prin programe sociale.

Descărcaţi din avion, ţiganii ar fi trebuit să înceapă o nouă viaţă. Aveau câte 300 de euro în buzunare şi toată deschiderea patriei-mamă. Ei ar fi urmat să îngroaşe rândurile clasei de mijloc, să-şi găsească slujbe, să se aşeze, să fie plătitori de taxe şi de impozite. Dar dintre cei 8.000, jumătate s-au întors deja în Franţa.

Ce şanse au ţiganii să fie acceptaţi în România? Am înţeles trăind o săptămână în straie de ţigan: pălărie, cămaşă ţipătoare, geacă de piele şi pantaloni de velură. Am lăsat mustaţa, frumos. Pielea neagră, poate prea neagră, o am de la Dumnezeu. Acest articol nu e despre cât de înapoiaţi sunt ţiganii, nu e cu statistici. Nu e nici cu păreri de la sociologi şi psihologi. E negru pe alb. Trăit şi văzut.

Am pornit din Piaţa Universităţii, kilometrul zero al democraţiei româneşti. Mi-a fost teribil de ruşine. Erau studenţi care într-o hăhăială la beţie râdeau de mine şi-mi strigau acele cuvinte arhicunoscute din ţigăneşte: “mucles” “bahtalo” “sokeres”. Un om blond şi înalt m-a fotografiat. Apoi a pozat peturile de pe trotuar, câinii şi cerşetorii. În calculatorul lui din Scandinavia, poza cu mine va ajunge, pesemne, în fişierul “Bucharest garbage” (n.r. – gunoiul din Bucureşti). Mai pe seară am văzut piesa “Toţi fiii mei”, la Teatrul Naţional.

Sursa, continuarea şi imaginile aici.

Related External Links

Prahova Online: Cum ocupa tiganii-nomazi teritoriul Ploiestiului si nimeni nu le face nimic (galerie foto)

Pe 16 august, am avut o întâlnire pe strada Industriei, ocazie cu care am văzut mini-şatra din imaginile de mai jos cum descărca cartoane şi folii de plastic dintr-o căruţă lângă piciorul podului de la Gara de Sud. Pe 23 august am trecut din nou pe acolo: erau la masă, în mijlocul străzii, înconjuraţi de câini. Ieri, am avut din nou treabă pe Industriei, prilej cu care i-am văzut pe vreo trei-patru membri ai clanului ţigănesc, stând relaxaţi, în “curtea” improvizată din beţe.

Avem, aşadar, o nouă dovadă clară a incompetenţei Poliţiei Comunitare Ploieşti. Dacă poliţiştii comunitari au făcut vreo tură pe Industriei şi nu i-au văzut în trei săptămâni pe ţigani cum ocupă domeniul public, merită daţi afară, pentru că sunt orbi. Dacă i-au văzut şi n-au făcut nimic în sensul ăsta, tot merită daţi afară, pentru că sunt proşti. Eu înclin să cred că nu i-au văzut, şi că nu trec pe strada aia niciodată, preferând zona centrală a oraşului, unde poţi vedea oricând o fustă scurtă şi un decolteu generos.

Cât despre Marius Duţă, şeful PCP, nu văd ce-ar mai fi de spus. Omul e din Râmnicu-Sărat, cred că nici nu ştie că Ploieştiul are un pod în zona de sud, şi că la piciorul podului, o familie de ţigani şi-a făcut un adăpost. Aşa că nici nu-l afectează: copiii şi soţia sa nu trec niciodată pe acolo, nu riscă să fie jefuiţi, bătuţi, muşcaţi de câini sau speriaţi.

Este, nea Mariuse? Spune cinstit: este că te doare în cur de chestia asta?

Sursa şi imagini aici.

Related External Links

Te vezi la Ştirile ProTV – Ţiganii meşteşugari

Cristian Tabara abordeaza un subiect sensibil, acela al conditiei tiganilor in societatea romaneasca, dorind sa arate telespectatorilor Pro Tv un crimpei din viata lor, asa cum se desfasoara ea, dincolo de prejudecatile care le rapesc acestor oameni unul dintre cele mai importante drepturi: egalitatea sanselor.

Editia din 22 martie 2009 a emisiunii Te vezi la Stirile Pro Tv isi tese povestea in jurul tiganilor nomazi si a celor argintari din Romania.

Sursa: partea întîi şi partea a doua a emisiunii.

Related External Links

Jurnalul naţional: Limba română şi… ţiganii

Chiar şi considerînd cele spuse în editorialul al cărui fragment este mai jos, discriminarea faţă de ţigani nu este doar într-un singur cuvînt. Este o discriminare de fond, pe măsură ce experienţele românilor cu ţiganii s-au tot acumulat. Unii încearcă să schimbe termenul de ţigan cu cel de rrom, dar discriminarea este aproape neatinsă… ceea ce dă o notă imensă de falsitate a acelei schimbări, cu atît mai mult cu cît rădăcina termenului rrom este aceeaşi cu cea a cuvîntului român.

Tare mă tem că vocile din România care tot criticînd Franţa pentru modul în care îi tratează pe Rromii de pe teritoriul ei, uită că români sunt primii care îi stigmatizează, din vremuri imemoriale, pe ţigani. Iar limba română ne oferă, din păcate, nenumărate dovezi în acest sens.

Cine n-a auzit, încă din copilărie, expresii precum: “ai grijă că te fură ţiganii” sau “dacă eşti obraznic te dau la ţigani”. Româniul obişnuit moşteneşte asemenea expresii şi le foloseşte, ca să zic aşa, în mod natural. Nici o mamă româncă nu se gîndeşte la faptul că, recurgînd mereu la avertismente de acest gen, pune bazele unei forme de xenofobii trainice. Inainte de a vedea efectiv cum arată un ţigan, copilaşul român ştie că dacă se îndepărtează prea mult de casă sau de curtea unde se joacă, riscă să fie “furat” de ţigani. Ori, ce poate însemna în capul unui copil acest lucru decît răul absolut?

Limba română este, din păcate, plină de asemenea expresii care pun în valoare o anumită respingere, la toate nivelurile, a ţiganului de către român. Cînd două bune gospodine românce bîrfesc, deseori auzim expresia: “ai văzut cum trăieşte cutare, la ei parcă e la ţigani”. Sau, mai există variantele “ăştia trăiesc ca ţiganii”, sau “se ceartă ca ţiganii”… Verbul “a se ţigăni” este şi el simptomatic pentru o formă aproape inconştientă de rasism. Cum de nu s-a format un verb similar pornind de la substantivul “român”, “ungur”, “evreu”, “rus”, “ucrainean”, “bulgar”, “sîrb”? Dintre toate neamurile şi etniile cu care au intrat românii în contact, ţiganii au fost cei pe care au pus etichetele lingvistice cele mai înjositoare.

Sursa şi continuarea: Jurnalul.ro.

Related External Links

Jurnalul naţional: Tiganii, aurul si militienii

Într-un articol din anul 2004 Jurnalul Naţional scria despre ţiganii din judeţul Timiş şi despre cererile de revendicare a metalelor preţioase pe care ei au trebuit să le cedeze în perioada comunismului pentru a putea părăsi ţara. Sursa articolului este aici.

Anul trecut (2003), rromii au primit de la stat 300 de kilograme de bijuterii si cocosei. Inca 200 de procese de revendicare sunt pe rol. Acesta e deznodamantul operatiunii “Libertate contra aur” prin care statul roman, cu ajutorul Militiei, a deschis drumul spre Occident miilor de tigani, sasi, evrei, care si-au platit libertatea in valuta si metale pretioase.

Instantele timisorene nu mai fac fata cererilor de revendicare a aurului tiganilor. Acestea sunt urmarile unei afaceri de anvergura a regimului comunist, desfasurate intre 1985-1989, cu sprijinul militiei. Afacerea era simpla, eficienta: tiganii isi cumparau libertatea de a pleca in Occident cu kilograme de aur si zeci de mii de marci germane.

Daca ar fi sa ne luam dupa unele documente din arhivele judetului Timis, timp de aproape 5 ani, orasul de pe Bega a fost un adevarat rai pe pamint. Zilnic, inainte de ‘89, rromii si etnicii germani din Timisoara se impiedicau pe strazi si prin tramvaie de genti pline cu aur. Alti minoritari, mai norocosi sau dotati cu al saptelea simt, care aveau drum prin… cripte, morminte, gunoaie, closete sau prin gari, descopereau saci cu sute de mii de marci germane. De fapt, tot acest scenariu al bunurilor “abandonate”, pus in scena de Militie si Securitate, nu reprezenta altceva decat un pret pentru “exportul” de minoritati catre Israel, Franta si Germania…

Related External Links

România actualităţi: Ţiganii nomazi “trebuie integraţi, nu discriminaţi”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Radio România Actualităţi că trebuie făcută o distincţie între ţiganii nomazi şi alte categori de romi, atât în România cât şi în statele europene în care aceştia trăiesc.

“Există o confuzie în Europa între romi şi ţigani nomazi”, a declarat Traian Băsescu, arătând că deplasarea dintr-un loc în altul este parte integrală a culturii nomazilor.

Traian Băsescu a afirmat că ţiganii nomazi trebuie să fie integraţi acolo unde se stabilesc.

“Statele unde se stabilesc ţigani nomazi trebuie să găsească soluţii pentru integrare şi nu să facă discriminare”, a precizat preşedintele Băsescu.

Continuarea interviului şi imagini se găsesc aici.

Related External Links

România liberă: Cum au pierdut ţiganii de mătase banii de integrare

Se spune că ţiganii de mătase sînt acei ţigani care nu recunosc că fac parte din această etnie, ei declarîndu-se de altă naţionalitate la recensămînt. Motivele lor sînt diverse, frica de discriminare, renunţarea la limba originală şi o parte a obiceiurilor caracteristice pentru a le adopta pe cele româneşti fiind doar două dintre ele.

România Liberă prezintă aici un material despre cazul unei localităţi în care ţiganii s-ar fi declarat români şi cîteva opinii pe marginea acestui subiect.

Prof. dr. Gheorghe Sarău, consilier pentru limba romani şi romi la Ministerul Educaţiei, e de părere că folosirea termenului de „ţigani de mătase” în cazul romilor din Prislop e puţin „confuză”. „Romii din Prislop nu sunt «ţigani de mătase», ci «rudari». Termenul de «ţigani de mătase» folosit în cazul romilor din Prislop este atipic, pentru că acest termen reprezintă o populaţie de limbă română din tot bazinul balcanic. Denumirea acestor romi este de «rudari» în Ţara Românescă şi Moldova, respectiv de «băieşi» în zona Transilvaniei, în Ungaria şi Croaţia”, explică prof. dr. Gheorghe Sarău.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Colorful but Colorblind, derulat în România de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Related External Links

Stirile ProTV: Un scriitor britanic a lasat Anglia pentru a trai alaturi de tiganii romani

Uneori integrarea tiganilor in majoritatea inconjuratoare functioneaza si in sens invers.

Acum 12 ani, scriitorul si jurnalistul britanic William Blacker a fugit din tara sa ca sa traiasca printre romii din nordul Romaniei. Iar ca experienta sa sa fie aflata de cat mai multi a scris si o carte – “Along the Enchanted Way – A Romanian Story”.

In “Pe drumul fermecat – O poveste romaneasca”. Jurnalistul descrie viata alaturi de tiganii de langa Sighisoara drept incantatoare, intr-o lume in care se circula numai calare sau cu caruta, unde televizoarele au fost “descoperite” recent, iar principalele activitatii sunt cantatul, bataia si procrearea, “nu neaparat in aceasta ordine”.

Blacker face portretul unei lumi complexe, plina de peisaje minunate, cu oameni guralivi, o lume de care britanicul William Blacker s-a indragostit in cei opt ani pe care i-a petrecut in Romania, informeaza The Telegraph.

Sursa: stirile ProTv, 15 ianuarie 2010.

Related External Links

Ţigan de 13 ani căsătorit cu o colegă de şcoală

Fluturaş are 13 ani, şi-a luat de nevastă o colegă de şcoală, pe Prinţesa de 12 ani, că aşa e tradiţia la şigani. Responsabilităţile şcolare au fost lăsate baltă şi înlocuite cu cele de soţ şi soţie.

Înregistrarea este un reportaj Realitatea.net.

Related External Links

Jurnalul de Vrancea: Tiganii de la Saritoarea, condamnati la discriminare si saracie

Jurnalul de Vrancea a preluat aici un articol despre latura săracă a unei comunităţi de ţigani din cătunul Săritoarea. O parte a acestui articol apare mai jos ca să vă faceţi o idee.

Sunt tigani. Sustin ca sunt romanizati. Desi sunt respinsi de cei mai multi dintre consatenii lor, tiganii de la Saritoarea sunt oameni civilizati. Au bun simt, au intotdeauna un cuvant de alinare pentru cei mai napastuiti dintre ei dar si cuvinte de dojana pentru cei care mai calca stramb. Au acces la informatii insa nu au cunostintele necesare pentru a le disemina. Nu au curajul sa isi strige in gura mare saracia si necazurile, pentru ca oricum sunt ocarati, nu au puterea de a lupta cu o mentalitate. O mentalitate care a facut ca in anul 2009 un tigan in varsta de noua ani sa nu fie botezat, deci sa nu existe, care a facut ca satenii din Chiojdeni sa ii izoleze pe tigani pe un deal al comunei, departe de lumea civilizata. Ori, civilizatie inseamna acces neconditionat la sistemul medical, social, la apa potabila, si multe altele, care pentru noi, majoritatea, sunt lucruri normale. Civilizatie la care tiganii nu au acces, sau mai bine zis nu au voie sa acceada.
O incursiune in lumea tiganilor este oricand binevenita pentru multi dintre noi. Aici vezi ce inseamna intr-adevar neajunsurile, saracia, boala, mizeria, insa tot la tigani poti vedea si ce inseamna fala, palate construite peste noapte si bunastarea. La Saritoarea, un catun din comuna Chiojdeni, oricine poate vedea latura saraca a unei comunitati de romi. Trebuie doar sa iti pese de semeni ca sa le intinzi o mana de ajutor! Aici vezi mizerie, saracie, boala, lipsa de educatie sanitara… Dar tot aici gasesti cateva zeci de tigani cumsecade, respectuosi si deschisi sa isi strige neputinta! Trebuie doar sa vrei sa ii asculti si sa ii si ajuti. Refuza sa fie fotografiati sau filmati pentru ca s-au saturat ca unii sa ii faca de rusine. Sustin ca au vazut multe aparate in catunul lor… si atat. Nimic mai mult. Un strop de apa, curata, fara microbi, nu au primit. Tiganii sunt dispusi sa iti arate lumea in care traiesc atata timp cat la randul tau esti dispus sa ajuti. Oricum. Macar cu o povata, cu o vorba buna, numai sa nu ii mai desconsideri prin simplul fapt ca ii numesti tigani si spui despre ei ca sunt saraci. Cu toate ca nu cer mai mult decat sa fie considerati ca oricare alt om, de rand, zi de zi se lovesc de rautatile oamenilor din jur.

Related External Links