Hotnews şi studiu Situaţia ţiganilor din România: Doar 10% dintre ţigani au lucrat constant în ultimii doi ani şi peste 50% nu au muncit

Conform unui studiu denumit Situaţia ţiganilor din România prezentat de Fundaţia Soros şi a cărui date au fost publicat de Hotnews în mai 2012 doar 10% dintre ţigani au avut constant un loc de muncă în ultimii doi ani, iar 50% au afirmat că lucreaza pe cont propriu. Se susţine că în realitate 90% dintre ţigani au lucrat la negru.

Personal nu pot să nu mă întreb cîte persoane au fost chestionate şi care este numărul total de etnici ţigani la care au fost raportate cifrele. Numărul oficial de ţigani notat la ultimul recensămînt este un pic peste o jumătate de milion (dacă reţin bine), dar unii spuneau că prin România ar fi peste două milioane. Probabil ultimul număr este o aberaţie (ca multe altele), o exagerare grosolană, dar tendinţa ţiganilor de a se… estompa în populaţia majoritată nu este deloc nou (folosirea termenilor rrom sau romanes este un alt exemplu).

Initiatorii proiectului arata ca structura ocupationala a persoanelor de etnie roma indica in continuare un grad scazut de integrare pe piata muncii, de doar 35,5%.

Alti 36% dintre tiganii chestionati au precizat ca ar dori un loc de munca si 28% au spus ca sunt inactivi.

“Este un nivel scazut al ocuparii in comparatie cu cel national. La nivelul populatiei generale din Romania, rata ocuparii era in 2011 de 58%, iar rata somajului de 7,6%. Ponderea romilor care au un loc de munca stabil este semnificativ mai mica: doar 10% dintre cei intervievati au lucrat permanent in ultimii doi ani, iar 51,5% din esantion declara ca nu au lucrat niciodata in ultimii doi ani. 38% din persoanele ocupate lucreaza ca muncitori necalificati, 32% au ocupatii calificate (muncitori, vanzatori, comercianti), 9% sunt muncitori in agricultura, in timp ce 13% au ocupatii traditionale rome”, se arata in studiu.

Initiatorii studiului afirma ca disponibilitatea respondentilor de a munci continua sa fie semnificativa, 76% dintre cei care nu sunt ocupati spunand ca vor sa inceapa imediat sa lucreze daca primesc o oferta.

Femeile practica in proportie mai mare decat barbatii meseriile traditionale si se regasesc frecvent in ocupatii care presupun ingrijirea persoanelor in dificultate, a copiilor sau in cea de mediator scolar sau sanitar.

Cat priveste tinerii, acestia au un grad mai mic de ocupare pe piata muncii, 20% dintre cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani se declara inactivi, iar 42% spun ca sunt someri.

Mai multe date statistice despre studiu sînt oferite aici.

Hotnews: Casa Muhle, clădire monument istoric din Timişoara, dărîmată parţial de un clan de ţigani

Acum două zile Hotnews anunţa că autorităţile din Timişoara au oprit lucrările făcute de un clan de ţigni la una din clădirile istorice, Casa Muhle, după ce proprietarul (Ionel Stancu) a distrus acoperişul. Se spune că ultima autorizaţie de modificare a clădirii a fost dată în iulie 2011, dar acest lucru nu includea demolarea acoperişului.

Conform autorizatiei eliberate la cererea lui Ionel Stancu – reprezentant al unui clan de tigani, potrivit autoritatilor locale -, proprietarul avea voie sa execute “lucrari de restauratii, reparatii generale, modificari interioare si exterioare prin consolidari, extinderea casei scarii si extinderea cladirii pe fatada posterioara cu 3,85 metri in scopul reintregirii fatadelor in mod unitar, cu pastrarea arhitecturii existente, amenajare de mansarda in podul existent cu pastrarea cotei existente la cornisa si pastrarea caracterului arhitectural existent, refunctionalizare si recompartimentare partiala a cladirii la subsol, parter si mansarda si amenajarea unui bazin la demisol”.

Vineri, reprezentanti ai Primariei Timisoara, Politiei Locale, Inspectoratului de Politie al Judetului Timis si Inspectoratului de Stat in Constructii au descins la aceasta adresa si au cerut sistarea imediata a lucrarilor.

“In urma verificarii de vineri s-a constatat faptul ca modul in care se executa lucrarile de restaurare nu respecta procedurile impuse de o interventie la o cladire de patrimoniu, drept pentru care Primaria Municipiului Timisoara, prin Institutia Arhitectului Sef, a dispus sistarea oricarei lucrari”, se arata in comunicat.

Datele istorice spun că Casa Muhle a fost construită în secolul XIX, ea a aparţinut florarului Wilhelm Muhle, creatorul primului soi de trandafir românesc.

Trei scurtmetraje de animaţie 3D despre ţigani realizate în Republica Moldova de Studioul Simpals i-au impresionat pe cei de la Pixar Disney

Timpul de Moldova relatează că trei scurtmetraje de animaţie 3D de aproximativ 1 minut fiecare şi avîndu-i ca subiect pe ţigani, realizate în Republica Moldova de Studioul Simpals, i-au impresionat pe cei de la Pixar Disney, potrivit unui portal din România – filme.metropotam.ro.

Cele aproximativ trei minute, care au fost realizate până în prezent şi pe care le puteţi viziona pe youtube, reprezintă, de fapt, punctul de pornire pentru primul animat 3D, ce urmează a fi produs. Filmul va purta numele „Ţigan” şi, conform cinemapro.ro, va trebui să fie gata în 2014. “Ţiganul”, care este povestea lui Gojo, ţiganul vesel şi norocos, a înţeleptului bunic Baro şi a Morţii, plictisită să mai fluture din coasă, i-a impresionat pe cei de la Pixar Disney care s-au arătat interesaţi să investească în producţia moldovenească, relatează portalul cinemapro.ro.

Mai multe informaţii, dar şi cele 3 filme (care se găsesc şi pe youtube), se pot citi aici.

Actorii din “Inimă de ţigan”, îmbrăcaţi în costume ţigăneşti lucrate de familia Crăciun la a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia, Tîrgu Jiu

Ştirile azi a anunţat acum cîteva zile că cea de-a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia şi-a deschis pe 21 mai porţile pentru iubitorii de artă şi tradiţie autentică.

Dacă până acum la Tîrgu-Jiu expuneau meşteri care prelucrau lemnul, ceramica, pietrele semipreţioase sau diferite materiale textile, acum gama este foarte diversificată. Tocmai de la Bucureşti, familia Crăciun vine să expună la Tîrgu-Jiu costume tradiţionale ţigăneşti, costume pe care le-au îmbrăcat mari actori ai României, în telenovela „Inimă de ţigan”. Loredana Groza, Nicoleta Luciu, Florina Cercel sau Carmen Tănase sînt cîteva dintre actriţele care au purtat, în timpul filmărilor, costumele, lucrate special pentru această ocazie de familia Crăciun.

Se spune că cel mai scump costum ţigănesc este de 350 de euro. Despre familia Crăciun se spun următoarele (printre altele – puteţi găsi totul în articol):

Straie ţigăneşti unicat, aduse în oraşul lui Brîncuşi

Familia Crăciun, prezentă la Tîrgu-Jiu zilele acestea făureşte costume tradiţionale ţigăneşti „de când lumea şi pământul”. Sunt stabiliţi în Bucureşti, dar cutreieră lumea în lung şi în lat pentru promovarea valorii şi tradiţiei populare ţigăneşti, păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Familia Crăciun îmbracă vedetele din România în straie ţigăneşti, dar şi oameni cu funcţii importante. Doamna familiei spune că uneori pentru făurirea unui astfel de costum se lucrează şi două luni.

Evenimentul Zilei, colorăm România şi generaţia “supertare” a medicilor ţigani

Articolul anterior, cel în care spuneam despre Evenimentul Zilei şi cei trei tineri ţigani care au experimentat pe străzile Bucureştiului, m-a dus (în cele din urmă) la articolul ăsta de la proiectul Colorăm România, aparţinînd tot EVZ.

Singurul lucru care mă deranjează este apelativul de rom adresat ţiganilor, dar în cazul acest am să fac abstracţie la el şi am să vă recomand articolul. Motivul este simplu: cei care l-au scris şi cu mine urmărim acelaşi lucru (integrarea ţiganilor printre români), chiar dacă ei preferă să se supună tendinţei actuale şi să folosească termenul respectiv.

Halatul alb și stetoscopul îi fac ambasadori de vârf ai comunității din care s-au ridicat.

Romii de la Medicină primesc şi dau lecţii de viaţă de pe băncile şcolii, unde fascinaţia maşinăriei numite corpul uman se transformă în cea mai bună armă anti-discriminare.

Evenimentul Zilei: Trei tineri ţigani au făcut un experiment inedit pe străzile din Bucureşti

 Evenimentul Zilei spune despre un experiment inedit al unui grup de tineri ţigani care se pregătesc pentru facultatea de medicină. Urmărind filmuleţul alăturat sau citind articolul îi puteţi cunoaşte pe cei trei. Se spune că ei au purtat etichetele discriminării în spate şi s-au plimbat timp de două zile prin cele mai aglomerate zone din Bucureşti, iar experimentul face parte din campania antidiscriminare “Profesionişti ţigani în domeniul medical”.

Ceea ce mi-a atras cel mai mult atenţia sînt următoarele paragrafe din respectivul articol.

 În cadrul proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, sunt scoase la concurs peste 400 de burse în domeniul medical în anii academici 2011-2012, 2012-2013.

Până acum, 78 de studenți mediciniști și elevi ai școlilor postliceale medicale au devenit bursieri, iar 98 de elevi de liceu beneficiază de burse și sesiuni de pregătire pentru suținerea examenului de admitere în instituții de învățământ din domeniul medical.

Le urez mult succes! Şi vă repet întrebările esenţiale ale experimentului:

Ce înseamnă să discriminezi? Ce înseamnă să pui etichete oamenilor pe care nu îi cunoști?

Goana ţiganilor din Bucureşti după „aur ruginit” sau cum să cauți fier vechi cu tîrnăcopul

Azi am găsit un articol interesant dintr-un jurnal dedicat Bucureştiului de acum despre ţiganii care încearcă să supravieţuiască căutînd fier vechi pe fosta platformă Pumac SA. Aici am preluat doar primele două paragrafe ale articolului, dar el este mult mai lung şi conţine şi imagini. Prefer să mă abţin de la comentarii (deşi aş avea), vă recomand doar să-l citiţi şi să trageţi singuri concluziile… Găsirea metodelor de rezolvare a problemei este o cu totul altă poveste.

Joi dimineața. Ora 8:00. Vizavi de Apaca. Zeci de târnăcoape și hârlețe lovesc strașnic pământul de pe fosta platformă Pumac SA. „Băăă!”, aud cum strigă o vece răgușită de bărbat. ”Vino bă incoace că am o bucată mare”, răsună din nou vocea. Doi țigani sar ca arși și se îndreaptă spre o groapă ascunsă printre buruienile crescute pe terenul complexului demolat in urmă cu câțiva ani. Pe lângă mine, sărind din spatele unei Dacii Papuc parcate la bulevard, fug in grabă alți doi țigani.

Mă opresc din mers și mă uit mai bine în jur. Câteva zeci de țigani săpau tranșee pe terenul fostului complex Pumac. Aproape de mine, într-un șanț săpat lângă gard, o țigancă tânară zgrepțăna cu o săpăliga pământul amestacat cu bucăți de beton.

Ştirile ProTV şi nunta de ţigani în Caracal. Jandarmii, chemaţi să deblocheze strada.

Acum cîteva zile Ştirile ProTV au anunţat că două familii de ţigani din Caracal se pot lăuda că au organizat prima nuntă din Romania cu invitaţi speciali, înarmaţi pînă în dinţi: în timp ce oaspeţii încingeau nişte hore în mijlocul străzii poliţiştii ajutaţi de trupele speciale încercau să-i mute pe nuntaşi de pe stradă pe trotuar ca să deblocheze circulaţia.

Realitatea.net: Ţiganii din Gorj îi cer despăgubiri fostului rege Mihai la CEDO

Realitatea.net anunţă că aproximativ 700 de ţigani căldărari din Gorj aşteaptă de mai mulţi ani finalizarea procesului pe care i l-au intentat fostului rege Mihai la CEDO. Ei solicită să fie despăgubiţi pentru bunurile pe care le-au pierdut ca urmare a deportării în Transnistria în timpul celui de-al doilea război mondial, urmare directă a ordinului fostului monarh.

Ordinul prin care ţiganii au fost deportaţi a fost semnat chiar de către Regele Mihai. Dosarul a fost întocmit de Alianţa Rromilor Nomazi şi Căldărari din România, fiind depus la CEDO de Mihai Toma, preşedintele organizației din Gorj.

“Avem un dosar cu Regele Mihai pentru că el a semnat deportarea rromilor în Transnistria, pentru că era atunci şeful statului. Am dus, în urmă cu mai mulţi ani, dosarul la CEDO, dar nu am mai primit nici un răspuns. Am depus dosarul din partea Alianţei Rromilor. Am deschis dosarul la Sibiu, acolo unde e împăratul Iulian, şi ni s-a cerut să plătim peste trei miliarde de lei vechi taxă de timbru la valoarea despăgubirilor cerute de la Regele Mihai. Nu am putut plăti banii respectivi şi am luat dosarul. Personal am fost să depun dosarul la CEDO”, a declarat Mihai Toma.

Related External Links

Medic bătut în spitalul de urgenţă Galaţi de ţigani

Am auzit la televizor ştirea de acum cîteva zile care spunea despre medicul bătut în spitalul de urganţă din Galaţi de nişte ţigani pentru că le-a atras atenţia să nu fumeze (lucru interzis în spitale) – au preluat-o mai multe televiziuni. Doar acum am reuşit să-i acord atenţie…

Pe frontpress.ro am găsit relatări despre incident, deşi îmi este încă cam neclar cum s-a ajuns la apelativul de interlopi adresat ţiganilor respectivi.

Scandalagii veniseră la spital să-l vadă pe un prieten, internat în urma unui conflict de stradă. După ce l-au bătut pe stomatolog, au pus ochii pe încă un medic.  Intervenţia unui bărbat angajat la o firmă de pază, deşi anemică, a făcut ca lucrurile să nu degenereze şi mai mult.  Mai norocos decât colegul său, medicul chirurg Dan Mocanu, a scăpat doar cu înjurături şi ameninţări cu moartea.

„Terminasem garda şi mă pregăteam să plec. Pe hol era gălăgie şi, când am ieşit, în faţa cabinetului, în jur de 10 persoane fumau. Le-am spus că e spital şi nu au voie să fumeze. În acel moment, unul dintre indivizi m-a înjurat, altul m-a scuipat şi un al treilea m-a apucat de geacă şi m-a tras în mijlocul grupului unde a urmat o ploaie de lovituri cu pumnul în cap. Am ridicat instinctiv mâinile deasupra capului şi m-am refugiat spre Radiologie. Într-un târziu, a sosit unul dintre agenţii de pază ai spitalului şi atunci au încetat să mă mai lovească, dar mi-au spus ca mă vor tăia cu cuţitul şi că îmi vor găsi familia. Agentul de pază i- a convins să iasă afară şi când au văzut că vine poliţia au dispărut”, a declarat pentru Adevărul medicul agresat, care a dorit să-i fie protejată identitatea.

 

Decizia de înfiinţare a liceului ţigănesc din Bucureşti

Săptămîna trecută una dintre deciziile guvernului a făcut ceva valuri în mass-media românească: se doreşte înfiinţarea în Bucureşti a unui liceu pentru ţigani în limba română, dar vor fi învăţaţi şi despre cultura şi limba ţigănească. Se spune că elevii ţigani vor primi cel puţin o masă caldă, probabil prînzul.

Proiectul a fost gîndit ca scopul de a-i integra pe ţigani în comunitate, de a scădea abandonul şcolar şi ca un mijloc potrivit de a-i convinge să-şi lase copiii la şcoală pînă la 18 ani. Locaţia deja aleasă a viitorului liceu va fi pe strada Teiuş din sectorul 5 din Bucureşti, în curtea unei unităţi militare, pe locul unei foste cazărmi. Cei de la Libertatea.ro chiar au publicat o poză cu clădirea aici.

Silviu Prigoană la B1 TV: „Cea mai mare greșeală cu țiganii este izolarea lor”

În cursul lunii februarie 2012 Deputatul PDL Silviu Prigoană a declarat în cadrul emisiunii Special B1, difuzată de B1 TV (declaraţie preluată şi pe b1.ro), că cea mai mare greșeală pe care statul român o face cu țiganii este izolarea lor.

Nu este deloc greu de raţionat că ţiganii trebuie să fie integrați în societate pentru ca în timp să se diminueze diferențele dintre majoritate și minorități. În momentul de faţă însă, tendinţa este inversă: de ţiganizare a populaţiei majoritare.

„Cea mai mare greșeală cu țiganii este izolarea lor. Majoritatea izolează minoritatea, le dă blocurile lor, gheoturile lor, iar acest lucru nu face bine. Sunt unele locuri în școli repartizate pentru copiii romi, ei trebuie integrați. Greseala a fost ca din cele mai vechi timpuri se perepetuează chestia asta, care este o mare greșeală. Ei trebuie integrați, trebuie scoasă o familie de acolo și pusă într-un bloc”.

 

Informaţia zilei şi dramele îngheţate ale ţiganilor de pe Pirita, Baia Mare

Nu ştiu ce e Pirita, dar e undeva în Baia Mare. Dacă sînteţi dornici să mă ajutaţi cu informaţii suplimentare le puteţi lăsa aici sub forma unor comentarii.

Informaţia Zilei a publicat acum cîteva zile un articol despre viaţa ţiganilor de acolo pe timp de iarnă şi greutăţile pe care le face frigul. Mai jos este un fragment din articol, varianta completă se găseşte aici.

Frigul necrutator ii obliga pe tiganii de pe Pirita sa improvizeze modalitati de a se incalzi. Acestia aduna orice obiecte ce pot fi arse si le dau foc. De la obiecte din plastic, la carpe sau haine vechi, orice poate arde. Lemnele sunt considerate un lux, iar cand gasesc niste vreascuri de pus pe foc se considera norocosi.

Gerul inca isi mai face de cap inainte de orele amiezii, astfel ca plecarea noastra la locul pe care baimarenii il cunosc sub denumirea de “Pirita” suporta o mica amanare. Imediat dupa ora 10.00, insa, pornim spre locul unde casutele din chirpici si colibele de carton rasar in campul transformat din desertul de alta data. Drumul prin zapada este batut de carutele cu care oamenii pleaca la un fel de munca, adica la cersit ori la strans de resturi aruncate de altii pe la pubele ori la rampa de gunoi. De cum ajungem la intrarea in mica asezare, ne intampina un grup de oameni cu doua carute, gata sa plece “la treaba”. Haita de caini care-i inconjoara ne lasa cu greu sa coboram din masina, dar, cand oamenii inteleg ca nu am venit cu ganduri rele, ne promit protectie in fata patrupedelor. “Haideti, ca va apar eu. Da’ sa scrieti ca nu vrem sa plecam de aici. Mai bine sa ne ajute cu colibele astea”, e prima replica ce-o auzim din partea localnicilor. Colibele de pe Pirita par a fi cel mai pazit loc din lume, judecand dupa multimea cainilor de paza ce se afla acolo.

Un priveghi de ţigani a blocat strada de la Piaţa Chirilă, Iaşi

După cum se poate observa de multe ori, obiceiurile unora dintre conaţionalii noştri (şi nu numai) pot face probleme altora… inclusiv blocarea traficului. Aşa s-a întîmplat şi în Iaşi unde obiceiurile ţigăneşti la înmormîntarea unuia dintre ei au dus la blocarea unei străzi.

Decesul unui tigan a creat haos total vineri seara pe Strada Petre Ispirescu, din fata Pietii Chirila, unde nu s-a mai putut circula deoarece ambele sensuri de mers au fost blocate de masini ale neamurilor celui decedat, venite din toata tara.

Tiganii au depus coroane in fata casei si il jeleau pe cel decedat in strada.

Mai multi cetateni din zona au sunat la Politiei, insa la fata locului nu s-a deplasat nici o patrula de la Sectia a IV-a sau de la Politia Comunitara.

Puteţi găsi mai multe informaţii despre cum au decurs treburile în ziarul de Iaşi… şi cum înmormîntarea unui ţigan a devenit înmormîntarea unui interlop.

Peste 10 mii de ţigani nu mai ies la numărătoare celor din Botoşani

O ştire pe care o consider pe jumătate serioasă şi pe trei sferturi amuzantă a apărut în jurnalul de Botoşani şi Dorohoi: acum că încep să iasă treptat la iveală datele de la recensămîntul de anul trecut autorităţile îşi dau seama că au mult mai puţini ţigani decît credeau sau ar dori să aibă (în funcţie de interese). De exemplu, în Botoşani se considera ca anul trecut erau 15 mii de ţigani (sau atîţia ar fi fost luaţi în evidenţă anul trecut), iar acum doar 4000 dintre ei mai figurează în acte.

În zadar mediatorii au mers din comunitate în comunitate, din casă în casă şi le-au explicat că pot prinde proiecte care aduc bani pentru educaţie, pentru curent electric sau pentru case.

Restul s-au volatilizat scriptic. În satul botoşănean Baranca trăiesc câteva sute de romi. Aici şi-a declarat apartenenţa la etnie doar…o singură persoană. În Satul Hilişeu Crişan, aproape cinci sute de ţigani au case, pământ, merg la şcoală, la munca câmpului. Cu toţii s-au declarat români sadea.

Consilierul pe problemele romilor din Prefectura Botoşani, Semiramida Balan, a declarat că dfin 2001 până anul trecut peste 500 de mii de euro au fost aduşi de proiectele pentru romii din judeţ, folosiţi pentru direcţii diverse..

Restul detaliilor le găsiţi în articol. Nu pot spune cu siguranţă care-s motivele volatilizării ţiganilor din Botoşani, dar sînt sigur că există anumite interese care să crească artificial numărul membrilor acestei minorităţi din România. Probabil că adevărul este undeva la mijloc, ca de obicei.

Cel mai mare duşman comun al românilor şi ţiganilor este… mass-media

Probabil că nu aş fi scris acest articol dacă nu aş fi văzut mai devreme un fragment de interviu de pe TVR Cultural despre evenimentele care înconjoară aniversarea a 156 de ani de la dezrobirea ţiganilor din Ţările Române. Nu ştiu cine era femeia moderator şi nici cei doi invitaţi ţigani, dar aceştia din urmă sînt reprezentanţii vreunei organizaţii care are ca domeniu de activitate promovarea etniei ţigăneşti în vreo formă sau alta. Interviul era reluarea unei emisiuni, probabil difuzate ieri.

Fiind un subiect care mă interesează (mă refer la pagina care o deţin: ţiganii.ro) am rămas să mă uit, curios să aflu ce se mai spune. La nivel declarativ totul era în regulă (sau cel puţin părea să fie): se doreşte integrarea ţiganilor în societate şi educarea lor ca să interacţioneze bine cu românii majoritari. Dar ce m-a deranjat a fost faptul că se folosea la greu termenul “rrom”…. Adică rrom în sus, rrom în jos… dacă n-aş fi ştiu că era vorba de ţigani sau dacă n-ar fi ieşit în evidenţă tenul un pic mai închis al invitaţilor aş fi putut crede că era vorba despre educaţia şi interesul românilor. În orice emisiune de televiziune sînt transmise mai multe tipuri de mesaje în acelaşi timp… chiar dacă la nivel declarativ mesajul părea bun, mesajul total al interviului a fost unul rău, cel puţin din punctul meu de vedere.

Spre finalul emisiunii moderatoarea a precizat că nu-i place că oamenii “se uită pieziş” la cei din jurul lor pentru că-s unguri sau ţigani sau ce-o fi ei, dar dintr-o altă etnie. Şi totuşi, cine-o face? Concluzia moderatoarei a fost că românii şi ţiganii fac lucruri rele în aceeaşi măsură, că sîntem cu toţii oameni. Pe bune? Chiar în aceeaşi măsură? Dacă chiar este în aceeaşi măsură, de ce despre ţigani aud de cele mai multe ori DOAR lucruri rele?

Este un lucru cunoscut că mass-media promovează doar ce-i place ei să arate publicului, de multe ori preferînd lucrurile şocante sau tragi-comice (chiar şi cea mai mare tragedie devine comică atunci cînd se trece peste o anumită limită, iar românaşii noştri o întrec destul de des) celor serioase. Oare mai trebuie să menţionez despre faptul că mass-media ar trebui să fie obiectivă dar de cele mai multe ori românii implicaţi în asta uită ignoră acest aspect.

Dacă aş fi avut nevoie de dovezi suplimentare că prin încercarea de transformare a denumirii istorice de ţigan în apelativul de rom se încearcă identificarea românilor cu ţiganii înregistrarea emisiunii respective este o foarte bună dovadă în acest sens.

Articolul original este dan-marius.ro, dar am preferat să-l preiau şi aici pentru că este mai potrivit cu subiectul acestei pagini.

Related External Links

Anul 2012 şi aniversarea a 156 de ani de la dezrobirea ţiganilor în Ţările Române

Anul acesta, sau mai precis luni, 20 februarie 2012, se împlinesc 156 de ani de la dezrobirea ţiganilor în Ţările Române.

Dacă nu ştiaţi deja, în perioada 10-22 decembrie 1855 Adunarea Obştească a Moldovei şi domnitorul Grigore Al. Ghica au adoptat “Legea pentru desfiinţarea robiei şi regularizarea despăgubirii şi trecerea emancipaţilor la dare către stat”. În Ţara Românească decretarea legii pentru emanciparea ţiganilor s-a petrecut în perioada 8-20 februarie 1856. Cu această ocazie s-a desfiinţat robia ţiganilor aparţinînd proprietarilor particulari, oferindu-le şi o despăgubire de 10 gal­beni pentru fiecare persoană, plătită eşa­lonat în mai mulţi ani. Ţiganii erau obligaţi să se statornicească, fiindu-le interzisă stră­mu­ta­rea pe o perioadă de 10 ani.

Cu această ocazie în Moldova şi în Muntenia deveneau oameni liberi peste 250.000 de foşti ţigani robi. Pentru mai multe informaţii puteţi citi discursul lui Mihail Kogălniceanu despre acest subiect.

Anul acesta ONG-urile care îi au ca domeniu de activitate pe ţigani (şi-s destule că au apărut ca ciupercile după ploaie) aniversează dezrobirea ţiganilor pe o perioadă de mai multe zile, aproape o săptămînă, pentru a cuprinde mai multe zone ale ţării. De asemenea, se doreşte promovarea unui calendar cu momente istorice aniversare specifice etniei ţigăneşti.

Un articol de pe hotnews spune că ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a făcut ieri o comparaţie între ţigani şi negrii din statele unite din America de Nord: că ar trebui să-şi facă nişte formaţiuni politice ca să le apere drepturile. Mai meneţionează că românii şi-au dezrobit sclavii cu 10 ani înainte de americani.