Aveți grijă pe cine șicanați în trafic

Recent, adică în prima jumătate a lunii august 2017, trei țigani au șicanat în trafic și vrut să bată cu bîtele un motociclist pe drumul Curtea de Argeș – Piteșți. Marea lor problemă a fost identitatea motociclistului: era un polițist de la o secție rurală din Argeș care a lucrat la mascați (SPIR – Serviciul de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă), a luptat în Kosovo și în sistemul K1.

Rezultatul? Doi dintre țigani au fost bătuți măr, al treilea a fugit dar n-a făcut decît să întîrzie corecția fizică aplicată de către cei ce ar fi trebuit să le fie victimă.

Rezultatul final? Cei trei țigani s-au ales cu plângere penală pentru distrugere şi lovire. Povestea ceva mai detaliată este aici, recomand citirea ei – este savuroasă.

Concluzia? Nu faceți pe vitejii în trafic, indiferent cine sînteți sau nația din care faceți parte.

Botezul la unii țigani cu bani

O scurtă prezentare a modului în care decurge botezul la unii (sau poate toți?) țiganii cu bani. O fi regulă sau excepție nu putem spune, dar e la fel de inutil ca și botezul restului copiilor: bebelușii ăia nu înțeleg nimic din ce le spune preotul. Aceeași valoare (adică zero) o au și podoabele aurite sau nu pe care le poartă/

https://www.youtube.com/watch?v=L8nk9xEWUjI

Țigan prins în trafic cu mașina radiată în Italia

În cadrul unei campanii derulate de poliţiştii timişeni la începutul lunii august pentru prevenirea și combaterea fenomenului criminogen, în zona barurilor și discotecilor, un țigan a fost prins circulînd cu o mașină radiată în Italia: asigurarea fusese făcută pe niște numere de România puse ÎN mașină, iar PE mașină rămăseseră numerele italiene.

Rezultatul este cel din imaginile alăturate.

Valoarea liniștii în mijloacele de transport în comun

Incidentul s-a întîmplat acum vreo 2-3 săptămîni și a făcut ceva valuri: niște țigani au fost bătuți în tramvaiul 41 din București pe motiv că ascultau manele prea tare și i-au deranjat pe călătorii din jur. Plus că au devenit agresivi în momentul în care li s-a atras atenția.

Nu încurajăm violența de nici un fel, dar poate înveți din exemplul lor valoarea liniștii în tramvai (și restul mijloacelor de transport în comun) și a respectului față de participanții la trafic. Poate. Sau poate vei avea nevoie de ajutorul celor din jur pentru a aprecia asta.

Țigan versus rom versus discriminare

Mi se pare ciudat că unii încă au impresia că schimbînd denumirea unei anume minorități din România din țigan în rom și condamnînd primul termen în favoarea celui de-al doilea au impresia că gata, folosirea unui apelativ peiorativ la adresa etniei va înceta subit și că vor avea șansa să se integreze în civilizația actuală (așa cum e ea, rea sau bună – nu e momentul să comentez pe marginea ei, așa că nu o voi face).

Petre Florin Manole, membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) , pe care l-am auzit vorbind la conferința Discriminarea nu este ereditară în cursul săptămînii trecute, spunea la un moment dat că odinioară era țigan, iar acum este rom. Hai să zicem că-i iert confuzia pe care a făcut-o între identitate și apartenența la un grup sau o mișcare socială (nu toată lumea poate face o asemenea distincție, chiar dacă nu e foarte greu de făcut), dar nu prea pot să trec cu vederea că a uitat un lucru elementar: schimbarea unui termen nu poate schimba atitudinea celor din jur

Da, unii țigani fură, mint, cerșesc (etc, etc – știi foarte bine tipul de comportament la care mă refer), așa cum unii țigani muncesc, sînt cinstiți și caută să facă în jurul lor o lume mai bună pentru ei și pentru semenii lor (indiferent de apartenență). Lumea are tendința să accentueze partea rea sau proastă a lucrurilor pe motiv că așa-s educați și așa a evoluat specia umană, de multe ori trecînd cu vederea sau minimizînd partea bună pe motiv că nu reprezintă un pericol care le amenință viața, integritatea sau averea.

Dacă țiganii redenumiți romi vor continua să aibă aceeași atitudine ca pînă acum (indiferent de care parte a ”baricadei” se află), oamenii din jurul lor vor continua să se comporte la fel ca și pînă acum cînd vine vorba de etnia din care fac parte. Adică vor continua să-i condamne pe minoritari pentru că unii dintre ei vor continua să fure, să mintă, să cerșească, etc. Cu o diferență însă: nu se vor mai lega de țigani, se vor lega de romi. Dar se vor lega de cineva.

Acest cerc vicios se poate termina într-un singur mod: prin exemplu personal. Adică țiganu care face chestii faine și bune trebuie promovat mai mult decît ăla care fură sau cerșește, iar a doua categorie trebuie reeducată (alt capitol separat pe care nu vreau să-l detaliez acum) și integrată pentru a mai rări uscăturile. Educația are efecte deosebite și foarte benefice cînd vine vorba de aspectul ăsta, dar e mult mai greu de făcut decît condamnarea termenului de țigan.

Da, termenul ăsta e folosit de multă vreme, iar unii oameni l-au folosit peiorativ de-a lungul ultimelor secole. Nu ai cum să-i împiedici să facă asta, sînt aceeași oameni care folosesc peiorativ și termenul de țăran (sau redneck dacă ar fi pe continent nord-american), dar parcă nu-i văd pe țărani protestînd că sînt apelați ala în oricare altă situație. Dar nici nu ai cum să trăiești în trecut și să condamni folosirea de acum a termenului țigan pentru că acum 200 de ani se referea la sclavii de pe teritoriilor românești de acum.

Țiganii din Craiova

Probabil situația s-a schimbat nițel în ultimii 5 ani și ceva, dar probabil nu s-a schimbat prea mult. Dacă e cineva prin Craiova sau suburbiile orașului poate face o comparație pertinentă între ce a fost în octombrie 2010 și ianuarie 2016.

Doi designeri suedezi au venit în România în căutare de meşteşugari țigani

Din ce în ce mai mulţi designeri reîncep să meargă la rădăcini, oriunde ar fi acestea ”aruncate” prin lume, în căutarea unor straturi de cultură îngropate azi în plastic, termopan sau rigips. Mattias Rask şi Tor Palm, doi designeri suedezi, sînt printre cei care au hotărât să dea sens muncii lor restabilind legătura cu puţinii meşteşugari care continuă să cioplească, să împletească ori să modeleze ceramică, în ciuda industrializării acaparatoare.

După ce au lucrat cu meşteşugari din Africa de Sud, Vietnam şi Peru, Mattias şi Tor au venit în România, la invitaţia Meșteshukar ButiQ și a Asociației Romano ButiQ, pentru a explora comunităţile de rudari, argintari, ceaunari, fierari şi împletitori țigani.

Mai multe informații despre subiect găsiți aici.

Grătare printre morminte prin Buzău, obicei de Paştele Blajinilor

Ieri a avut loc Paștele Blajinilor, unul dintre obiceiurilor țiganilor din România: ei s-au strîns prin cimitire și au petrecut ziua printre cruci, morminte și mesele întinse acolo, au ciocnit ouă roșii și și-au pomenit rudele și prietenii decedați. Sărbătoarea asta nu face parte dintre cele oficiale ale bisericii ortodoxă română (spre deosebire de cea catolică sau greco-catolică care permite sărbătoarea numită paștele morților), dar e tolerată atîta timp cît nu au loc în prima săptămînă după paște (care s-a terminat acum două zile).

Originile acestei sărbători se pierd în trecut, în perioada de dinaintea creștinismului sau creștinării populației. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sînt libere şi pot gusta din mîncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană, iar oamenii îşi imaginau că pot petrece paştele cu strămoşii, prin revenirea spiritelor morţilor printre ei cînd se deschid mormintele.

Reporterii de la Adevărul au fost la cimitirul Sfîntul Gheorghe de la marginea Buzăului și au înregistrat aglomerația de acolo: îmbrăcaţi cu hainele bune, unele mai colorate decît altele, țiganii şi-au luat de acasă mese, scaune, grătare, suficiente sticle de băutură şi pungi cu mîncare, pregătiţi să petreacă printre morminte.

De pe mesele întinse pe aleile cimitirului nu a lipsit mai nimic.

”Aici avem tot ce se pune pe masă la orice sărbătoare. Avem friptură de miel, vin, ţuică, iar de pe masa asta mănâncă şi bogatul, şi săracu. Noi nu facem ospăţul ăsta de fală. Nu e dezmăţ. Aşa e tradiţia la noi, la ţigani”, ne-a spus reporterilor Grafian, un lider din comunitatea de ţigani din municipiul Buzău.

În cimitirul buzoian, Paştele Blajinilor a fost prilej de întâlnire pentru rudele celor care au trecut pe lumea cealaltă. Ţiganii adunaţi de prin toate colţurile ţării s-au pregătit pentru pomenirea morţilor ca de Paşte. Micii, cârnaţii şi hălcile de miel au sfârâit pe jarul încins iar fumul s-a ridicat printre cruci şi morminte.

Avem un batal întreg, adică un berbec mai bătrân, pe care o să-l frigem şi o să îl împărţim cu toţii, aici. Noi întindem mesele ca să fie primite bucatele astea dincolo, ca să fim mai aproape de morţii noştri. Noi ne simţim foarte fericiţi pentru că ne gândim că alături de noi sunt părinţii, bunicii noştri care au murit”, ne-a explicat Zelter, unul dintre petrecăreţii dintre morminte.

Membrii familiei Andronache, una foarte numeroasă şi cunoscută printre ţiganii din Buzău, obişnuiesc să întindă mesele în cimitir de peste un deceniu. Au înmormântat multe rude până acum, bătrâni dar şi tineri răpuşi de boli sau de accidente rutiere, şi pe toţi răposaţii din neam i-au pomenit de Paştele Blajinilor. Femeile s-au pregătit două zile pentru praznicul dintre morminte.

Sursa și continuarea sînt aici.

Gigeii de la pro tv au abordat și ei subiectul:

Mare petrecere in cimitirele din intreaga tara, unde tiganii au incins gratarele de Pastele Brajinilor. Obiceiul lor spune sa cinsteasca astfel memoria raposatilor, chiar in locul unde sunt inmormantati. Asa ca intind mesele printre cruci, direct pe morminte, cu toate ca in unele orase ar putea fi amendati pentru tulburarea linistii publice.

In Buzau, tiganii au animat cimitirele dis de dimineata. Au intrat cu masinile printre morminte, au descarcat bagajele si au intins mesele lungi chiar printre cruci, aproape de raposati. “Traditia noastra e din tata in fiu, tata! Mostenitura noastra, a tiganilor!” In scurt timp fumul gratarelor a inghitit cu totul cimitirul. “Pana nu iese fumul, nu primeste mortul mancare cat mai aproape sa fim, si cu sufletul si cu…”

Pastele Blajinilor se mai numeste si Pastele Mortilor si e sarbatoarea in care oamenii dau de pomana.

Mese incarcate cu bunatati au fost intinse si in cimitirul Viisoarea, din Ploiesti. Aici numai barbatii au stat la masa, in timp ce nevestele lor s-au aseazat pe unde au putut – pe jos sau direct pe morminte. Petrecerea a durat cateva ore, iar ce a ramas, spun tiganii, s-a impartit saracilor. Ba chiar oamenii se lauda ca fac si curat in urma lor.

La Galati cele mai bogate mese au fost intinse in dreptul cavourilor. 13 persoane care au baut prea mult vin primit de pomana au ajuns la spital. In Braila tiganii au pus masa direct pe morminte, iar memoria mortilor a fost cinstita cu friptura de miel si porc pe jar. Pentru ca aprinderea focului in cimitir este interzisa in Braila, tiganii puteau fi amendati cu 300 pana la 500 de lei. Dar autoritatile au fost milostive si nu au dat sanctiuni.

Sursa este aici.

Țiganii spun NU Rusiei

Recent țiganii din toată România au auzit de campania negativă pe care Rusia o duce împotriva țării vecine și aproape prietene care se întinde pe spațiul carpato-danubiano-pontic, s-au unit într-o singură voce și zic NU Rusiei. Adică nu-i vor prin preajmă, nu după ce o mulțime de țigani au fost trimiși în lagărele din Siberia în timpul celui de-al doilea război mondial și în anii imediat de după.

După cum probabil știți, săptămîna trecută Vocea Rusiei, media finanțată de guvernul de la Moscova, a acuzat România că se pregătește să-și trimită din nou armata în Bucovina și la Odesa, postul public de televiziune al Federației Ruse a difuzat o serie de articole critice la adresa clicii politice corupte de la Bucureșt. Reportajele au fost prezentate de Dmitri Konstantinovici Kiseliov, șeful propagandei și manipulării media de la Kremlin, șeful agenției Russia Today, și descriu efectele devastatoare ale integrării în Uniunea Europeană, sărăcia generalizată și modul în care a fost distrusă industria țării.

Țiganii care știu să citească și au calculator să intre pe internet spun că toate astea-s o mulțime de prostii construite pe un fundament, totuși, real.

“Sînt româ şi nu mănînc litere, le studiez.”

roma tiganca romanca litere campanie ziua internationala a tiganilor

Pe bune? Din ce văd eu a uitat cîteva litere foarte importante: e româncă. O ţigancă româncă. Diferenţa este sesizabilă pentru cine are minte şi coloană vertebrală să o observe şi să o accepte.

Ieri, 8 aprilie, de Ziua Internaţională a Ţiganilor, cîţiva voluntari ţigani şi nu numai ai Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună au lansat o campanie foto cu scopul de a combate stereotipurile ce privesc tinerii ţigani intitulată #ÎmpreunăLaUniversitate FOTO facebook.com/AgentiaImpreuna – Nastasia Alexandru

Puteţi vedea mai multe imagini aici.

Îmi place campania, este o idee excelentă. Dar, în pula mea, ţigani au fost, ţigani au rămas. Chiar dacă trăiesc în România. Şi, înainte de a începe cu comentarii tîmpite şi aberaţii de tot felul, citiţi articolul ăsta.

Traian Băsescu şi summit-ului cu tema “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea actiunii la nivel local”

Zilele trecute a avut loc la Bruxelle cel de-al treilea summit al Uniunii Europene pe tema minoritarilor de pe la noi şi de aiurea, prin Europan. S-a folosit apelativul de romi, culmea (credeam că măcar europenii au mai multă minte), dar a fost vorba despre “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea acţiunii la nivel local”.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost pe acolo, iar vineri, în cadrul sesiunii de deschidere a summit-ului că o mare parte dintre ţiganii care s-au integrat printre majoritarii din România nu îşi mai recunosc etnia.

“O mare parte dintre romii care s-au integrat, care sunt ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri nu isi mai recunosc etnia”, a spus seful statului in discursul sustinut in deschiderea evenimentului, precizand ca aceasta problema a autoidentificarii exista pentru ca persista in raporturile dintre majoritatea populatiei si minoritatea roma o atmosfera profunda de neincredere, alimentata de prejudecati, transmite Mediafax.

Potrivit sefului statului, “ceea ce poate deveni ingrijorator este ca aceasta intoleranta alimentata de situatii individuale de fapte reprobabile, comise de romi, pe fondul preungirii crizei economice, poate favoriza, sub impulsul retoricii anti-roma si a discursului instigator, cresterea riscului de violente”.

“Chiar la nivel european avem multi politicieni care utilizeaza acest tip de discurs”, a adaugat seful statului.

Dacă vă interesează restul declaraţiei o găsiţi relatată aici. Ideea preşedintelui ar explica, oarecum, diferenţa imensă pe care o oferă estimările unora dintre oficial (vreo două milioane şi ceva dintre ţigani comparativ cu cei 600 şi ceva mii înregistraţi în România), restul fiind cauzată de lipsa certificatelor de naştere şi a buletinelor oamenilor care nu au fost înregistraţi. Încă. Dar estimările oferite sînt, în cel mai bun caz, discutabile.

Ca răspuns la prezenţa preşedintelui la summit, comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a declarat tot vineri că i s-a părut foarte important, din punct de vedere simbolic, că Traian Băsescu, a fost prezent acolo, după cum relatează Agerpres.

Presedintele roman Traian Basescu, singurul sef de stat sau de guvern prezent la eveniment, a avut inainte de a pleca de la summitul UE dedicat romilor o scurta intrevedere cu comisarul european Viviane Reding. Potrivit acesteia, in cadrul intalnirii nu au fost discutate chestiuni legate de justitie, pe care Reding a precizat ca le discuta constant cu ministrul justitiei.

“Am discutat despre aceasta uriasa parte a populatiei Romaniei care este de origine roma si despre necesitatea ca Romania sa faca multe eforturi pentru ca majoritatea acestor oameni sa poata fi integrati, pentru ca saracia sa nu mai fie o problema, pentru ca acesti oameni sa nu mai fie fortati, intr-un fel, sa paraseasca tara si sa poata continua sa traiasca unde s-au nascut”, a declarat vicepresedinta CE pentru presa romana din Bruxelles.

Continuarea este aici.

Dar ce era să facă preşedintele? Avem (statistic vorbind) cei mai mulţi, mai promovaţi (sînt peste tot, la toate posturile tv), mai ridicaţi în slăvi şi condamnaţi în aceeaşi măsură, şi ce mai călători ţigani din Europa. Aş zice că-s cei mai migrator, dar nu migrează suficient de mult ca să se stabilească definitiv peste hotare – eupenii ni-i cam trimit înapoi.

Pe de altă parte, Adevărul oferă un raport al summit-ului: statele UE nu îi apără suficient pe ţigani. Banca Mondială arată că România ar cîştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii. Sună bine, dar pusul în practică e cam… dificil de făcut. Sînt mulţi ţigani care-s muncitori, dar tot vezi grămezi de minoritari pe străzi, cerşind, sau auzi despre ei că fură sau că violează.

Romii sunt tot mai mult victime ale violenţelor în Europa, arată un raport al organizaţiei Amnesty International, dat publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, pe 8 aprilie. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pentru România, care i-ar aduce beneficii financiare de până la trei miliarde de euro anual.

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

Specialiştii BM arată că estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

Ultimele date din 2011 indicau că aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării.

Sursa şi completarea sînt aici.

Anina Ciuciu, tînăra ţigancă care se pregăteşte la Sorbona să devină judecător, a fost numită consilier onorific a lui Victor Ponta

Ştiţi cum ştie să profite (sau cel puţin încearcă să o facă) Victor Ponta de realizările celor din jurul lui? Nu promovînd competenţa unor persoane prin folosirea lor în posturi cheie, conform pregătirii lor profesionale, în care pot lua decizii care să îi avantajeze pe majoritatea românilor, ci prin numirea pe posturi onorifice. Unde nu fac nimic, nu au nici un rezultat.

Anina Ciuciu, tanara de etnie roma in varsta de 24 de ani care studiaza dreptul la Sorbona, a fost numita consilier onorific al prim-ministrului. Decizia a fost publicata astazi, 3 aprilie, in Monitorul Oficial, unde se precizeaza ca “activitatea doamnei Anina Maria Ciuciu este neremunerata”. Tot astazi, in Monitor a fost publicata decizia de incetare a calitatii de consilier onorific a lui Damian Draghici, care candideaza la alegerile europarlamentare. “La inceput mi-am ascuns identitatea, cand eram mic copil, am facut ce ne indemnau parintii sa facem, trebuia sa ne ascundem ca suntem rromi”, a declarat Anina Ciuciu intr-un interviu acordat HotNews.ro.

Mai multe informaţii despre tînăra ţigancă găsiţi aici. O fi de bine, o fi de rău, rămîne de văzut. Pentru moment, însă, are aceeaşi valoare ca un scuipat în plină furtună. Adică zero barat.

Related External Links

Protv-ul şi reportajul din România paralelă: peste 30 de ani ţiganii pe care astăzi alegem să îi ignorăm vor trebui să ne plătească pensiile

Gigeii de la Pro TV (nu le pot spune reporteri pentru că le lipseşte coloana vertebrală pentru a fi aşa ceva) au apelat din nou la subiectul ţiganilor pentru a face o emisiune din seria România te iubesc.

Nu mă leg doar apelativul de “rom”, de cifrele foarte umflate cînd vine vorba de estimările minoritarilor de pe teritoriul României (cică s-au declarat doar vreo 600 de mii, dar s-ar apropia de cîteva milioane), dar Gigeii de la Pro tv consideră că peste cîteva decenii ţiganii vor ajunge să plătească pensiile românilor majoritari. Şi s-au găsit să ia ca reper o comunitate izolată de ţigani… deşi sînt o mulţime de astfel de comunităţi, inclusiv româneşti. Care plătesc impozite şi nu prea, la fel ca ţiganii.

O chestie cam discutabilă, o victimizare cam aiurea a unui grup aparţinînd unei minorităţi.

Ceva mai la deal, o casa de pamant fara acoperis, cladita din cateva lemne, pamant si resturi de geam spart. Tatal se chinuie afara sa carpeasca cu nasturi un geam care sta sa cada. Asa arata tot satul, aflat in inima Maramuresului, la cativa kilometri de Targul Lapus. Satul se numeste Ponorata Coroieni. 450 de oameni traiesc aici departe de lume, intr-o izolare totala, in conditii demne de alt mileniu.

Sunt tigani sau asa cum au aflat nu de multa vreme ca trebuie sa li se spuna, sunt romi. Aici functioneaza doua lumi: una a adultilor – care sunt obisnuit cu un stil de viata si una a copiilor, care mai poate fi salvata. Din pacate, oamenii mari le reteaza si copiilor sansele la evolutie si le traseaza inca de pe acum stilul de viata pe care l-au avut ei. Traiesc intr-o saracie totala si sunt incadrati de sociologi la categoria “romi vizibili”, oameni care ies in evidenta. Din pacate prin saracie, mizerie, analfabetism si izolare. Iar in acest stadiu sunt peste 600 de mii de romi in toata tara.

Cum arata viitorul: fara scoala, fara serviciu, cu copil inainte de 18 ani

Sursa este aici.

Guvernul face case pentru ţigani. ANL a primit banii pentru construcţia de locuinţe sociale.

Programul pilot de construire a cîtorva locuinţe sociale pentru ţigani este destul de vechi, doar de 6 ani (a fost aprobat în anul 2008 prin HG 1237/2008.), dar numai în anul 2014 au ajuns  banii în conturile Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL): 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro).

Economica.net publică cîteva detalii despre acest program, banii care vor fi cheltuiţi şi veniturile estimate. Mai jos găsiţi aceste informaţii:

Programul prevede construcţia unui număr maxim de 300 de locuinţe pentru ţiganii cu venituri reduse. Repartizarea locuinţelor sociale se va face de fiecare autoritate locală după examinarea solicitărilor pe baza unor criterii. Din comisiile de examinare vor face parte şi câte un reprezentant al biroului judeţean penru ţigani.Persoanele care au acces la acest program trebuie să aibă un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie. Locuinţele vor fi module cu regim de înălţime parter, însumand şapte partamente/modul.De asemenea, ANL are pentru acest an prevăzute investiţii de 37,7 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere: 11,4 milioane de euro reprezintă surse proprii, iar 26,6 milioane de euro este suma prevăzută de la bugetul de stat.

Unde se vor construi locuinţe pentru ţigani

Programul-pilot prevede construcţia a 301 apartamente în următoarele localităţii, potrivit datelor de pe site-ul ANL:

Pecica, Arad – 49 locuinţe
Osorhei, Bihor – 14 locuinţe
Tăuteu, Bihor – 14 locuinţe
Sat Budacu de Jos, comuna Budacu de Jos, Bistiţa-Năsăud – 14 locuinţe
Sat Jelna, comuna Budacu de Jos – 7 locuinţe
Halchiu, Braşov – 21 locuinţe
Mircea Vodă, Constanţa – 49 locuinţe
Dolheşti, Iaşi – 49 locuinţe
Baia de Aramă, Mehedinţi – 28 locuinţe
Corabia, Olt – 28 locuinţe
Nochrich, Sibiu – 28 locuinţe

Dacă ţiganii nu vor solicita locuinţe sociale acestea se vor putea repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestor comunităţi, se mai arată în Hotărârea de Guvern din 2008.

ANL speră să vândă locuinţe de 5 milioane de euro în 2014

ANL estimează venituri totale de 37 milioane de euro, din care 2,58 milioane euro reprezintă venituri din dobânzi la credite, acordare de agenţie prin programul Construirea de locuinţe prin credit ipotecar, se arată în nota de fundamentare a hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Agenţiei.

Veniturile din vânzarea locuinţelor pentru tineri destinate închiriere sunt estimate la 4,8 milioane de euro, valoare estimată pornind de la încasările de la sfârşitul anului 2013.

ANL primeşte de la bugetul de stat 28,4 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere, dar şi pentru programul Locuinţe sociale pentru comunitatea de ţigani.

Cheltuielile totale ale ANL pentru 2014 au fost estimate la 43,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane de euro sunt cheltuielile cu personalul, iar 690.000 de euro sunt cheltuielile cu bunuri şi servicii. ANL are un excedent din anii precedenţi de 6,3 milioane de euro.

O familie de ţigani din Timişoara a fost pusă să-şi dărime palatul ridicat ilegal

Sînt sigur că pentru primăria Timişoarei situaţia este cît se poate de serioasă, dar pentru un cititor este un pic hilar să afle că o familie de ţigani avea autorizaţie de construcţie a unei clădiri cu parter şi etaj (pe strada Titu Maiorescu, fosta Mussorgski, la numărul 7, în zona Prinţul Turcesc), dar s-a decis să facă în plus “doar” cîteva etaje.

Acum familia respectivă va fi pusa să-l dărîme… tot pe cheltuiala ei.

“Neda Florian a obtinut o autorizatie de constructie pentru P+1, Primaria Timisoara fiind proprietar pe o patrime din cladire. Face omul un palat cu 5 nivele, Primaria castiga procesul, urmand ca nivelele sa fie date jos. Primaria obtine partea ei din cladire, proprietarul ar trebui sa demoleze intr-o luna de la sentinta, zilele trecute s-a pronuntat”, a declarat viceprimarul Timisoarei Traian Stoia.

Primarul Nicolae Robu anunta ca in 12 decembrie s-a pronuntat sentinta si califica drept o “mizerie” constructia.

Am castigat in instanta, definitiv, irevocabil, procesul contra celor care au construito asemenea mizerie si, evident, ne-am adresat executorilor pentru punerea in aplicare a sentintei judecatoresti care prevede demolarea a ceea ce s-a construit fara aprobare. Pentru aceasta cladire exista o aprobare demisol, parter si etaj. In mod abuziv s-a construit ce vedeti“, a precizat primarul Robu.

Cei de la Opinia Timişoarei anunţă că vor reveni cu amănunte suplimentare, dar pentru moment aici găsiţi cîteva imagini ale clădirii în cauză.

Tribunalul Cluj a decis ca 200 de ţigani să fie despăgubiţi cu 400.000 de euro de municipalitatea Cluj-Napoca

În luna decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele in care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Primăria municipiului a susţinut prin reprezentanţii ei că la începutul anilor 2000 pe strada Coastei locuiau 18 familii în 4 imobile cu chirie însă contractele cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Din cauza acestui lucru, dar şi a degradărilor clădirilor (au fost considerate ca fiind improprii pentru locuire) şi a construirii de amenajări improvizate în jurul lor, cele 300 de persoane au fost evacuate. Procesul împotriva primăriei a fost intentat de organizaţia European Roma Rights care i-a reprezentat pe ţigani în demersul făcut în instanţa judecătorească.

Sentinţa a fost în favoarea lor: o decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj obligă muncipalitatea din Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro. Potrivit unui comunicat de presa publicat marti, instanta Tribunalului Cluj constata nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, in decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu. De asemenea, decizia Curtii de Apel obliga paratii ca, pe langa plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar insemna un total de 400.000 de euro, sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate in Anexa 1 a Legii nr.114/1996. Decizia tribunalului Cluj a fost data in 30 decembrie 2013, cu drept de recurs in termen de 5 zile. Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, decizia va fi atacata cu recurs dupa ce vor primi motivarea instantei.

Sursa este hotnews, aici puteţi afla informaţii suplimentare.

Related External Links

Ţiganii din Moşna s-au trezit cu cablurile Prospecţiuni sub geam

NovaTv Mediaş susţine că conflicul de la Moşna pare unul fără sfîrşit: în această dimineaţă mai multe familii de ţigani s-au trezit cu cabluri puse la porţile lor sau chiar în curţi fără ca cineva să le ceară acordul sau să îi fi anunţat în prealabil. Situaţia a fost la un pas de a degenera în chestii mai urîte şi mai sîngeroase. La vederea camerei de luat vederi angajaţii de la Prospecţiuni şi cei ai firmei de pază care îi însoţesc s-au făcut nevăzuţi.

Daniel Cioabă îl dă în judecată pe Patriarhul Daniel pentru declaraţii apărute pe Times New Roman

Mai ţineţi minte pamfletul apărut acum o lună pe Times New Roman? Da, acela în care CNN l-a prezentat drept noul rege al ţiganilor pe Patriarhul Daniel din cauza veşmintele de aur care nasc confuzii…

Chiar şi o maimuţă dresată să citească ar rîde de un asemenea text… mai ales dacă-i cunoaşte pe ţigani. Dar ce te faci cînd nişte site-uri (precum printre care cotidianul.ro, punctuldestiri.ro, infoportal.rtv, telegrafonline si multe altele) preiau fură textul fără precizarea sursei oferindu-i o anumită “legitimitate”? Nu credeţi că este o situaţie care ar provoca confuzie în mintea maimuţei de care tocmai am pomenit… suficient cît să ameninţe cu datul în judecată? Presupunînd, evident, că ar putea să vorbească asemenea unui om.

Pe de altă parte… Daniel Cioabă se arată revoltat de “declaraţia” Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române cum ca Pre Fericitul Daniel Baniel are aur, iar “măria sa” Ciobă doar o tinichea.

“Credem ca aceaste declaratii făcute de domnul Patriah Daniel defăimează coroana, implicit ar jigni întreagă comunitate de rromi şi dorim să-l dam în judecata pentru calomnie… sau dacă este vorba de un pamflet pe cei ce au făcut această ştire”.