Agenda.ro: Ce cred românii despre ţigani?

În data de 27 noiembrie 2011 Agenda.ro a publicat un sondaj de opinie realizat de CCSB pentru Asociaţia Pro Democraţia.

Sondajul de opinie “Stereotipurile la adresa romilor” arata ca 44% dintre subiecti considera ca romii sunt “hoti” (in scadere fata de 2002, cand 46% sustineau acest lucru). De asemenea, 43% ii considera “lenesi”, “murdari” – 41%. Unul din zece chestionati ii vede ca “delasatori” sau “inapoiati”.

Relatiile de colaborare dintre romani si tigani au crescut din 2002 incoace de la 34% la 46%. Cu toate acestea, 24% spun ca se ignora reciproc, in timp ce 11% dintre respondenti afirma ca au relatii conflictuale.

68% dintre cei chestionati spun ca tiganii fac mai multe infractiuni decat romanii, iar 52% considera ca acestia fac mai multe infractiuni pentru ca asa le este obiceiul. 60% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu afirmatia “Romii sunt mai saraci decat romanii”, iar 23% dintre respondenti cred ca tiganii sunt saraci pentru ca nu vor sa munceasca. 36% dintre subiecti cred ca romii vor reprezenta, in viitor, o amenintare pentru tara!

77% dintre romani sunt de acord ca acestea sa locuiasca in aceeasi localitate cu tiganii, 59% ii accepta ca vecini, 57% ca prieteni, insa doar 34% dintre subiecti ar fi de acord ca romii sa faca parte din familia lor – procente in crestere fata de acum opt ani.

Sondajul a fost realizat in perioada 18-25 noiembrie 2010, pe un esantion de 1.500 de persoane.

Burse pentru tinerii ţigani care urmează medicina

În cursul lunii aprilie 2011 PaginaMedicală.ro a anunţat aici că pe 12 aprilie a fost lansat programul “O generaţie de specialişti romi în domeniul medical” (scuzaţi-le confuzia între termenii la modă şi cei corecţi) prin care 500 de studenţi şi elevi ţigani interesaţi să urmeze o carieră în medicină urmează să beneficieze de burse educaţionale şi de dezvoltare personală în perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2014.

Se spune că programul vizează formarea unei elite de medici ţigani şi dezvoltarea unui mecanism de susţinere a tinerilor aparţinînd etniei respective.

Potrivit proiectului, 125 de studenti si elevi de etnie roma de la facultati, colegii si scoli post liceale din domeniul medical vor fi coordonati in activitatea academica de 30 de mentori – medici rezidenti. Prezent la eveniment a fost si dr. Raed Arafat, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii (MS), care i-a felicitat pe initiatorii programului, sustinand ca beneficiari vor fi in primul rand pacientii si mai apoi institutia pe care o reprezinta.

Acum cîteva zile, în 25 iulie, aceeaşi PaginăMedicală.ro scria aici despre cele 80 de burse academice pentru medicii rezidenţi, mediciniştii şi elevii ţigani.

Astfel, pe parcursul anului de studiu 2011 – 2012, tinerii romi care invata in cadrul facultatilor, colegiilor sau scolilor postliceale cu profil medical acreditate in Romania au acces la 80 de burse academice.

Pe langa bursele prin care pot primi pana la 3.500 de euro pe an, studentii romi medicinisti, medicii rezidenti si elevii vor beneficia si de pregatire in cadrul centrelor de mentorat. 30 de medici vor coordona centrele de mentorat la nivel local pentru organizarea periodica a intalnirilor de studiu si practica cu studentii admisi in program.

Informaţii suplimentare despre formular şi modalităţile de înscriere apar în articol. Mie iniţiativa mi se pare lăudabilă, în ciuda folosirii repetare a termenului “rrom”, dar voi urmări derularea programului (în măsura în care voi putea) pentru că mă interesează mai mult rezultatele şi efectele de durată decît o simplă iniţiativă.

Related External Links

Adevărul: 62 de ţigani pe locuri speciale în liceele mureşene

Adevărul.ro a anunţat aici în 10 iulie 2011 că 62 de ţigani au ocupat o parte din cele 200 de locuri speciale puse la dispoziţia elevilor din etnia respectivă în liceele mureşene de către Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Tinerii urmează să ocupe poziţia a 31-a dintr-o clasă, fără să fie afectat numărul de locuri stabilit legal în clasele de liceu (30 de locuri),pentru elevii care au terminat ciclul gimnazial şi s-au înscris la Evaluarea Naţională. „Elevii respectivi au fost repartizaţi în funcţie de media fiecăruia, în ordine descrescătoare. Unii au optat pentru licee din care să învaţă o meserie sau care le oferă o calificare, alţii au ales şcoli care să le permită ca după absolvire să urmeze cursurile unei universităţi”,ne-a declarat Viorel Socol, inspector şcolar general adjunct în cadrul ISJ Mureş.

Liceele mureşene „Avram Iancu”, „Electromureş”, „Gheorghe Marinescu”, „Gheorghe Şincai”, „Emil Dandea”, „Constantin Brâncuşi”, „Aurel Perşu” şi „Ion Vlasiu” au pus la dispoziţia tinerilor de etnie romă câte 10 locuri în total pe locurile speciale destinate lor. Comparativ cu anul trecut, numărul ţiganilor înscrişi la liceu în Mureş pe locurile speciale este mai mic, anul trecut înregistrându-se peste o sută de înscrieri.

Related External Links

Hotnews: Strategia Guvernului pentru tigani: Sprijin la inceperea unei afaceri si acordarea certificatului PFA

În luna martie a anului 2011 cei de la Hotnews anunţau că guvernul dorea să iniţieze pentru perioada 2011-2020 un plan de sprijinire a ţiganilor şi/sau obţinerea certificatului PFA (de persoană fizică autorizată), plan prin care se estima  că se urmează a se facilita angajarea a 40 de mii de ţigani.

Guvernul va initia, pentru perioada 2011-2020, un plan de sprijinire a tiganilor pentru inceperea unei afaceri si/sau obtinerea certificatului de persoana fizica autorizata, plan prin care estimeaza ca va facilita angajarea a 40.000 persoane de etnie roma.

Planul va fi integrat intr-o noua strategie de imbunatatire a situatiei romilor, releva un document oficial.

“Pe tema ocuparii fortei de munca, obiectivele strategiei sunt facilitarea angajarii a 40.000 persoane de etnie roma, cresterea nivelului de calificare a persoanelor de etnie roma, sprijinirea romilor pentru inceperea unei afaceri si/sau obtinerea certificatului de persoana fizica autorizata”, se arata in documentul, citat de Mediafax.

Intr-o discutie recenta, premierul Emil Boc i-a spus presedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, ca Guvernul va adopta in perioada imediat urmatoare un act normativ care propune o noua strategie nationala pentru integrarea romilor.

Sursa este aici. Ideea este de umărit: doar prin îmbunutăţirea unei mase mari a ţiganilor (nu doar a cîtorva) se poate ajunge, indirect, la integrarea lor. Toată lumea trage la bani, nu văd de ce ei ar face o excepţie.

Nuntă la ţigani în secolul XIX

Nunţile ţigăneşti de acum, cele moderne, au fost destul de promovate prin mass-media şi pe internet, dar cele din trecut sînt mult mai puţin cunoscute.

George Damian prezintă aici o descriere a nunţilor de acum două secole, iar continuarea poate fi găsită tot acolo, împreună cu nişte imagini de epocă. Sursa lui a fost Heinrich von Wlislocki, un filozof sas din Transilvania de la sfîrşitul secolului XIX, destul de puţin cunoscut (eu n-am auzit de el) care a trăit alături de ţigani.

Am preluat aici un fragment, sper că vă va stîrni curiozitatea suficient de mult pentru a intra în detalii.

Nunta la ţigani începea cu invitarea participanţilor: “Însoţit de doi sau mai mulţi muzicanţi, mirele ţigan merge din cort în cort şi în timp ce muzicanţii interpretează un dans specific el îşi face invitaţia dansând şi de obicei într-o formă cântată. (…) La aceste invitări, băutura, rachiul, joacă un rol primordial, iar mirelui şi muzicanţilor săi li se pune înainte de băut în cantităţi atât de copleşitoare, încât nu arareori au dificultăţi în a regăsi drumul spre casă. Aceste invitaţii ocupă toată săptămâna, fiindcă tradiţia şi buna cuviinţă cer ca mirelui şi însoţitorilor lui să li se pună dinainte o băutură, iar, pe de altă parte, tot tradiţia este aceea care cere ca mirele să pună la dispoziţia invitaţilor burduful plin. Desigur, conţinutul acestuia este curând golit, dar ce contează? Cârciuma satului are destul rachiu şi mereu se găseşte cineva dintre cei prezenţi care să fie gata să dea o fugă până în sat şi să aducă înapoi la corturi burduful proaspăt umplut. Admiţând că pe drum nu şi-a umezit de prea multe ori gâtlejul cu preţioasa poşircă “datorită uscăciunii pricinuite de alergare” şi nu s-a lăsat cuprins de braţele lui Morfeu în vreun tufiş, laolată cu burduful şi poşirca, spre cea mai mare supărare a celor care îl aşteaptă”. Beţia aceasta este motivată de un proverb ţigănesc citat de Wlislocki: “Să intri în căsnicie clătinându-te e mai bine decât să alergi treaz după femeia altuia”.

 

Tiganii de azi din Bucuresti

Fie că ne place, fie că nu ne place, o mare parte dintre țiganii din zilele noastre trăiesc din cerșetorie și căutarea prin gunoaie. O știm, o vedem de multe ori, dar prea puțini dintre noi le înregistrează și pe pun pe rețea.

Nu cunosc motivul pentru care au apărut filmele următoarele pe youtube, dar știu cu siguranță că este o problemă care va trebui rezolvată.

Related External Links

Tiganii si apucaturile rele din DEX

Unul dintre articolele peste care am dat azi m-a făcut să rîd în hohote pentru o perioadă, aş fi rîs mai mult dacă situaţia nu ar fi fost atît de.. absurdă. Nu ştiu dacă e tocmai cuvîntul potrivit, dar este una dintre descrierile cele mai potrivite. Problema apare cînd există mai multe descrieri unei situaţii sau a unei atitudini îndelung studiate şi puse în aplicare împotriva românilor.

Agenda de Timişoara spune aici că:

Romii vor rectificari si scuze publice, caci in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, in dreptul cuvantului tigan figureaza “epitet dat unei persoane cu apucaturi rele”.

Agentia de Dezvoltare Comunitara “Impreuna”, Asociatia Romilor “Egalitate de Sanse” Tulcea si Asociatia ACCEPT au formulat o plangere catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii indreptata impotriva Academiei Romane şi Institutului de Lingvistica Iorgu Iordan – Al. Rosetti, cerand constatarea faptei de discriminare, sanctionarea acestor institutii si obligarea lor la prezentarea de scuze publice.

Înţelegeţi motivul rîsului meu în hohote şi absurditatea plîngerii lor? Dacă da e foarte bine. Dacă nu înseamnă că sînteţi botă la cultură (adică sînteţi inculţi şi proşti) şi n-aveţi prea mult habar cînd vine vorba de istoria seculară a României cînd vine vorba de ţigani. Am mai spus-o de multe ori, atît pe dan-marius.ro cît şi pe ţiganii.ro, discriminarea existentă la adresa ţiganilor ţine de fond, nu de un anume termen. În ultimii ani unii dintre ţigani au încercat să schimbe apelativul de ţigan cu cel de rrom şi au început să acţioneze coordonat şi să lovească în tot ce le stătea împotrivă. Au avut şi în ce să lovească, cel puţin la început. Între timp proştii şi laşii le-au cam dat apă la moară şi i-au lăsat să acţioneze de capul lor fără să le dea peste bot, cum ar trebuit să o facă de ani buni, dar asta e şi “rolul” lor, de a se supune celui mai puternic.

Tentativa de acum, cea cu Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, este una ţintită asupra Academiei Române şi, indirect, limbii române. Evident, este una absurdă pentru orice om care are un bagaj oarecare de cunoştinţe dar gloata chiar s-ar putea să creadă prostiile alea şi tocmai de aceea este un potenţial pericol. Oricît de absurde sînt cererile sau spusele unora, dacă sînt repetate la nesfîrşit există posibilitatea de a deveni adevăruri.

Related External Links

Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Sursa şi continuare se găsesc pe hotnews.ro.
Rata mortalitatii infantile in randul copiilor romi din Romania este de patru ori mai ridicata decat media nationala, aproximativ 40% dintre acestia sufera de subnutritie severa, in jur de 50% dintre ei nu au fost vaccinati niciodata si doar 20% sunt inscrisi la gradinita – sunt concluziile Raportul National privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC) pentru România, realizat in cadrul Consultarii Nationale privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului.
Date privind sanatatea in randul populatiei rome:

  • Romii au o stare a sanatatii foarte proasta, cauzata de saracie, de conditiile sanitare precare si de lipsa infrastructurilor de baza in comunitatile de romi, numarul mic de centre medicale in zonele locuite de romi si/sau distanta mare pana la cel mai apropiat centru, de lipsa documentelor de identitate si de marginalizarea si discriminarea in ceea ce priveste accesul la serviciile medicale.
  • Speranta de viata a romilor este de aproximativ 64 de ani, fata de cea a romanilor in general, care este de aproape 70 de ani.
  • Mortalitatea infantila la romi este de trei sau de patru ori mai ridicata decat media nationala. Peste 40% din copiii din gospodariile rome sunt subnutriti, izolati si infometati. La 45,7% din copiii romi nu li se administreaza vaccinurile prevazute de Planul National de Imunizare, desi acestea sunt obligatorii si gratuite. Copiii care traiesc in ghetouri izolate si in zone rurale sunt cei mai expusi, deoarece aproximativ 50% dintre acestia nu sunt vaccinati impotriva niciunei boli.
  • Sanatatea femeilor rome si mortalitatea materna reprezinta o problema, nu numai din cauza factorilor socio-economici, dar si din cauza practicilor culturale cum ar fi, pe de o parte, accesul la serviciile medicale si pe de alta parte, practica unor grupuri de romi a mariajelor si a sarcinilor timpurii. In multe comunitati de romi, copilaria se incheie foarte repede pentru ca varsta casatoriei este mai mica decat in randul populatiei majoritare.
  • Sarcina la adolescente: traditia casatoriilor aranjate si a stereotipurilor legate de sexe reprezinta factori importanti pentru rata ridicata a sarcinilor in randul adolescentelor rome. Alti factori: necunoasterea metodelor de prevenire a sarcinilor, lipsa accesului la servicii medicale si contraceptive, nivelul scazut de educatie; fetele expuse la violenta domestica sau la certuri in familie in timpul copilariei – si acestea cauzate de saracie – este mai probabil sa ramana insarcinate in adolescenta, iar riscul acesta creste proportional cu numarul experientelor negative din copilarie.
  • Impactul asupra copilului: nasterile precoce pot afecta dezvoltarea psihosociala a sugarului. Incidenta dizabilitatilor de dezvoltare si a problemelor comportamentale este mai mare la copiii ai caror mame sunt adolescente. Un studiu a sugerat ca este mai putin probabil ca mamele adolescente sa isi stimuleze bebelusul prin comportamente afective cum ar fi atingerile, zambetele si comunicarea verbala sau sa fie sensibile si receptive la nevoile acestuia.

Educatie

  • Cam o treime dintre familiile rome si mai mult de jumatate din populatia majoritara considera ca limba romani nu ar trebui sa se predea la scoala. (Raportul national RECI, 2010).
  • Sub 3% din copiii romi sunt inscrisi la crese. Accesul copiilor romi la invatamantul prescolar este foarte limitat: 61% au fost inregistrati pentru invatamantul prescolar in anul 2000-2001, dar numai 20% au fost inscrisi realmente la gradinite.
  • Ca urmare a segregarii, scolile primare in care copiii romi si/sau cei cu nevoi speciale formeaza majoritatea sunt de obicei de proasta calitate: calificarile profesionale ale cadrelor didactice si conditiile in care functioneaza sunt in general necorespunzatoare.
  • La nivel secundar, 79% din romanii cu varste intre 15-18 merg la scoala spre deosebire de romii cu aceleasi varste, care nu merg la scoala decat in proportie de 36%.
  • In cazul romilor, se observa o lipsa clara a serviciilor de educatie prescolara, accesul greu, lipsa sprijinului financiar si intelectual din partea familiilor si adesea prejudecatile despre copiii romi din sistemul de educatie.
    Rezultate Focus grup cu parinti, Craiova, iunie 2010, doua exemple: Daca lua note bune, profesoara zicea : Vedeti? A luat note bune chiar daca e tiganca.Parintii copiilor neromi refuzau sa-si trimita copiii in clasele unde erau si elevi romi, cereau sa fie mutati.
  • In 2007, aproape 12% din copiii romi cu varste intre 7 si 16 ani au abandonat scoala inainte de a termina invatamantul obligatoriu. 47,6% din copiii care au abandonat scoala au ramas repetenti o data, 38% de doua ori si 12% de trei ori (studiu 2010). In total, peste 80% din copii nescolarizati sunt romi si cel putin 18% din copiii romi raman fara educatie.
  • Participarea la ciclurile urmatoare de invatamant, inclusiv cel secundar, atinge doar nivelul de 0,1%. S-a calculat ca 28% din populatia roma este analfabeta functional.

Related External Links

Obvservator.info: Sînteţi ţigani!

O opinie interesantă despre ţigani, apelativul adresat lor, obiceiurile şi modul în care sînt ei priviţi de către români se găseşte aici, pe Observator.info.

O parte a acestei opinii urmează mai jos:

Da, putem spune asta! Sunteţi ţigani, nu rromi, nu romi, ţigani! Guvernul a dat ok pentru modificarea legii, în aşa fel încât minoritatea care se încăpăţânează să rămână în tradiţii şi clişee aproape tribale, în orice caz diferite, să nu poată fi confundată cu noi, românii. Tradiţii compromiţătoare, atât timp cât ţiganii – ne place tuturor să spunem, să credem – ne fac de râs şi în Europa, şi la noi acasă, în ochii străinilor care ne vizitează. În percepţia noastră, nemţii, francezii, italienii ne consideră ţigani pentru că ne confundă cu rromii-ţigani (de unde s-ar putea deduce că e o confuzie terminologică, nu o asociere comportamentală şi juridică). Prin politică oficială, de stat, ne delimităm de ei, le punem eticheta corespunzătoare: ţigani! Dar rezolvăm astfel problema ţiganilor şi, prin asta, problemele noastre de imagine în lume?

Related External Links

Adevărul: Decît ţigani, mai bine să ne zică indieni

Se spune că ţiganii sînt discriminaţi, de multe ori spusa asta este adevărată. Că oamenii-s nemulţumiţi de asta este ceva normal… dar discriminarea nu stă doar într-o denumire, este ceva mult mai profund. Nu poţi schimba forma şi să pretinzi că discriminarea nu mai există… cel puţin dacă esti cît de cît inteligent şi corect.

Articolul de mai jos arată un singur lucru: că superficialitatea şi manipularea sînt la modă pe la noi.

Propunerea deputatului Silviu Prigoană ca din documente să fie înlocuită noţiunea de „rrom“ cu cea de „ţigan“ a pus pe jar minoritatea din Bănie. Rromii susţin că această schimbare le-ar aduce numai prejudicii şi ameninţă că vor ieşi în stradă pentru a-şi apăra drepturile.

La Craiova se află una dintre cele mai mari comunităţi de rromi din toată ţara. Oamenii se declară revoltaţi şi susţin că sunt gată să iasă în stradă în cazul în care Guvernul va fi de acord cu schimbarea denumirii oficiale din „rrom” în „ţigan”.

„Cel mai rău lucru pe care puteau să ni-l facă este acesta. Este ca şi cum ai da drumul unui leu între oameni. Noi nu suntem de acord cu aşa ceva. Până la urmă trăim în România, aşa că nu văd de ce să vină acum cineva şi aşa, peste noapte, să vrea să facă nişte schimbări, doar că aşa vrea el. Este adevărat că unii dintre noi au încălcat legea, dar nu este pădure fără uscături”, a spus Ion Dumitru (56 de ani), cărămidar.

Bărbatul povesteşte că pe vremea lui Ceauşescu a avut de suferit din cauză că este ţigan. „Când m-am dus să mă angajez pentru prima dată, în 1977, directorul de la Fabrica de confecţii mi-a zis aşa:

«Ţigane, vezi să nu furi, că a doua zi eşti dat afară». La orice instituţie la care merg sunt văzut altfel. Vă daţi seama cum o să fie după ce în buletinul meu va scrie cu litere mari «ţigan»? Lumea şi aşa are o părere nu tocmai bună despre minorităţi, atunci toţi ne vor trata ca pe ultimii oameni. Cei de la guvernare nu fac altceva decât să-i aducă pe unii dintre noi în stare să dăm în cap sau să facem alte răutăţi”, a mai spus bărbatul.

„Suntem ţara cu cele mai tâmpite legi”

Ghiţă Radulian (58 de ani) este unul dintre ţiganii care au reuşit, de-a lungul anilor, să facă bani frumoşi din afaceri. Bărbatul vinde utilaje agricole şi este proprietarul unui bazar din Craiova. „Domnul Prigoană să-şi vadă de gunoaiele lui, acolo. Cum să ne schimbe denumirea din rrom în ţigan. Suntem ţara cu cele mai tâmpite legi. Să ne zică indieni, dacă vor, că noi de acolo venim. Este o prostie ce vor să facă!”, a declarat Radulian.

Sursa şi continuare: Adevărul.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Romii care nu vor să fie “ţigani” cer mediere internaţională

Aparent unii nu se pot obişnui cu ideea pierderii avantajelor obţinute de pe urma confuziei dintre ţigani şi români la nivel european şi a profitării de pe urma haosului intern… aşa că protestează şi manipulează.

Reprezentanţii a şase organizaţii neguvernamentale au marşăluit ieri în Capitală în semn de protest faţă de proiectul de lege propus de deputatul PDL Silviu Prigoană de schimbare a denumirii romilor în “ţigani”. Protestatarii au declarat că vor cere medierea acestei dispute de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Deşi anunţaseră o prezenţă consistentă (peste 200 de persoane), în faţa Guvernului s-au adunat circa o sută de reprezentanţi ai minorităţii cu denumire disputată. Au fost prezenţi membri de la Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială (CEDS), Romani CRISS, Alianţa Civică a Romilor din România – ACRR, Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate (SASTIPEN), Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială (ADIS) şi Asociaţia Culturală Amphitheatrrom. Acestora li s-au adăugat şi câţiva cetăţeni români.

Gălăgioşi, în ciuda vremii nefavorabile, protestatarii au scandat “Me sem rom! Me sem rom!” (“Eu sunt rom!”, în limba rromanes) sau “Opriţi prigoana romilor” timp de aproximativ o oră. “Nu vrem să fim jigniţi de domnul Prigoană, că nici noi nu l-am jignit”, ne-a declarat Dănuţ Dumitru, unul dintre organizatorii manifestaţiei. “«Rom» este o formulă mai civilizată de exprimare decât termenul de «ţigan» care înseamnă «rob», «slugă»”, a adăugat tânărul. Legaţi cu lanţuri şi “înarmaţi” cu mături şi linguri de lemn, cu puţin timp după ora 12.00 protesatarii au plecat spre Academia Română, ai cărei reprezentanţi au dat gir iniţiativei lui Prigoană.
“Ne-au chemat în vizită şi ne-au adus şi la manifestaţie”
Cei mai mulţi dintre manifestanţi erau tineri. Unii dintre ei veniseră din afara Bucureştiului. “Ne-a chemat la un schimb de experienţă. Sunt elev la Liceul «Ion Ghica» din Olteniţa. Am vizitat nişte unităţi de învăţământ printr-un program al romilor şi ne-au zis să venim şi aici”, ne-a declarat Ionuţ Valentin Răduţ, de 19 ani, din Olteniţa. Lângă el, una dintre cele mai înfocate susţinătoare a manifestaţiei, Mariana Dobre, “lidera femeilor rome din Ialomiţa”, este funcţionar public şi a candidat la primăria comunei Ion Roată din judeţul Ialomiţa. Ea s-a uitat cu coada ochiului la elevul care tocmai “mărturisise” cum a ajuns acolo şi i-a reproşat: “Ce vrei să spui? Te-a adus cineva, nu ai venit singur?”. Apoi şi-a îndreptat tirul reproşurilor spre Silviu Prigoană. “Prigoană ne duce cu peste 1.000 de ani în urmă. Vrem să ne creştem copii în adevăr nu în minciună”, a declarat Mariana Dobre care este şi studentă la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Sursa şi continuarea: EVZ.ro.

Related External Links

Viaţa liberă: 1856 – eliberarea robilor ţigani, 154 de ani de libertate

Sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi a fost în luna februarie a anului 2010 gazda întîlnirii Grupului judeţean de lucru mixt pentru ţigani cu prilejul aniversării a 154 de ani de la Dezrobirea Ţiganilor.

Preşedinta Partidei Romilor, Viorica Gotu, şefă a biroului pentru problemele romilor din cadrul Prefecturii, a mediat un scurt spectacol de muzică lăutărească şi dans tradiţional în fuste colorate, decretând din start: „fără manele!”.

În deschidere, cei de faţă (o parte din „resursele  umane de etnie romă” gălăţene – mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori de romani, consilieri locali ai Partidei Romilor, doi bulibaşi: Viorel Lache, de la Munteni, care e şi expert local pentru romi, adică un bulibaş modern, precum şi Ferdinand, „lider formal” la Iveşti) au cântat imnul internaţional al romilor.

Cu faţa la steagul etniei, pe care este desenat o roată, simbol al poftei de ducă în lume al multor romi. Imnul („Gelem, gelem”), compus se pare în România la început de secol XX, a devenit celebru printr-un film iugoslav: „Am întâlnit ţigani fericiţi”.

Au fost prezenţi în sală Marius Rădulescu, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Romi, Adrian Vasile şi Onuţ Dagiu, ambii  de la Centrul romilor pentru intervenţii şi studii „Romani Kris”.

Romii nu-şi cunosc istoria

„Am încercat să stau de vorbă cu câţiva copilaşi de-ai noştri în şcoli şi fac un apel la profesorii noştri de limba romani să încerce să-i înveţe care au fost evenimentele din istoria noastră a romilor, chiar dacă ele nu sunt scrise”, a spus Viorica Gotu asistenţei.

Sursa: Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Jose Manuel Barroso: Integrarea tiganilor este o responsabilitate nationala, nu europeana

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, luni, la Cotroceni, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca, potrivit legislatiei europene, integrarea cetatenilor minoritari este o responsabilitate nationala si nu una europeana.

El a aratat ca este foarte important ca statele care au etnici romi sa asigure integrarea lor.

Este foarte important sa clarificam. Integrarea minoritatilor, potrivit legislatiei europene, este o responsabilitate nationala, nu este o responsabilitate europeana”, a afirmat Jose Manuel Barroso, citat de Mediafax.

Barroso a mentionat ca statele membre au obligatii, tinand cont de tratatele europene si Carta europeana a drepturilor fundamentale, sa faca totul pentru integrarea minoritatilor.

Presedintele CE a spus ca minoritatea roma este cea mai mare minoritate din Europa, iar Comisia Europeana lucreaza, in urma recentelor evenimente, cu strategii si fonduri pentru a sustine eforturile statelor membre de integrare a acestei minoritati.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Unitate mobilă de asistenţă pentru ţiganii autohtoni

Evenimentul zilei a scris că ţiganii din comunităţile izolate vor putea fi reprezentate la capitolul proiecte şi iniţiative la nivel guvernamental printr-o unitate mobilă de asistenţă ce urmează să fie creată cîndva în viitor.

Din acest grup de intervenţie vor face parte, în primă instanţă, specialiştii din cadrul ministerelor, care au abilităţi şi responsabilităţi pe partea de strategie pentru populaţia romă, urmând ca echipa să fie completată şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, a declarat pentru EVZ Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, de asemenea responsabil de soluţionarea problemelor romilor în relaţia cu Franţa.

„Am trimis un memorandum în guvern, cu observaţii din partea ministerului cu privire la o posibilă strategie de integrare a populaţiei de etnie romă din România. În principiu, vrem să creăm unitatea mobilă de asistenţă, din care vor face parte la început specialişti din cadrul ministerelor, ei fiind nucleul. Rolul acestei unităţi este de a acorda asistenţă acelor comunităţi care nu au capacitatea de a transpune o idee într-un proiect”, a explicat oficialul.

Strategie din ideile romilor

Acesta a adăugat că vor fi implicate automat şi autorităţile locale, pentru că „ele sunt cele care ajung mult mai repede în comunităţi şi care trebuie să ştie cel mai bine care sunt nevoile romilor, astfel încât să nu mai existe strategii realizate de sus în jos, de la nivel guvernamental, fără a avea expertiza de la nivel local”. Mocanu a spus că din această unitate, care va colecta practic iniţiativele din comunităţile rome, vor face parte ulterior şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale.

Memorandumul vine ca urmare a vizitelor realizate de oficialii români în Franţa, care a expulzat zute de romi de pe teritoriul său, după ce autorităţile le-au distrus taberele, în această vară. Atunci, Guvernul României a decis să-l numească pe Valentin Mocanu secretar de stat responsabil de soluţionarea problemelor romilor în relaţia cu Franţa. Acesta declara, după ultima sa vizită la Paris, că ţlipsa de resurse umane şi de expertiză la acest nivel blochează uneori implementarea proiectelor de integrare a romilor din România”.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Ţările care se confruntă cu problema ţiganilor considerate neputincioase

Preşedinţii Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei şi Ungariei au cerut o abordare comună europeană privind ţiganii, foarte numeroşi în această regiune a Europei.

“Nicio ţară care se confruntă cu această problemă nu este capabilă să o rezolve de una singură”, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele slovac Ivan Gasparovic, l-a sfârşitul unui summit al şefilor de stat reprezentând cele patru ţări membre ale “Grupului de la Vişegrad”, organizat în staţiunea Karlovy Vary, în vestul Republicii Cehe.

“Este necesar, în interiorul Uniunii Europene (…) să identificăm o modalitate de comunicare” cu minoritatea romă, a îndemnat preşedintele Gasparovic,  transmite AFP.

Ţări precum Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, unde romii reprezintă aproximativ 4%, 10%, şi respectiv 6% din populaţie, sunt criticate frecvent de către organizaţiile pentru drepturile omului pentru ineficacitatea politicii lor de integrare privind această minoritate.Comunitatea romă din Polonia, o ţară de 38 de milioane de locuitori, numără oficial 12.855 de persoane, însă o asociaţie etnică locală estimează la 50.000 numărul acestora.Ivan Gasparovic a criticat totodată lipsa de cooperare de care dă dovadă minoritatea romă din regiune.”Sunt criticaţi toţi aceia care întind o mână de ajutor. Această comunitate nu o acceptă şi evită orice critică” la adresa ei, a conchis preşedintele slovac.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Piteşti: Buletine pe loc pentru ţigani

În urmă cu aproximativ doi ani, autorităţile din judeţul Argeş au început un program de „oficializare” a cetăţenilor de etnie romă. În speţă, este vorba de un demers în încercările de incluziune socială, astfel că, pentru a putea să beneficieze de şcolarizare, să îşi găsească un loc de muncă, sau pentru a avea o proprietate, s-a început identificarea persoanelor neîregistrare şi oferirea lor de buletine.

Oficial, în Argeş sunt declarate 12.000 de persoane de etnie romă. Conform lui Marius Liţă, consilier pe problemele romilor în cadrul instituţiei Prefectului, în Argeş ar trăi peste 35.000 de romi. Dintre aceştia, 10% din ei nu au buletine. În urma unor protocoale încheiate cu autorităţile din Mihăeşti şi în curând cu cele din Bughea de Sus şi Dragoslavele, în comunităţile unde există mai mult de 10 cetăţeni de etnie romă fără buletine, o echipă de la primăria din comuna respectivă şi de la biroul mobil al Evidenţei populaţiei se va deplasa acolo pentru a-i înregistra şi fotografia pe oameni. Practic, ei ar urma să se deplaseze la Piteşti doar pentru a-şi mai ridica buletinele.

Sursa: ePiteşti.ro.

Related External Links

Ce ai vrea sa te faci cand vei fii mare? Vreau sa fiu TIGAN!

Chiar dacă ţiganii sînt mai mult decît aşa cum sînt descrişi în opinia lui Catalin Schipor, mulţi îi percep doar prin prisma comportamentului şi atît. De multe ori aşa ceva este pur şi simplu insuficient pentru a-ţi face o părere corectă şi completă.

Dacă aş fi iar copil în primii ani de şcoală şi cineva m-ar întreba „Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?“, aş răspunde scurt şi fără să stau pe gânduri: ţigan! De ce? Pentru că, dacă aş face parte din această minoritate, şi fiind vorba de o minoritate, din start aş avea niscai avantaje, de-a lungul vieţii aş trece prin probleme asemenea unei gâşte prin apă. Când mi-a fost vremea, visam să mă fac medic, să fiu militar de carieră, dar m-am răzgândit pe… parcurs. Acum, datorită bunului simţ şi şcolilor urmate, stau cu chirie şi sunt dator la bănci. Nu de multe ori am asistat la scene în mijloacele de transport în comun, în care eu, ca reprezentant al „rasei majoritare“, m-am simţit victimă a unei agresiuni rasiale. În timp ce dacă un elev de câteva clase sau bunica acestuia nu compostau bine tichetul de călătorie era ţintuiţi într-un colţ, cu echipa de control făcând zid în faţa sa pentru a nu coborî din maşină fără să plătească, alta era situaţia cu minoritarii. În cel mai fericit caz erau coborâţi la prima staţie, asta dacă acceptau indicaţiile şi nu vroiau să coboare decât acolo unde aveau ei treabă. De amendă nici vorbă, „că şi aşa nu o plătesc“. Deci, ca ţigan aş avea parte de gratuitate în mijloacele de transport în comun. Tot aici pot să ţip, să înjur, să scuip şi să pun maneaua să urle la telefon, pentru că nimeni nu mi-ar zice nimic.

Sursa şi continuarea: Consumatorul.ro.

Related External Links

Adevărul: Cărămidăria din Arad îşi trăieşte ultimele zile

Familiile de ţigani aşteaptă buldozerele care vin să le demoleze cocioabele. Rromii din zona Cărămidăriei trăiesc fără apă, curent şi căldură. Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii.

Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii. Trăiesc cu toţii într-o sărăcie lucie, în condiţii mizere, strânşi într-o zonă pentru care autorităţile au stabilit o nouă destinaţie.

În curând, în Cărămidărie vor intra buldozerele pentru a amenaja cea mai nouă pistă de canotaj din ţară. Vieţile locuitorilor din cocioabe se vor schimba radical. Lucrurile sunt simple pentru comunitatea de ţigani. Ocupă ilegal acest teren şi demolarea se poate produce fără prea multe discuţii. Posibilitatea de a rămâne nu există. pentru că pista de canotaj va înghiţi toate gospodăriile, spun reprezentanţii Primăriei Arad.

Călătorie în timp

Călătorul ajuns intenţionat sau întâmplător în Cărămidărie poate spune că a coborât în timp cel puţin 300 de ani. Nu va da peste nimic din ceea ce defineşte acum civilizaţia. Oamenii nu au apă, canalizare, curent electric şi nici încălzire. Zilnic adulţii din familiile de rromi pornesc prin împrejurimi pentru a vedea de unde mai pot obţine câţiva lei pentru a putea cumpăra o bucată de pâine. După ora 9 dimineaţa, în ,,cartierul” de cocioabe şi barăci găseşti pruncii jucându-se în noroiul sau praful din stradă, în funcţie de capriciile vremii.

Alături de cei mici dai peste câte un bătrân şi peste nelipsiţii câini vagabonzi. Cu toţii au în minte acelaşi lucru: foamea. Să poţi să mănânci ceva este provocarea fiecărei zile pentru oameni şi animale. ,,Mama e plecată să găsească mâncare”, spune Laura, una dintre copilele ce se juca în faţa casei. La câţiva metri am zărit şi două persoane cu bidoane în mână. Mergeau după apă.

Apă, fier şi şapte guri care cer mâncare

,,Nu avem apă, mergem să luăm de la un izvor din zonă, măcar de băut să fie”, a spus Ana Stancu. Mai sunt întârziaţii, porniţi ultimii în căutarea fierului vechi, una dintre sursele de venit ale ţiganilor din Cărămidărie. Întârziatul întâlnit de noi este un bărbat între două vârste, care spune că aşa face rost de bani pentru mâncarea copiilor lui. Şapte la număr!

,,Pe zi reuşim să facem 10-15 lei, dar lucrăm mult şi avem multe guri de hrănit. Acum mă duc la muncă, am luat cu mine un pic de pâine şi un pic de dulceaţă, că altceva nu am. Îmi vine să plâng când mă gândesc că am putea ajunge în stradă. Vreau să îmi depun dosarul pentru ajutor social, dar am cartea de muncă pe la Baia Mare şi nu mă pot duce după ea. E vai de noi”, spune Alexandru Varga. Are şapte prunci acasă şi nouă guri de hrănit în fiecare zi.

Nu ştiu nimic oficial

Oamenii nu au fost anunţaţi oficial că nu vor mai avea acoperiş deasupra capului. Unii au aflat pe cont propriu şi au plecat. Există şi norocoşi printre ei. Sunt cei care au reuşit să primească o locuinţă socială în cartierul Sânnicolaul Mic. Cei care au rămas trăiesc ultimele zile în Cărămidăria care se va transforma în cel mai modern complex de canotaj.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: De pe Coasta de Azur în şatră

Un grup de francezi a trăit, timp de aproape o săptămână, printre romii din zona Paşcaniului.

Ca să-i înţeleagă mai bine şi ca să afle cum îi poate ajuta, un grup de opt francezi din Marsilia şi Toulon le-a luat urma ţiganilor şi a poposit, săptămâna trecută, în Paşcani. Aici, francezii au învăţat că e “shukar” să trăieşti în “ţigănie”, să învârţi în mămăligă la plita din curte, să baţi la potcoave, să te plimbi cu căruţa, să-ţi vezi viitorul în zaţul cafelei şi, când ţi-e mai greu, să încingi un dans din buric, acolo unde te prinde vremea.

Nu au venit să facă politică, unii chiar preferă să nu aducă vorba de Nicholas Sarkozy, în timp ce alţii spun hotărât că nu-l susţin. Şi, dacă în centrul istoric al oraşelor de unde vin, romii s-au instalat cu mic cu mare, şi-au adjudecat colţurile de străzi unde pot cerşi sau locurile de unde pot aduna fier vechi, francezii nu poartă cu ei grija pentru estetica urbei lor.

Vor doar condiţii umane pentru cei care s-au hotărât peste noapte că nu mai vor să li se scrie în buletin “român”. Jonathan are un singur crez, care e potrivit şi acum, la o altfel de revoluţie, una multiculturală: “La noi, la francezi, se spune: «Libertate, egalitate, fraternitate »”.

Sursa şi mai multe detalii: Evenimentul zilei.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Vizita în şatră, experienţă de neuitat pentru francezii care vin în România

In plina campanie de expulzare a tiganilor din marile capitale ale lumii, un roman din Iasi, fost politist, s-a gandit sa-si aduca in Romania cativa prieteni francezi, care sa traiasca in coliba cu puradeii si sa manance la ceaun.

Strainilor le-a placut traiul liber, iar cand au dat cu ochii de tinere pirande chiar ca au ramas cu gura cascata. Despletite si cu fuste inflorate, tinerele tiganci le-au luat piuitul musafirilor.

Dupa ce au invatat sa danseze, francezii au trecut la treaba. Mai exact, si-au facut singuri potcoave pe care le vor duce acasa pe post de talisman.

Timp de cinci zile, oaspetii au dormit, au gatit si au mancat cu satra care a trecut si pe la Paris. Mamaliga le-a dat insa cele mai mari batai de cap frantuzoaicelor care s-au crucit cand au auzit ca tigancile invart in ceaun de cel putin doua ori pe zi.

Francezii au fost adusi aici de Ionut, un tanar 24 de ani, el insusi de etnie roma. A fost doi ani agent de politie, apoi a plecat in Franta la munca, unde i-a cunoscut pe cei sapte temerari.

Ionut spune ca va continua sa aduca tineri straini dornici sa vada cum traiesc tiganii romani care isi castiga existenta cinstit din meserii traditionale si nu fura portofelele altora.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links