Tiganii din Romania

Nuntă mare de ţigani bogaţi la Timişoara cu alai de limuzine de lux! Se însoară nepotul lui Grado Carpaci!

nunta tigani Timisoara, Grado Carpaci, Colaj

Opinia Timisoarei a prezentat acum cîteva zile (joi, 9 august) nunta unor ţigani bogaţi cu imagini şi înregistrări video. Imaginile le puteţi observa şi aici, dar pentru filmuleţe accesaţi articolul.

După ce au preluat (mai mult sau mai puţin legal) casele vechi din centrul Timişoarei, iar articolele pe tema asta nu-s noi prin mass-media timişoreană, nunţile extravangante ale ţiganilor dau o pată multicoloră în zilele de vară în oraşul de pe malul Begăi.

Isi unesc destinele fiul lui David Carpaci, nepotul lui Grado Carpaci, supranumit si Ministrul de Finante, cu fiica lui Fulgereanu Stancu, amandoi in varsta de 15 ani.

Totul a inceput dupa-amiaza la vila lui Grado Carpaci din centrul Timisoarei, aflata in spatele Postei Mari.

Invitati de seama au sosit de peste mari si tari sa ii sarbatoreasca pe tinerii insuratei. Intorsi de la Paris, Milano sau Frankfurt ori din America, bastanii  au coborat din limuzine si au mers sa aduca omagiile si darurile lor bunicului Grado Carpaci, in curtea caruia a fost pregatit un ospat ca-n filme.

O adevarata colectie de bijuterii pe 4 roti putea fi admirata pe strada Grozavescu la bunicul mirelui. Invitatii au lasat la poarta Bentley-uri, Lamborghini, Rover, Ferrari ori Porche-uri de sute de mii de euro. S-au trezit insa cu politistii locali pe cap care i-au pus sa isi mute limuzinele deoarece pe strada respectiva parcatul este interzis, altfel i-au amenintat ca le ridica. Tiganii n-au fost prea incantati, dar s-au conformat si si-au luat masinile si le-au dus pe o strada din apropiere, de unde vor pleca mai apoi dupa mireasa.

 

nunta tigani Timisoara limuzine Carpaci, Guta, Adi minune

 

Related External Links

Cum vor vota ţiganii la referendumul din 29 iulie 2012?

Mă întreb dacă a fost cineva suficient de curios să se intereseze despre preferinţele ţiganilor la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu care va avea loc peste o săptămînă. Nu cunosc datele sondajelor făcute în ultimele săptămîni, dar poate au inclus şi cîţiva ţigani (deşi m-aş mira) printre persoanele întrebare. Oficial nu-s decît vreo 500 de mii ţigani prin România, e adevărat că doar o mică parte au drept de vot dar chiar şi ei s-ar putea să conteze.

National Geographic şi neamurile ţigăneşti

National Geographic din România tratează originile ţiganilor, mai mult din punctul de vedere a meseriilor pe care le aveau odinioară şi a denumirilor bazate pe ocupaţia lor. Faptul că acum cîteva secole ţiganii erau meseriaşi pricepuţi este unul cunoscut: este de asemenea şi unul dintre motivele pentru care au fost legaţi de pămînt în Ţările Române. Între timp însă multe dintre aceste meserii s-au pierdut… apărînd în schimb multe dintre problemele pe care le cunoaştem

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

„Neamurile de romi reprezintă o europenizare a organizării tradiţionale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporaţiilor meseriaşilor indieni, care au înlocuit vechile canoane şi precepte ale castelor, devenite anacronice şi inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea.

Mai multe informaţii de găsesc aici.

De la călăi la lăutari – istoria ţiganilor din Ţările Române

Titlul aparţine articolului de pe Historia.ro care tratează chiar bine subiectul ţiganilor, chiar dacă termenul der rrom apare în text un pic prea mult pentru a fi pe gustul lor. (dar ăsta e un alt subiect).

În continuare apare doar prima parte a articolului, dar în puteţi citi în intregime aici. Este un artidol detaliat, am vrut să vă stîrnesc interesul pentru a-l parcurge pînă la capăt, rămîne la alegerea voastră să o faceţi.

 

 

Pentru a defini etnonimul “tigan” apelam la prestigiosul “Oxford Dictionary” si aflam ca “gipsy” (termenul folosit de englezi) este “member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc.” Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai multe ipoteze privind originea si procesul imigrationist spre Europa al tiganilor.

Denumirile tiganilor

Termenul “tigan” este unul greco-bizantin – atsigani – de neatins (din verbul athiggainein – a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor.
Grecii i-au numit “atsigani” si “cativeli”, turcii le ziceau “arami” si “thingenes”, ungurii i-au numit “czigany” si “faraontseg”, italienii – “zingari”, germanii – “Zigeuner”, portughezii – “ciganos”, popoarele slave – “tigani”, francezii – “vomi” si”bohemiens”, englezii – “gipsy”, popoarele nordice – “tartares” si “saraceni”, belgienii si olandezii – “idolatres” si “heiden”, spanolii – “gitanos” si “egipsyano”. Constatam ca numele exprima o posibila provenienta. M. Block scria in 1938: “La Egipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la femeia tiganca; asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica; aspectul exterior, felul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. Aceasta ar fi dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar fi avut idiomul lor particular”. intr-adevar, limba tiganilor a fost cea care a oferit argumente privind originea lor: India. In 1763, Istvan Valvy, student maghiar la Universitatea din Leyden, cunoaste trei indieni din Malabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din Ungaria, din districtul Comorn si limba indienilor malabrezi.

La astfel de concluzii au ajuns si filologii germani I.C. Rudier si Kraus Zippel si istoricul Grellman – origine industana6. J.J. Vaillant, in 1857, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord.

Istoricii si istoria tiganilor

In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a fost Dimitrie Cantemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar D. Fotino, care le dedica spatii importante in “Istoria Daciei” din anul 1819, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile Romane. M. Kogalniceanu, realizatorul unui prim studiu referitor la tiganii din tarile Romane in anul 1837, introduce in istoriografia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, afirmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au aflat si alti autori romani: M. Statescu (1884), Dimitrie Dan (1893), A.D. Xenopol (1895), N. Iorga (1930), G. Potra (1939), I. Chelcea (1944), A. Gonta (1986), V. Achim (1998) etc.
Studiile de mitologie romaneasca mentioneaza traditii conform carora tiganii sunt egipteni, urmasi ai oastei faraonului sau ca ar fi descendenti ai biblicului Ham, care ar fi fost blestemat de tatal sau Noe sa aiba o culoare negriciasa si sa fie nomad. Ham l-ar fi innegrit pe tatal sau cu taciuni, profitand de goliciunea in care se afla ca urmare a consumarii unei bauturi alcoolice puternice. tiganii erau numiti de popor hamiti, harapi sau faraoni. M. Block arata ca ei sunt socotiti a fi supravietuitorii oastei faraonului innecata in Marea Rosie.

Daca originea lor indiana a fost acceptata in cvasitotalitate de istoriografie, argumentul lingvistic fiind se pare hotarator, asupra perioadei si a modului de patrundere al tiganilor in Europa si in special in mediul romanesc sunt in circulatie mai multe teorii, cu mai multa sau mai putina greutate stiintifica. Dimitrie Cantemir scria despre “tiganii cei cu multi copii”: “Acestia sunt imprastiati ici si colo in toata Moldova si nu exista boier sa nu aiba in stapanirea sa cateva salase de-ale lor. De unde si cand a venit acest neam in Moldova? Nu stiu nici ei insisi si nici nu se gaseste numic despre ei in cronicele nostre. Toti tiganii, din toate tinuturile, au acelasi grai amestecat cu multe cuvinte persienesti si grecesti”. N. Iorga si C.C. Giurescu au emis ipoteza ca robii tigani au sosit in spatiul romanesc odata cu tatarii.
N. Iorga afirma: “tiganii arata prin organizarea lor actuala care era cea a romanilor in secolul al XIII-lea, capeteniile lor, voievozii, poarta parul lung, papuci de purpura, au sub ascultarea lor juzi; numele principilor romani au fost adoptate de robii lor: Vlad, Dan, Radu. Ei pastreaza chiar si unele particularitati de limba arhaica”.

Dar “Evul Mediu intunecat” ofera destul de putine marturii despre pamantul romanesc si despre locuitorii sai, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si in restul Europei. O marturie, dar nu indeajuns de bine verificata, apartine lui J.P. Ludwig, care a aflat dintr-o cronica (“Cronica boema”, se pare) despre “cingarii” aflati in armatele lui Bela al IV-lea pe la 1250, dar documentar sunt amintiti pentru prima data in Serbia anului 1348.

Numele si prezenta in limba lor a mai multor cuvinte grecesti arata culoarul lor de sosire din Balcani spre tarile Romane. De altfel, numele pe care si-l dau ei insisi este de romi, o consecinta a locuirii lor mai indelungate in Imperiul Bizantin, ce devenise “romeu”.

Timişorenii îi trimit pe ţiganii din Sălaj înapoi

Ediţia electronică Graiul Sălajului a anunţat acum cîteva zile că aproape 80 de ţigani nomazi din Voivodeni au fost evacuaţi dintr-o tabară instalată la periferia Timişoarei.

Aproximativ 80 de tigani din Voivodeni, comuna Dragu, care traiau intr-o tabara improvizata pe un teren din cartierul Mahala, de la marginea Timisoarei, au fost evacuati marti de politisti si trimisi in Salaj. Tiganii dormeau pe jos sau in cele 15 carute cu ajutorul carora au ajuns din Voivodeni in Timisoara. Tabara de nomazi de la periferia Timisoarei a mai fost evacuata o data in aceasta vara, dar romii s-au intors, ba chiar grupul s-a marit, pentru ca au venit si alti frati de-ai lor. Marti dimineata, mai multe echipaje de mascati au descins in cartierul Mahala, unde s-au aciuat conjudetenii nostri. Dintre tiganii evacuati, 12 au fost amendati pentru ca au devenit galagiosi. “O astfel de actiune a mai avut loc la mijlocul lunii iunie a acestui an, cand o tabara de nomazi romi care s-a aciuat pe terenul respectiv a fost dezafectata. De aceasta data insa persoanele in cauza s-au intors, alaturandu-li-se si altele venite din aceeasi zona a tarii (nr. – judetul Salaj). Astfel, au fost depistate un numar de 80 de persoane si 15 carute si au fost aplicate un numar de 12 sanctiuni contraventionale, in valoare de 2.500 de lei, pentru tulburarea ordinii publice, depozitarea de deseuri, lipsa documentelor de identitate”, a precizat purtatorul de cuvant al Politiei Locale Timisoara. Cei 80 de tigani au fost trimisi de catre autoritatile timisorene catre localitatile de domiciliu, majoritatea fiind din localitatea Voivodeni, comuna Dragu. Zona din care au fost ridicati locuitorii clandestini urmeaza sa fie curatata.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

B1: Aproape 200 de ţigani au fost trimiși de francezi cu o cursă specială înapoi în România. Adulții au primit 300 de euro, copiii 100

În cursul zilei de azi 177 de ţigani au ajuns în România trimişi de autorităţile franceze. Ştirea a fost preluată de mai mulţi, iar B1.ro spune că:

177 de persoane, dintre care 66 de minori, au revenit în ţară, pe Aeroportul din Timişoara, cu o cursă specială pusă la dispoziţie de autorităţile din Lille. Fiecare adult a primit 300 de euro ca să accepte să se întoarcă în ţară, iar copiii 100 de euro. Ca de obicei, romii au susţinut că se vor întoarce în Franţa cât de curând.

Viaţa din Franţa e mult mai uşoară, spun ei, iar banii îi câştigă acolo cel mai uşor din ce ştiu ei mai bine: cerşitul.

„Am făcut bani, am lucrat cum am putut, iese bani acolo. Ne-au dat bani să ne întoarcem. Am umblat dupa fier, la zi câștigam 40, 30, 50 euro. Acolo e foarte bine, aici la România e criza financiară”, a declarat o femeie.

O zi de cerşit în Franţa face cât o săptămână de lucru în România. O spun cei care şi-au făcut din asta un mod de viață.

Oare mai trebuie spus că ţiganii nu s-au întors acasă cu mîna goală şi că vor să se întoarcă în Franţa cu prima ocazie? Nu prea cred… e de la sine înţeles.

Antena3: jurnalişti unguri furaţi la o filmare în judeţul Harghita

Se spune că nişte jurnalişti unguri s-au deplasat pînă în comuna Valea strîmbă, judeţul Harghita, pentru a face un reportaj despre un copil de origine ţigănească care obişnuia să fure în Ungaria. Cînd jurnaliştii au ajuns printre ţigani aceştia le-au furaţi banii şi telefoanele. Ungurii nu se aşteptau la aşa ceva: unii le furau banii, alţii negociau cerîndu-le înapoi banii pe care-i înapoiaseră… vroiau şi ei o recompensă.

Pînă la urmă jurnaliştii au recuperat 50 din cei 300 de lei pe care-i aveau la ei şi un telefon.

Mircea Badea, În gura presei şi ce afaceri fac ţiganii

Pamfletul lui Mircea Badea se numeşte de obicei şi-n ultimul timp În gura presei. În cazul acesta vorbeşte despre ţigani.

Antena 1: fierul vechi, brăţară de aur

Un reportaj Antena 1 despre afacerile pe care le fac unii dintre ţigani cu fier vechi şi evaziunea fiscală.

Evenimentul Zilei despre Connect-R şi declaraţia “Nu mi-e ruşine că sînt ţigan”

Connect-R este unul dintre puţinii ţigani care a dovedit României că se poate. Adică poate să devină cunoscut (sau chiar faimos, după cum ar zice unii) şi (probabil) bogat prin muncă şi folosirea talentului pe care-l are.  Acum cîteva zile Evenimentul Zilei a publicat un articol despre cîntăreţ punînd la bătaie (în titlu) declaraţia acestuia că nu îi este ruşine de originile sale.

În urmă cu doi ani, Connect-R a urcat pe scena Romanian Music Awards îmbrăcat într-un tricou pe care scria “Sunt ţigan”. Acum, el spune că a fost ajutat şi de notorietate. “N-aş fi sincer dacă nu aş spune că momentul în care am făcut afirmaţia respectivă a fost susţinut şi de poziţia mea. Eram undeva, deja. Dar, oricum, este un act curajos, într-o Românie a preconcepţiilor”, a spus cântăreţul.

Totuşi, Connect-R şi-ar dori ca şi alte vedete să îşi declare etnia şi să fie exemple pentru ceilalţi. “Eu am simţit de mult timp că trebuie să îmi depăşesc condiţia şi să le arăt şi semenilor mei, cei cu ten închis, că se poate şi altfel. Am un prieten bun, care mi-a zis: «Băi, mie nu îmi e ruşine că sunt ţigan. Îmi e ruşine că sunt alţii ţigani»”, a povestit Connect-R.

Expresul de Banat şi programul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci

La sfîrşitul lunii martie Expresul de Banat a scris despre un proiectul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci care se desfăşoară în cinci judeţe din ţară: Timiş, Braşov, Tîrgu Jiu, Mehedinţi şi Caraş-Severin, Reşiţa fiind lider de parteneriat.

Astfel, 240 de ţigănci au început în 2 aprilie cursuri de calificare la Centrul de Incluziune Socială din incinta Primăriei Reşiţa. (Încercaţi să le scuzaţi folosirea termenului de “rom” adresat ţiganilor).

În cadrul programului “Barrabarripen- un model inter-regional de incluziune destinat femeilor rome” acestea vor fi învăţate una dintre cele zece meserii acreditate, iar la final vor primi şi o diplomă care le va uşura accesul pe piaţa muncii.

Proiectul început în luna ianuarie a anului trecut a ajuns la cea mai importantă etapă. După ce cei şapte experţi ai programului, alături de 11 mediatori sociali, au încercat să le convingă pe femeile de etnie romă să se alăture programului, cele 240 recrutate vor începe de luni cursurile. În urma unui studiu al pieţei, au fost acreditate zece meserii în care acestea vor putea fi calificate: îngrijitori bătrâni, agent curăţenie, agent comercial, frizer, manichiuris-pedichiurist, tâmplar manual, confecţioner, patiser, cofetar sau cameristă. Cursurile durează până la sfârşitul lunii iulie, când va avea loc evaluarea, urmând ca apoi participantele să îşi găsească un loc de muncă. „Pe lână materiale educaţionale şi consiliere din partea mediatorilor, femeile vor primi şi o bursă de 200 de lei pe lună, precum şi transport gratuit. Sperăm ca la finalul cursurilor, 90 la sută dintre ele să obţină un certificat de calificare”, a precizat Gianina Prodan, asistent manager de proiect.

Munca cea mai grea le-a revenit însă mediatorilor sociali, tot de etnie romă, care au avut misiunea de a le atrage în proiect pe membrele comunităţilor din Reşiţa, Bocşa şi Dognecea. „A fost destul de greu să le convingem, dar au reuşit să înţeleagă că diploma le va fi foarte utilă oriunde vor încerca să se angajeze. Le-a motivat foarte mult şi bursa lunară pe care o vor primi, majoritatea neavând nici un venit”, a spus Carmen Ciurariu, mediator social în cadrul proiectului.

Pro TV şi interiorul palatelor ţigăneşti

Cu siguranţă dacă aţi călătorit prin ţară aţi văzut destule palate ţigăneşti. Pro TV a găsit şi preluat cîteva zeci de imagini făcute de fotograful italian Carlo Gianferro cu interiorul palatelor din România şi Moldova şi sutele de covoare, televizoarele de mii de euro, tablourile “familiei” pe care le-a observat acolo.

Se spune că ţiganii nu s-au ferit să se mîndrească cu casele şi averile lor şi că au ales să apară chiar ei în fotografii. Lucru relativ normal: doar ajută foarte mult la promovare.

Evident, spre marea ruşine a originii (cel puţin oficiale) a multora dintre cei din Pro TV, ei au insistat să folosească termenul de “rom” adresat ţiganilor. Ruşinică.

ProTV: Cersetori romani, atacati cu bite de zeci de tineri intr-o cladire abandonata din Austria. 2 raniti

ProTV relatează (o ştire preluată de pe un site de ştiri austriac) că aproximativ 20 de tineri înarmaţi cu bîte au atacat cerşetorii români de origine ţiganească adăpostiţi în incinta unei fabrici abandonate din Salzburg.

Cei 20 de tineri au patruns cu forta in cladirea parasita pentru a-i ataca pe cersetorii care locuiesc ilegal acolo. Politia nu a oferit detalii despre motivul altercatiei, dar a confirmat ca in Austria au venit numerosi imigranti care practica cersetoria, in special romani.

Tinerii au spart cu pietre geamurile fostei fabrici si au patruns in interior, atacandu-i cu bate pe cersetori. Romii au opus rezistenta, doi dintre ei fiind raniti.

Politia a initiat o ancheta pentru amenintari, vatamare corporala si daune produse proprietatii. Autoritatile au confirmat ca numerosi cersetori romani locuiesc abuziv in cladiri parasite din Salzburg.

Ziarul de Maramureş: Ţiganii de la Cuprom nu s-au intoxicat cu substanţe toxice

Ziarul de Maramureş (ZiarulMM.ro) susţine că are dovada că ţiganii de la Cuprom nu s-au intoxicat cu substanţe toxice. Din ce spun ei acum o săptămînă mai multe persoane au ajuns la spital, suspecte de intoxicare iar Inspectoratul Judeţean de Poliţie Maramureş a fost solocitat să verifice dacă la Cuprom există substanţe periculoase. La faţa locului s-a deplasat persnal de specialitate.

Conform ISU Maramures, la fata locului s-au efectuat analize cu aparatura din dotare (detectorul de agenti chimici – RAID-M 100 si aparatul de masurat gaze X-am 2000 existente pe autospeciala CBRN). Aparatura utilizata nu a semnalat prezenta unor substante toxice.

De asemenea s-au prevelat probe de lichid si aer de la subsolul cladirii, iar in urma cercetarii si analizei efectuate cu spectometrul de masa, nu s-a detectat prezenta agentilor chimici sau a gazelor periculoase care sa puna in pericol viata locatarilor.

Related External Links

Evenimentul Zilei şi ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpîni pe spitalele româneşti Citiţi mai mult: Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpîni pe spitalele româneşti

Evenimentul Zilei prezintă un caz pe care ei îl consideră a fi unicat în România (numită şi ţara tunurilor): după ce clanurile ţigăneşti din Timişoara au intrat în posesia mai multor clădiri istorice din centrul oraşului au trecut la spitalele din oraş.

Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega, dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public, legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii au cerut preţuri exorbitante.

În spate se afla mafia imobi­liară locală, care le-a cum­­părat ulterior la preţuri “confidenţiale”. Vişinel Stancu a devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo “e casa lui”. Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea.

Să le numărăm: cele do­uă sedii al Sanepid, sediul Di­rec­ţiei de Sănătate Publică, două aripi ale Spitalului de Copii, secţia de Chimioterapie a Spitalului Judeţean şi Dispensarul TBC aparţin clanurilor ţigăneşti din Timişoara. Şapte la număr.

Mai multe informaţii se găsesc în articolul de aici.

Related External Links

Hotnews şi studiu Situaţia ţiganilor din România: Doar 10% dintre ţigani au lucrat constant în ultimii doi ani şi peste 50% nu au muncit

Conform unui studiu denumit Situaţia ţiganilor din România prezentat de Fundaţia Soros şi a cărui date au fost publicat de Hotnews în mai 2012 doar 10% dintre ţigani au avut constant un loc de muncă în ultimii doi ani, iar 50% au afirmat că lucreaza pe cont propriu. Se susţine că în realitate 90% dintre ţigani au lucrat la negru.

Personal nu pot să nu mă întreb cîte persoane au fost chestionate şi care este numărul total de etnici ţigani la care au fost raportate cifrele. Numărul oficial de ţigani notat la ultimul recensămînt este un pic peste o jumătate de milion (dacă reţin bine), dar unii spuneau că prin România ar fi peste două milioane. Probabil ultimul număr este o aberaţie (ca multe altele), o exagerare grosolană, dar tendinţa ţiganilor de a se… estompa în populaţia majoritată nu este deloc nou (folosirea termenilor rrom sau romanes este un alt exemplu).

Initiatorii proiectului arata ca structura ocupationala a persoanelor de etnie roma indica in continuare un grad scazut de integrare pe piata muncii, de doar 35,5%.

Alti 36% dintre tiganii chestionati au precizat ca ar dori un loc de munca si 28% au spus ca sunt inactivi.

“Este un nivel scazut al ocuparii in comparatie cu cel national. La nivelul populatiei generale din Romania, rata ocuparii era in 2011 de 58%, iar rata somajului de 7,6%. Ponderea romilor care au un loc de munca stabil este semnificativ mai mica: doar 10% dintre cei intervievati au lucrat permanent in ultimii doi ani, iar 51,5% din esantion declara ca nu au lucrat niciodata in ultimii doi ani. 38% din persoanele ocupate lucreaza ca muncitori necalificati, 32% au ocupatii calificate (muncitori, vanzatori, comercianti), 9% sunt muncitori in agricultura, in timp ce 13% au ocupatii traditionale rome”, se arata in studiu.

Initiatorii studiului afirma ca disponibilitatea respondentilor de a munci continua sa fie semnificativa, 76% dintre cei care nu sunt ocupati spunand ca vor sa inceapa imediat sa lucreze daca primesc o oferta.

Femeile practica in proportie mai mare decat barbatii meseriile traditionale si se regasesc frecvent in ocupatii care presupun ingrijirea persoanelor in dificultate, a copiilor sau in cea de mediator scolar sau sanitar.

Cat priveste tinerii, acestia au un grad mai mic de ocupare pe piata muncii, 20% dintre cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani se declara inactivi, iar 42% spun ca sunt someri.

Mai multe date statistice despre studiu sînt oferite aici.

Hotnews: Casa Muhle, clădire monument istoric din Timişoara, dărîmată parţial de un clan de ţigani

Acum două zile Hotnews anunţa că autorităţile din Timişoara au oprit lucrările făcute de un clan de ţigni la una din clădirile istorice, Casa Muhle, după ce proprietarul (Ionel Stancu) a distrus acoperişul. Se spune că ultima autorizaţie de modificare a clădirii a fost dată în iulie 2011, dar acest lucru nu includea demolarea acoperişului.

Conform autorizatiei eliberate la cererea lui Ionel Stancu – reprezentant al unui clan de tigani, potrivit autoritatilor locale -, proprietarul avea voie sa execute “lucrari de restauratii, reparatii generale, modificari interioare si exterioare prin consolidari, extinderea casei scarii si extinderea cladirii pe fatada posterioara cu 3,85 metri in scopul reintregirii fatadelor in mod unitar, cu pastrarea arhitecturii existente, amenajare de mansarda in podul existent cu pastrarea cotei existente la cornisa si pastrarea caracterului arhitectural existent, refunctionalizare si recompartimentare partiala a cladirii la subsol, parter si mansarda si amenajarea unui bazin la demisol”.

Vineri, reprezentanti ai Primariei Timisoara, Politiei Locale, Inspectoratului de Politie al Judetului Timis si Inspectoratului de Stat in Constructii au descins la aceasta adresa si au cerut sistarea imediata a lucrarilor.

“In urma verificarii de vineri s-a constatat faptul ca modul in care se executa lucrarile de restaurare nu respecta procedurile impuse de o interventie la o cladire de patrimoniu, drept pentru care Primaria Municipiului Timisoara, prin Institutia Arhitectului Sef, a dispus sistarea oricarei lucrari”, se arata in comunicat.

Datele istorice spun că Casa Muhle a fost construită în secolul XIX, ea a aparţinut florarului Wilhelm Muhle, creatorul primului soi de trandafir românesc.

Trei scurtmetraje de animaţie 3D despre ţigani realizate în Republica Moldova de Studioul Simpals i-au impresionat pe cei de la Pixar Disney

Timpul de Moldova relatează că trei scurtmetraje de animaţie 3D de aproximativ 1 minut fiecare şi avîndu-i ca subiect pe ţigani, realizate în Republica Moldova de Studioul Simpals, i-au impresionat pe cei de la Pixar Disney, potrivit unui portal din România – filme.metropotam.ro.

Cele aproximativ trei minute, care au fost realizate până în prezent şi pe care le puteţi viziona pe youtube, reprezintă, de fapt, punctul de pornire pentru primul animat 3D, ce urmează a fi produs. Filmul va purta numele „Ţigan” şi, conform cinemapro.ro, va trebui să fie gata în 2014. ”Ţiganul”, care este povestea lui Gojo, ţiganul vesel şi norocos, a înţeleptului bunic Baro şi a Morţii, plictisită să mai fluture din coasă, i-a impresionat pe cei de la Pixar Disney care s-au arătat interesaţi să investească în producţia moldovenească, relatează portalul cinemapro.ro.

Mai multe informaţii, dar şi cele 3 filme (care se găsesc şi pe youtube), se pot citi aici.

Actorii din “Inimă de ţigan”, îmbrăcaţi în costume ţigăneşti lucrate de familia Crăciun la a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia, Tîrgu Jiu

Ştirile azi a anunţat acum cîteva zile că cea de-a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia şi-a deschis pe 21 mai porţile pentru iubitorii de artă şi tradiţie autentică.

Dacă până acum la Tîrgu-Jiu expuneau meşteri care prelucrau lemnul, ceramica, pietrele semipreţioase sau diferite materiale textile, acum gama este foarte diversificată. Tocmai de la Bucureşti, familia Crăciun vine să expună la Tîrgu-Jiu costume tradiţionale ţigăneşti, costume pe care le-au îmbrăcat mari actori ai României, în telenovela „Inimă de ţigan”. Loredana Groza, Nicoleta Luciu, Florina Cercel sau Carmen Tănase sînt cîteva dintre actriţele care au purtat, în timpul filmărilor, costumele, lucrate special pentru această ocazie de familia Crăciun.

Se spune că cel mai scump costum ţigănesc este de 350 de euro. Despre familia Crăciun se spun următoarele (printre altele – puteţi găsi totul în articol):

Straie ţigăneşti unicat, aduse în oraşul lui Brîncuşi

Familia Crăciun, prezentă la Tîrgu-Jiu zilele acestea făureşte costume tradiţionale ţigăneşti „de când lumea şi pământul”. Sunt stabiliţi în Bucureşti, dar cutreieră lumea în lung şi în lat pentru promovarea valorii şi tradiţiei populare ţigăneşti, păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Familia Crăciun îmbracă vedetele din România în straie ţigăneşti, dar şi oameni cu funcţii importante. Doamna familiei spune că uneori pentru făurirea unui astfel de costum se lucrează şi două luni.

Evenimentul Zilei, colorăm România şi generaţia “supertare” a medicilor ţigani

Articolul anterior, cel în care spuneam despre Evenimentul Zilei şi cei trei tineri ţigani care au experimentat pe străzile Bucureştiului, m-a dus (în cele din urmă) la articolul ăsta de la proiectul Colorăm România, aparţinînd tot EVZ.

Singurul lucru care mă deranjează este apelativul de rom adresat ţiganilor, dar în cazul acest am să fac abstracţie la el şi am să vă recomand articolul. Motivul este simplu: cei care l-au scris şi cu mine urmărim acelaşi lucru (integrarea ţiganilor printre români), chiar dacă ei preferă să se supună tendinţei actuale şi să folosească termenul respectiv.

Halatul alb și stetoscopul îi fac ambasadori de vârf ai comunității din care s-au ridicat.

Romii de la Medicină primesc şi dau lecţii de viaţă de pe băncile şcolii, unde fascinaţia maşinăriei numite corpul uman se transformă în cea mai bună armă anti-discriminare.

Promoveaza!
Check PageRank




Supravirtual's Joomla extension directory: components, modules and plugins
Ads #1
Calendarul
Mai 2013
L M M J V S D
« Apr    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Utilizatorii online
Users: %GUESTS_SEPERATOR%3 Guests%BOTS_SEPERATOR%1 Bot
Comentariile recente
Tribunalele ţigăneşti, între istorie şi împărţirea dreptăţii într-o justiţie paralelă cu cea oficială | Tiganii in Romania si lumeDan-Marius.roPe un drum de tara o procesiune funerara trecea repejor in drum spre cimitir « Romanian Copy WriterDan-Marius.roInfecţiile tractului urinar, simptome, diagnostic, tratament | Centrul Social Urban OradeaInfecţiile tractului urinar, simptome, diagnostic, tratament « Romanian Copy WriterAlinaInfecţiile tractului urinar, simptome, diagnostic, tratamentDan-Marius.roProgramul Teatrului de Stat regina Maria Oradea, mai 2013 « Evenimente Oradeaevenimente Oradea: Programul Teatrului de Stat regina Maria Oradea, mai 2013 | Centrul Social Urban OradeaElena Băsescu, prinţesa europarlamentară a ţiganilor | Tiganii in Romania si lume | Centrul Social Urban OradeaEddie M KaartijerEddie M KaartijerOvidiu Bufnila