France 24 şi integrarea ţiganilor în societatea românească

Subiectul ţiganilor din Franţa nu este deloc nou, nici pe malurile Senei, nici pe cele ale Dîmboviţei. Integrarea lor în societatea în care s-au născut ori au ajuns a fost mereu o problemă, cel puţin în ultimele două secole. La fel şi problemele legale pe care le-au creat unii dintre ei în această perioadă (furturi, cerşetorie, etc.). Din motive ele au fost promovate excesiv în defavoarea altora.

Pe pagina lui Robert Halasz am găsit un reportaj despre integrarea lor în societatea românească difuzat ieri de către televiziunea France 24. Jurnaliştii francezi au luat ca model comunitatea de ţigani din Bărbuleşti, o localitate aflată la 60 de kilometri de Bucureşti.

Articolul original este aici.

 

Related External Links

România Liberă: Şapte francezi, ţigani pentru o zi

România Liberă povesteşte destul de detaliat, într-un articol împrăştiat pe trei pagini, despre un experiment realizat de nişte francezi prin Moldova:

Un grup de sapte francezi alaturi de doua romance au incercat pentru o zi cum este viata de tigan. S-au imbracat in straie traditionale si au plecat de la casa unor romi din Stolniceni-Prajescu catre Piatra Neamt, manastirea Sihla, Tirgul Neamt si retur. In drumul lor au gatit in padure la ceaun, au incercat sa vada cum sunt primiti in magazine, baruri sau cofetarii.

Printre ei s-a aflat şi un reporter al “Ziarului de Iaşi”. Se spune că francezii nu erau la primul contact cu cultura ţiganilor, ei fiind voluntari ai organizatiei Caritas care are grija de etnicii ţigani din Paris, de cei din suburbii, baraci, din gurile de metrou sau de pe terenurile din mijlocul nicaieriului.

Vertical News şi lista celor mai bogaţi ţigani din ţară

De curînd echipa de la Vertical News a publicat aici lista cu cei mai bogaţi ţigani din România, ea conţine 50 de nume din diverse zone ale ţării. Nu la mult timp după aceea mass-media (mai mult sau mai puţin locală) a început să comenteze şi să se laude cu bogaţii din imediata apropiere.

În articol se precizează următoarele:

Pentru a calcula averile acestora am luat în calcul activitatea economică înregistrată la ReCom, valoarea afacerilor, dar mai ales ceea ce au declarat ei înșiși, plus ceea ce au afișat în spațiul public: aurul și bijuteriile, palatele și alte locuințe, terenurile și mașinile. Țiganii au două astfel de momente în care își prezintă bogăția. Unul este Săptămâna Mare de dinainte de Paști, iar celălalt sărbătoarea Sfintei Marii din data de 8 septembrie.  De regulă, țiganii din toată România vin să petreacă la Costești de Vâlcea cu grătare, fripturi la proțap, cârnați și sarmale. De Sfânta Maria, an de an. În 2009, țiganii au petrecut inclusiv cu președintele Traian Băsescu. Cercetarea efectuată de VerticalNews a durat mai bine de șase luni, perioadă de timp în care au fost intervievate câteva zeci de persoane, efectuate trei reportaje în mari comunități țigănești și analizate sute de firme. Inițial, în cercetare fuseseră înscrise peste 70 de familii țigănești.

Nici nu cred că a fost foarte greu să-şi dea seama care ţigan e bogat şi care nu este…. Mulţi dintre ei au încă obiceiul de a se lăuda cu acest lucru… iar românii le-au călcat demult pe urme.

Nu vreau să pun nume pe aici, vă las să cercetaţi lista direct de la Vertical News. Ţinînd cont că multe dintre averile astea au fost realizate prin fals, furt, intimidate şi alte chestii ilegale (cel puţin aşa se spune – probabil că multe dintre acuzaţii sînt pe cale de a fi dovedite) sînt şanse considerabile ca lista să fie modificată în curînd.

eMaramures: etnii ciudate – Daci liberi, latini, ardeleni, pletosi si tigani de matase inregistrati pina acum la recensamintul din Baia Mare

Dincolo de scandalul pe care l-a generat recensămîntul din acest an pe tema CNP-ului şi a datelor personale, dar şi din cauza bîlbelor autorităţilor, se pare că el rezervă surprize de tot felul autorităţilor din nordul ţării. Astfel eMaramureş consemnază aici că:

Cat cepele le-au fost ochii catorva recenzori din Baia Mare care au avut de inregistrat in scripte pletosi, geambasi, daci liberi, rudari ori tigani de matase, cum s-au declarat unele dintre persoanele la care au facut recensamantul.

Imaginatia baimarenilor s-a dovedit mai mult decat bogata si a intrecut asteptarile specialistilor, care au fost obisnuiti de la celelalte recensaminte sa constate ca Maramuresul este populat de etnii dintre cele mai ciudate, despre care nici cei mai experimentati antropologi nu au cunostinta.

“Sunt conationali care nu vor sa se declare romani, spunand ca ei sunt daci liberi, latini sau ardeleni. Noi le consemnam ca atare. Recenzorul este obligat sa scrie exact ce i se spune, pentru ca la sfarsit trebuie sa ii dea formularul si omul sa il semneze”, a declarat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.

Ţiganii au fost îndemnaţi în repetate rînduri în ultimul timp să-şi declare etnia dar, aparent, autorităţile nu prea s-au informat din timp despre ce anume înţeleg ţiganii prin etnie: denumirea “etniei” derivă din meseria pe care o fac şi din obiceiurile cotidiene (din felul lor de a fi).

Ţigani culegători de fier vechi în Oradea

 Ieri eram prin oraş cu aparatul foto şi am dat peste cîţiva ţigani culegători de fier vechi la capătul podului Sovata. Mi-au atras atenţia atunci cînd camionul din imagini a început să-i claxoneze ca să se dea la o parte (era ditamai locul liber, dar s-au pus cam la mijlocul lui să se odihnească).

Pe urmă (după ce am făcut pozele şi înainte de a o lua peste pod spre Ioşia) unul dintre ei a început să comenteze cînd a văzut că le făceam poze, ar fi vrut să primească bani. Că a încercat degeaba e altă poveste.

Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #1
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #1
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #2
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #2
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #3
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #3
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #4
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #4

Ţiganii şi speculaţiile referitoare la numărul lor real cu ocazia recensămîntului 2011

Speculaţiile despre numărul real al ţiganilor din România nu sînt deloc noi, dar subiectul a fost adus în actualitate cu ocazia recensămîntului care se derulează aceste zile la nivel naţional (20-31 octombrie 2011).

Statisticile oficiale spun că în România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni ţigani, sau cel puţin atîţia s-au declarat la ultimul recensămînt din 2002. Nimeni nu ştie încă care este numărul real al acestora pentru că mulţi nu s-au declarat ca făcînd parte din această etnie şi, mai ales, mulţi alţii au ales să nu-şi înregistreze copiii – şi, de aceea, nu au certificat de naştere sau carte de identitate pentru a fi integraţi cu adevărat în societate. Unele organizaţii nonguvernamentale estimează că ţiganii din România sînt undeva pe la 2, 5 milioane (sau chiar peste acest număr).

N-am spus degeaba “speculaţii”: se ştie cu siguranţă că o parte dintre ţigani preferă să nu îşi declare etnia sau să declare români ori unguri (motivele lor sînt foarte diverse, printre altele se pomeneşte de teamă, ruşine, conotaţie peiorativă a denumirii, înţelegerea faptului că fac parte dintr-o comunitate mai mare – cea în care s-au integrat, provenienţa din familii mixte etc), iar date clare despre această categorie de minoritari camuflaţi nu există şi, foarte probabil, nu vor fi cuantificate prea curînd (sau poate niciodată). În lipsa unor date statistice reale orice presupunere (făcută cu cap de cei care cunosc etnia şi tendinţele acesteia sau făcută aiurea, aşa, din burtă) se numeşte “speculaţie”.

Sînt unii care-i îndeamnă pe ţigani să se identifice ca atare (oricare ar fi denumirea pe care o folosesc pentru etnie) dar, hai să fim serioşi: cîţi dintre ei vor asculta de respectivele îndemnuri? 10%? 20%? Poate 25%? Toată lumea face ce-i convine şi, de obicei, pune pe primul plan interesul personal… Atîta vreme cît ţiganii nu vor vedea că prin declararea etniei din care fac parte nu au un cîştig cît se poate de clar şi de evident vor ezita să facă acest lucru.

Pînă atunci însă fiecare caută să se folosească de lipsa de informaţii pentru a ieşi în faţă cu acele idei (speculaţii) care-i convin lui cel mai mult, care îi vor ajuta scopului individual imediat sau de lungă durată. Ţiganii vor continua să reprezente un subiect la modă încă multă vreme de acum înainte, iar integrarea lor în societatea este şi va rămîne o adevărată provocare. Fie că ne place sau nu, prin încercările continue de a schimba denumirea multiseculară a etniei cu cea mai recentă de “rromi” ţiganii s-au făcut auziţi. Prin ceea ce fac în afara ţării (cele mai cunoscute fapte sînt în continuare furturile, înşelătoriile şi cerşetoria) au internaţionalizat problemele pe care noi, ca români, le avem cu ei de aproape două secole.

Dacă vă înteresează cîteva dintre aceste speculaţii, Gîndul.ro a publicat aici cîteva dintre ele:

În aceste condiţii, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un “mult mai verosimil 1,5 milioane” (Comisia Europeană), după cum aminteşte profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor).

De un număr apropiat vorbeşte şi şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. “Atunci vorbeam de o populaţie în jurul a 1,5 milioane heteroidentificaţi – adică vazuţi ca atare de ceilalţi – şi de un milion autoidentificaţi în diverse studii şi sondaje, dar nu şi în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creştere a populaţiei, dar nu foarte spectaculoasă” mai spune Preda.

Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi “pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000″. În consecinţă, spune Voicu, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.

Din punct de vedere personal pot spune că aştept cu curiozitate rezultatele finale ale recensămîntului 2011. Nu cred că numărul ţiganilor declaraţi ca atare va exploda brusc, ca şi cum ar fi avut dintr-o dată o criză de conştiinţă şi de naţionalitate, probabil ca creşte considerabil dar nu foarte mult.

Adevarul.ro: 500 de ţigani din Huedin fac avere cerşind în Marea Britanie

Articolul pe care l-am găsit pe Adevărul.ro are o oarecară legătură cu cel pe care l-am scris mai devreme despre reportajul BBC despre cerşetorii ţigani din Marea Britanie. Practic se referă la acelaşi grup de persoane şi la imposibilitatea sistemului românesc de a rezolva problema.

Primarul Huedinului nu are soluţii pentru a opri exodul ţiganilor din oraş spre ţările occidentale. La ora actuală, din cei peste 1.000 de ţigani care trăiesc în Huedin, mai bine de jumătate sunt la cerşit pe străzile din marile oraşe britanice.

Dacă până anul trecut cei mai mulţi ţigani făceau adevărate averi în Spania, Italia sau Franţa, anul acesta, susţine primarul de Huedin, Mircea Moroşan, aceştia şi-au schimbat destinaţia. „Acum, majoritatea cerşesc pe străzile marilor oraşe din Marea Britanie şi Irlanda. Prin oraş, se zvoneşte cum că ei primesc bani frumoşi la naşterea unui copil în aceste ţări”, a spus Moroşan.

Peste 100 de palate din banii cerşiţi

Cu banii strânşi pe străzile oraşelor străine, ţiganii şi-au construit, în ultimii ani, adevărate palate. „Toate sunt şi acum în roşu. Motivul este simplu: impozitele percepute pe clădirile nefinisate sunt mult mai mici. Trist este că ţiganii au împânzit, cu palatele lor, întreg Huedinul”, a declarat Mircea Moroşan.

Cele mai multe palate sunt aglomerate în zona Horea, dar ţiganii au dezvoltat o adevărată politică de extindere a kitsch-ului chiar şi pe străzile din centru. „E simplu. Primul loc de casă dintr-o zonă centrală se cumpără mai scump, printr-un intermediar român. Pe urmă, vecinii de pe strada respectivă aleg să plece. Preţurile scad brusc, iar palatele apar peste noapte”, a mai spus Moroşan.

Nu există soluţii

Mai multe informaţii despre subiect se găsesc aici.

Realitatea.net: Academia Română îi scapă pe ţigani şi jidani de conotaţii peiorative

Probabil că aţi auzit deja că în ultimele luni unii ţigani şi evrei au făcut scandal pe tema definiţiilor din Dicţionarul Explicativ al limbii române ale termenilor de ţigani şi jidani. Conotaţiile peiorative dobîndite în urma cîtorva secole de interacţiune cu cele două etnii a stîrnit, conform opiniei unora, o controversa care a fost purtată prin Parlament, în stradă, chiar şi în presa internaţională, şi, după cum spune Realitatea.net, a ajuns la o rezolvare.

Un nou tiraj DEX va ieşi în curând şi va cuprinde toate modificările în legătură cu “ţigan” şi “jidan”, cuvinte pe care o serie de organizaţii le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi evreilor.

Academia Română va face modificările solicitate de mai multe organizaţii şi instituţii pentru cele două cuvinte pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi evreilor, într-un nou tiraj al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), a declarat pentru MEDIAFAX Marius Sala.

Noul tiraj DEX va ieşi “în curând” de la tipografie şi va cuprinde “toate modificările solicitate”.

Mai multe informaţii despre acest subiect se pot găsi aici: http://www.realitatea.net/academia-romana-schimba-cuvintele-tigan-si-jidan_872177.html

 

Definiţiile actuale sînt următoarele, aşa cum apar pe dexonline.ro:

ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, s. m.adj. I. S. m. 1. Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă. ◊ Expr. A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj. (Rar) Țigănesc. – Din sl. ciganinŭ. Cf. rus. țâgan.
Sursa: DEX ’98 | Adăugată de valeriu

ȚIGÁN ~i m. 1) Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând (în unele zone) o viață seminomadă; rom. ◊ A se muta ca ~ul cu șatra (sau cu cortul) a se muta foarte des; a nu avea un loc stabil de trai. A se deprinde ca ~ul cu scânteia (sau cu ciocanul) a se deprinde cu greutățile, cu nevoile. A se îneca ca ~ul la mal a suferi o nereușită tocmai la sfârșitul unei acțiuni. Tot ~ul își laudă ciocanul se spune despre o persoană care se laudă (fără motiv) cu ce are.Calea ~ului Calea Lactee. 2) pop. iron. Persoană brunetă. 3) peior. Persoană cu apucături urâte. /<bulg. țiganin
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco

ȚIGÁN adj. v. țigănesc.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

ȚIGÁN s. 1. rom, (pop.) arapină, (fam. depr.) cioară, cioroi. (E ~ de origine.) 2. țigan nomad = corturar, șătrar, (rar) șătraș.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

țigán (-ni), s. m. – Rom. – Var. înv. ațigan. Mgr. τσίγγανος, prin intermediul sl. (a)ciganinŭ (Cihac, II, 433; Tiktin; c.f Vasmer, III, 294),cf. sb.cr. ciganin, slovcigan, pol.rus. cygan, mag. cigány, tc. çengene (› cenghenea, s. f. țigan, termen depreciativ). – Der. țigană, s. f. (înv., femeie din neamul țiganilor); țigănărit, s. n. (înv., impozit pe țiganii robi); țigancă, s. f. (țigană), din sl. cyganŭka; țigăncușe, s. f.(diminutiv de la țigancă; plantă, Tagetes erecta); țigănesc, adj. (privitor la țigani); țigănește, adv. (ca țiganii); țigăni vb. refl. (a se umili, a se căciuli; a se tîrgui exagerat); țigănime, s. f. (mulțime de țigani); țigănos, adj. (cu aspect de țigan; jegos); țigănuș, s. m.(diminutiv de la țigan; pasăre acvatică, Falcinellus igneus).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb

țigán s. m., adj. m., pl. țigáni; f. sg. țigánă, pl. țigáne
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

ALBINA-ȚIGÁNULUI s. v. bărzăun, bondar, gărgăun.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

CALEA-ȚIGÁNULUI s. v. calea lactee, calea-laptelui.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

PAIELE-ȚIGÁNULUI s. v. calea lactee, calea-laptelui.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

PĂDUCHI-DE-ȚIGÁN s. pl. v. dentiță.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

PEȘTELE-ȚIGÁNULUI s. v. fusar mare, pietrar.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.


ȚIGAN aripată, balaoacheș, balaur, barabușter, baragladină, baraulă, borâtură, buzat, cataroi, cioară, ciocolată, cioran, cioroi, cioropină, cioropișniță, cocalar, colorat, corturar, faraon, gabor, garoi, geanău, jagardea, lebădar, maglaoi, magraon, mulatru, panteră neagră, stăncuță, tuciuriu, țigan de mătase, țigan de vatră, zavragiu, zburătoare.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

Comentariu: Toate aceste denumiri sunt extrem de peiorative. Folosirea lor nu este aproape niciodată justificată. – cata

a băga moartea-n țigani expr. 1. a învinui (pe cineva) pe nedrept, a da vina pe altcineva. 2. a lansa o idee / un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie / derută.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

țigan de mătase expr. țigan lăutar.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

țigan de vatră expr. țigan rudar.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

 

JIDÁN, jidani, s. m. (Fam.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX ’09 | Adăugată de cata | Greșeală de tipar | PermalinkComentariu: Această definiție elimină conotația peiorativă a cuvântului, ceea ce pare a fi o greșeală («… în procesul de editare a ultimei ediții a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicația „(popular și peiorativ)”… cu indicația „(familiar)” » – Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, răspuns publicat în evz.ro din 11 august 2011). – gall

JIDÁN, jidani, s. m. (Pop. și peior.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX ’98 | Adăugată de cata

jidán s. m. [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg.jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an] 1. (Pop.; prt) Evreu. 2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3. (Pop.; îs) jidan botezat Creștin cu apucături rele. 4. (Pop.; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelăciuni. 5.(Pop.; îe) Parcă se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6. (Pop.; îe) Când vor ieși jidanii la seceră Niciodată. 7. (Ent.; reg.) Jidov (8). 8. (Orn.) Corb-de-noapte
Sursa: MDA | Adăugată de raduborza

jidán s. m., pl. jidáni
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

jidán, -áncă s. (răd. jid din Jidov și sufixu –an, ca în bădăran; vsl. židinŭ, židŭ, und. Zsidó, lat. Judaeus, vgr. Iudaios. V. jidov, ĭudă). Ĭudeu, Evreŭ, Semit originar din Palestina. Fig. Om fricos. Cămătar feroce: cămătaru Shvlock al luĭ Schakespeare e tipu Jidanuluĭ. În Munt. est și Mold. sud se uzitează femininu Jidoafcă, în nord Jidaŭcă. Jidan și Jidov îs epitete pline de dispreț. Și maĭ pline de dispreț îsHárhar, iúcman, iudă, Párhal, Tarhón, Tîrtán ș.a. Jidanului îi place să-i zicĭ Evreŭ, saŭ Israelit. Romînu-ĭ maĭ zice și cîne. În 1911 eraŭ în Europa 8,853,599 de jidanĭ, dintre care în Rusia 5,211,805, în Germania 600,862, în foasta Austro-Ungarie 2,076,388, în Francia 100,000, în Italia 35,617, în Spania 2,500, în România veche 266,653 (în realitate trebuĭe să fi fost aproape 500,000), în Turcia eŭropee 106,978, în Portugalia 1,200, în Suedia 32,012, în Serbia 5,729, în Bulgaria 37,653, în Elveția 12,366, în Grecia 8,350, în Danemarca 3,176, în Norvegia 641, în Belgia 15,000, în Anglia 237,860. Restu, pînă la vre-o 14,000,000, trăiește în America (Statele Unite și Argentina) și’n celelalte continente. V. cahal, francmason.
Sursa: Scriban | Adăugată de blaurb

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.


jidan, jidani s. m. 1. (pop.peior.) evreu. 2. afacerist lipsit de scrupule.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

Related External Links

Ghidul Bacăului: două milioane de ţigani din România, îndemnaţi să-şi recunoască etnia

Doar 500 de mii de ţigani s-au declarat ca atare la recensămîntul din 2002, dar se spune că ar fi de fapt vreo două milioane de persoane în România. Cu siguranţă există mai mulţi ţigani decît s-au declarat prin sondaje, mai ales că o mare parte nu se înghesuie să-şi facă acte şi

Ghidul Bacăului.ro a publicat un articol prin care îi îndemna pe aceşti două milioane de minoritari (zic ei) să-şi declare etnia. Este pomenită şi Romani Cris, cea mai mare organizaţie care militează pentru drepturile ţiganilor de pe la noi, şi campania pe care doreşte să o iniţieze.

Adevărul.ro: Anca Mezei a făcut Sociologia ca să salveze ţigănia

Adevărul spune că la 27 de ani tînăra ţigancă Anca Mezei a făcut două facultăţi, se pregăteşte pentru master şi vrea să-i ajute pe ţigani să-şi depăşească nivelul. Ea este directoarea unei fundaţii care luptă pentru emanciparea semenilor ei în Braşov.

Chiar dacă recunoaşte că nu i-a fost deloc uşor, Anca a luptat mereu să-şi continue studiile, să înfrunte discriminarea, pentru ca astăzi să lupte pentru ajutorarea romilor din comunitatea din care face şi ea parte.

Anca se trage dintr-o familie simplă de romi, din Purcăreni. Mai are trei surori şi un frate, care au terminat doar câte zece clase şi care sunt căsătoriţi. Tânăra, singura care nu s-a grăbit să-şi împartă viaţa cu un suflet pereche, a decis să pună pe primul plan dezvoltarea sa personală. „Căsătoria implică multe responsabilităţi. Momentan, am decis că trebuie să am grijă de mine, să mă respect, fiind sigură că ce este al meu e pus deoparte. Este adevărat că din comunitate nu prea am de unde să aleg, însă voi găsi eu pe cineva matur, cu aceleaşi preocupări ca mine, care să mă ajute să le ofer copiilor mei tot ceea ce este mai bun”, mărturiseşte tânăra.

Continuarea şi imaginile se găsesc aici.

Evenimentul Zilei, Joseph Koudelka şi ţiganii din România

Evenimentul Zilei anunţă aici că o fotografie realizată în România de către artistul ceh Joseph Koudelka (unul dintre fotografii de bază a agenţiei Magnum) în anul 1968 s-a vîndut cu 43.750 de dolari la o licitaţie organizată în New York. Îniţial a fost estimată la cel mult 22 de mii de dolari, face parte din fotografiile comunităţii de ţigani.

Fotografiile au apărut în albumul intitulat “Ţigani”, care compilează câte puţin din viaţa romilor care trăiesc în Europa de Est.

Koudelka a revenit în România şi în 1994, pentru a surprinde schimbările de după Revoluţia, iar ultima vizită a avut loc în 2005, când s-a gândit la un proiect care să compare viaţa ţiganilor de după 2000 cu cea pe care a surprins-o în 1968.

 

Bihoreanul: ţiganii Bihorului

Un articol vechi de 5 ani şi o zi din Bihoreanul încearcă să îi prezinte pe ţiganii din judeţul Bihor şi reuşeşte destul de bine. Am preluat aici o parte, sper să vă motiveze să citiţi în continuare aici.

Femei cu fuste-nflorate şi bărbaţi oacheşi, cu pantaloni-burlan şi pălării cât umbrela. Balabuste cu pielea uscată, însoţite de bărbaţi sfrijiţi ce cară cine ştie ce resturi de mâncare. Şi unii, şi ceilalţi strigă din gât aceleaşi cuvinte fără noimă, născocite parcă anume pentru a nu fi de nimeni desluşite.

Cine ştie de unde au venit, ce vânt i-a adus încoace, din ce trăiesc şi dacă vor intra vreodată “în rândul oamenilor”? Învingându-le neîncrederea, temerile şi împotrivirea, BIHOREANUL a căutat răspunsurile în lumea lor necunoscută şi închisă.

“Cărţile vorbesc…”

Despre ţigani nu se ştie dacă vin din India ori din Egipt. Unii zic că însăşi denumirea le arată originile hinduse: “ţi-gange”, adică de la râul Gange, alţii că ar fi urmaşii robilor regilor egipteni, “faraoni”, “magraoni”, “egipcani”.
Lipsite de cărturari, neamurile ţigăneşti sunt cunoscute doar în parte, şi numai datorită “gagiilor”, cum sunt numiţi cei din afara etniei. Un asemenea “gagiu” a fost istoricul George Potra, care a descoperit prima referire documentară la ţiganii români. Actul fusese întocmit în 1385 de domnitorul Dan Vodă al Ţării Româneşti, pentru a dărui unei mănăstiri 40 de ţigani. Pe atunci, ţiganii erau “domneşti” (ai voievodului), “boiereşti” (folosiţi de boieri la treburile casei, ca vizitii, rândaşi şi lăutari) şi “vătraşi” (semi-liberi, aşezaţi în sate). Spre deosebire de ţiganii moldoveni şi munteni, cei din Ardeal au fost mereu supuşi asimilării. În 1783, împăratul Iosif al II-lea a dat chiar o lege specială prin care erau obligaţi să nu-şi vorbească limba, să renunţe la portul tradiţional şi să nu se mai căsătorească între ei.

 

Tot în articol este făcută o recapitulare a neamurilor ţigăneşti în funcţie de meseriile lor după cum urmează:

l căldărarii – fabricanţi de găleţi, tingiri, cazane, sobe, burlane
l aurarii sau băieşii – la început, culegeau aurul din râuri, cu timpul învăţând să-l prelucreze
l rudarii – făceau rude, adică pari din lemn pentru grădini, apoi au învăţat să facă şi alte obiecte din lemn, în special mături şi linguri (se mai numesc lingurari, denumire extinsă şi pentru numele de familie)
l lăieşii sau lăieţii – prelucrau fierul; o denumire recentă a lor este cea de fierari sau lăcătuşi (de unde şi numele Feraru, Lăcătuş)
l lăutarii – muzicanţi, scripcari
l ciurdarii – îngrijeau vitele locuitorilor de la ţară
l geambaşii – furau, creşteau şi vindeau cai, confecţionau harnaşamente
l ursarii – îmblânzitori de urşi, cu care dădeau “spectacole” de circ
l netoţii – cei care nu aveau nici o meserie şi trăiau din furturi

Adevărul: Francezii au fost în Bihor ca să ne ajute să le găsim locuri de muncă ţiganilor

Adevărul.ro relatează aici că în cursul lunii martie 2011 viceprimarul din Lyon a fost în Oradea şi Tinca pentru a găsi soluţii de reintegrare a ţiganilor care cerşesc şi fură în Franţa. Se spune că francezii sînt dispuşi să investească într-o baie comunală în Tinca şi în proiecte de gestionare a deşeurilor şi de agricultură pentru a le găsi ţiganilor locuri de muncă.

Hubert Julien-Laferriere, viceprimarul din Lyon, a venit la Oradea, însoţit de primarul Teodor Coste din Tinca, comuna din care provin 60 la sută din romii din Lyon. Primăria Tinca a fost contactată de către autorităţile din Lyon, pentru a stabili împreună un mod de acţiune prin care romii să fie motivaţi să rămână, respectiv să se întoarcă în România.

„Le-am propus francezilor afaceri ce ţin de resursele de aici. Avem măceşe şi fructe de pădure care trebuie doar culese şi valorificate. Romii ar avea astfel ce să lucreze”, a spus Teodor Coste. Acesta a precizat că francezii vor veni cu banii, iar primăria Tinca va oferi terenul şi utilităţile necesare, pentru realizarea unei băi comunale, unde romii din colonii să se poată spăla. „Dintre cei 600 de romi din Lyon, mai mult de jumătate sunt din Tinca. Suntem legaţi cu Bihorul, prin această problemă comună, a migraţiei romilor”, a spus Hubert Julien- Laferriere.

Cătălin Botezatu şi şatra de ţigani

În seara asta am văzut pe Kanal D (în rarele momente cînd mai arunc o privire pe acest post tv) ceva imagini de-al lui Cătălin Botezatu lucrînd cot la cot cu nişte ţigani într-o fierărie. Mi s-a spus că este o parte dintr-o emisiune şi că aceasta cuprinde mai multe aspecte ale obiceiurilor şi tradiţiilor ţiganilor de undeva din zona Sovatei.

Căutînd informaţii suplimentare despre imaginile respective am aflat că Kanal D a început să pregătească acum doi ani şi două luni un o emisiune gen “reality-show” ceva mai specială: din 22 iunie 2009, vedete precum Cătălin Botezatu, Delia Matache şi Ramona Bădescu urmau să trăiască pentru o zi într-o şatră, respectînd toate regulile impuse de bulibaşă. Se mai spune că Botezatu s-a mutat la cort pentru cîteva zile şi a fost servit cu mîncare făcută la cazan.

Într-un articol de pe emulte.ro am găsit informaţii precum cele următoare:

Saptamana viitoare, de la ora 22.00, de luni pana joi, puteti sa-i vedeti pe Catalin Botezatu, Delia Matache, Ramona Badescu si Ionut Iftimoaie cum incearca sa se adaptezte la viata de satra, in care vor locui 24 de ore. Departe de cafenele, evenimente, restaurante, internet, parfumuri scumpe, vacante si toate elementele vietii lor obisnuite, cele patru vedete vor trebui sa locuiasca si sa traiasca timp de o zi si o noapte intr-o satra de tigani, dupa regulile acesteia.

Catalin Botezatu deschide seria epidoadelor reality show-ului Satra, luni, de la ora 22.00, cu aventurile prin care a trecut alaturi de Bulibasa, familia acestuia si prima familie gazda din show in cele 24 de ore petrecute in satra de tigani gabori de la Sovata. Hranitul porcilor, wc-ul din curte, lipsa internetului, hainele traditionale, sunt doar cateva din incercarile carora Catalin incearca sa le faca fata.

După doi ani de pauză emisiunea respectivă este dată în reluare în august 2011.  O fi bine, o fi rău? Rămîne de văzut. Din punctul meu de vedere este bine, ţiganii merită promovaţi aşa cum sînt, cu obiceiuri şi cultură… dincolo de răutăţile spuse despre ei (în mare parte adevărate) există multe alte lucruri interesante de aflat.

Opinia Timişoarei şi nunta de ţigani: s-au căsătorit copiii clanurilor Carpaci si Baron

Opinia Timişoarei relatează aici (are şi o galerie foto) despre nunta de ţigani care a avut loc la începutul acestei luni în oraşul de pe malurile Begăi.

Printre altele, se spune că:

Nunta mileniului, asa cum au numit rromii casatoria dintre Cassandra Ionelas si Marco Baron, l-a costat pe socru mare, Dragos Baron, in jur de 100.000 de euro. Asta si pentru ca la nunta au fost prezenti cei mai in voga manelisti din tara, iar bauturile au fost dintre cele mai luxoase. Atmosfera a fost intretinuta de Formatia Radio Televiziunii din Belgrad, Florin Salam si Sorin Copilul de Aur, dar si de Anda Adam. De glume si bancuri s-au ocupat Romica Tociu si Cornel Palade.

La mancaruri, cele mai sofisticate platouri au fost cele cu prune invelite in bacon, ouale de prepelita cu somon fume, rulada de smochine si icrele rosii. Nici cand a fost vorba de bauturi, socrii nu s-au oprit din cheltuiala, coniacul Hennessy, vechi de 20 de ani fiind atractia serii.
Darul a fost pe masura distractiei. Socrii au dat cate 10.000 de euro, iar ceilalti invitati au dat intre 500 si 2000 de euro.

Adevărul.ro: bătaie între ţigani şi români în cartierul Speranţa al oraşului Piatra Neamţ

Săptămîna trecută Adevărul.ro a relatat faptul că românii şi ţiganii s-au bătut în cartierul Speranţa din Piatra Neamţ în data de 5 august începînd cu ora 20:40, că patru dintre victime au ajuns la spital cu răni provocate prin lovire şi tăiere şi că două persoane sînt cercetate penal.

Tensiunile mocnite dintre cele două etnii din cartierul oraşului Piatra Neamţ au degenerat aseară într-o încăierare de stradă, în urma căreia patru persoane au fost transportate cu salvarea la Spitalul Judeţean.„Au fost aduse cu ambulanţa patru victime ale unei agresiuni. Două dintre ele au prezentat plăgi tăiate la nivelul scalpului, iar celelalte victime traumatisme cranio-faciale şi contuzie de piramidă nazală“, a precizat Daniela Gonţariu, medic de la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean Neamţ.

Pentru despărţirea taberelor a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor mascaţi. Scandalul a început după ce o româncă în vârstă de 28 de ani a lovit o fetiţă ţigancă în vârstă de nouă ani, pe motiv că aceasta din urmă i-ar fi bătut nepoata. Fetiţa s-a dus plângând acasă, de unde s-a întors cu bunica şi un tânăr în vârstă de 17 ani şi au snopit-o în bătaie pe femeia de 28 de ani.

Continuarea în articolul de pe Adevărul.ro.

Agenda.ro: Ce cred românii despre ţigani?

În data de 27 noiembrie 2011 Agenda.ro a publicat un sondaj de opinie realizat de CCSB pentru Asociaţia Pro Democraţia.

Sondajul de opinie “Stereotipurile la adresa romilor” arata ca 44% dintre subiecti considera ca romii sunt “hoti” (in scadere fata de 2002, cand 46% sustineau acest lucru). De asemenea, 43% ii considera “lenesi”, “murdari” – 41%. Unul din zece chestionati ii vede ca “delasatori” sau “inapoiati”.

Relatiile de colaborare dintre romani si tigani au crescut din 2002 incoace de la 34% la 46%. Cu toate acestea, 24% spun ca se ignora reciproc, in timp ce 11% dintre respondenti afirma ca au relatii conflictuale.

68% dintre cei chestionati spun ca tiganii fac mai multe infractiuni decat romanii, iar 52% considera ca acestia fac mai multe infractiuni pentru ca asa le este obiceiul. 60% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu afirmatia “Romii sunt mai saraci decat romanii”, iar 23% dintre respondenti cred ca tiganii sunt saraci pentru ca nu vor sa munceasca. 36% dintre subiecti cred ca romii vor reprezenta, in viitor, o amenintare pentru tara!

77% dintre romani sunt de acord ca acestea sa locuiasca in aceeasi localitate cu tiganii, 59% ii accepta ca vecini, 57% ca prieteni, insa doar 34% dintre subiecti ar fi de acord ca romii sa faca parte din familia lor – procente in crestere fata de acum opt ani.

Sondajul a fost realizat in perioada 18-25 noiembrie 2010, pe un esantion de 1.500 de persoane.