Expresul de Banat şi programul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci

La sfîrşitul lunii martie Expresul de Banat a scris despre un proiectul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci care se desfăşoară în cinci judeţe din ţară: Timiş, Braşov, Tîrgu Jiu, Mehedinţi şi Caraş-Severin, Reşiţa fiind lider de parteneriat.

Astfel, 240 de ţigănci au început în 2 aprilie cursuri de calificare la Centrul de Incluziune Socială din incinta Primăriei Reşiţa. (Încercaţi să le scuzaţi folosirea termenului de “rom” adresat ţiganilor).

În cadrul programului “Barrabarripen- un model inter-regional de incluziune destinat femeilor rome” acestea vor fi învăţate una dintre cele zece meserii acreditate, iar la final vor primi şi o diplomă care le va uşura accesul pe piaţa muncii.

Proiectul început în luna ianuarie a anului trecut a ajuns la cea mai importantă etapă. După ce cei şapte experţi ai programului, alături de 11 mediatori sociali, au încercat să le convingă pe femeile de etnie romă să se alăture programului, cele 240 recrutate vor începe de luni cursurile. În urma unui studiu al pieţei, au fost acreditate zece meserii în care acestea vor putea fi calificate: îngrijitori bătrâni, agent curăţenie, agent comercial, frizer, manichiuris-pedichiurist, tâmplar manual, confecţioner, patiser, cofetar sau cameristă. Cursurile durează până la sfârşitul lunii iulie, când va avea loc evaluarea, urmând ca apoi participantele să îşi găsească un loc de muncă. „Pe lână materiale educaţionale şi consiliere din partea mediatorilor, femeile vor primi şi o bursă de 200 de lei pe lună, precum şi transport gratuit. Sperăm ca la finalul cursurilor, 90 la sută dintre ele să obţină un certificat de calificare”, a precizat Gianina Prodan, asistent manager de proiect.

Munca cea mai grea le-a revenit însă mediatorilor sociali, tot de etnie romă, care au avut misiunea de a le atrage în proiect pe membrele comunităţilor din Reşiţa, Bocşa şi Dognecea. „A fost destul de greu să le convingem, dar au reuşit să înţeleagă că diploma le va fi foarte utilă oriunde vor încerca să se angajeze. Le-a motivat foarte mult şi bursa lunară pe care o vor primi, majoritatea neavând nici un venit”, a spus Carmen Ciurariu, mediator social în cadrul proiectului.

Burse pentru tinerii ţigani care urmează medicina

În cursul lunii aprilie 2011 PaginaMedicală.ro a anunţat aici că pe 12 aprilie a fost lansat programul “O generaţie de specialişti romi în domeniul medical” (scuzaţi-le confuzia între termenii la modă şi cei corecţi) prin care 500 de studenţi şi elevi ţigani interesaţi să urmeze o carieră în medicină urmează să beneficieze de burse educaţionale şi de dezvoltare personală în perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2014.

Se spune că programul vizează formarea unei elite de medici ţigani şi dezvoltarea unui mecanism de susţinere a tinerilor aparţinînd etniei respective.

Potrivit proiectului, 125 de studenti si elevi de etnie roma de la facultati, colegii si scoli post liceale din domeniul medical vor fi coordonati in activitatea academica de 30 de mentori – medici rezidenti. Prezent la eveniment a fost si dr. Raed Arafat, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii (MS), care i-a felicitat pe initiatorii programului, sustinand ca beneficiari vor fi in primul rand pacientii si mai apoi institutia pe care o reprezinta.

Acum cîteva zile, în 25 iulie, aceeaşi PaginăMedicală.ro scria aici despre cele 80 de burse academice pentru medicii rezidenţi, mediciniştii şi elevii ţigani.

Astfel, pe parcursul anului de studiu 2011 – 2012, tinerii romi care invata in cadrul facultatilor, colegiilor sau scolilor postliceale cu profil medical acreditate in Romania au acces la 80 de burse academice.

Pe langa bursele prin care pot primi pana la 3.500 de euro pe an, studentii romi medicinisti, medicii rezidenti si elevii vor beneficia si de pregatire in cadrul centrelor de mentorat. 30 de medici vor coordona centrele de mentorat la nivel local pentru organizarea periodica a intalnirilor de studiu si practica cu studentii admisi in program.

Informaţii suplimentare despre formular şi modalităţile de înscriere apar în articol. Mie iniţiativa mi se pare lăudabilă, în ciuda folosirii repetare a termenului “rrom”, dar voi urmări derularea programului (în măsura în care voi putea) pentru că mă interesează mai mult rezultatele şi efectele de durată decît o simplă iniţiativă.

Related External Links

Piteşti: Buletine pe loc pentru ţigani

În urmă cu aproximativ doi ani, autorităţile din judeţul Argeş au început un program de „oficializare” a cetăţenilor de etnie romă. În speţă, este vorba de un demers în încercările de incluziune socială, astfel că, pentru a putea să beneficieze de şcolarizare, să îşi găsească un loc de muncă, sau pentru a avea o proprietate, s-a început identificarea persoanelor neîregistrare şi oferirea lor de buletine.

Oficial, în Argeş sunt declarate 12.000 de persoane de etnie romă. Conform lui Marius Liţă, consilier pe problemele romilor în cadrul instituţiei Prefectului, în Argeş ar trăi peste 35.000 de romi. Dintre aceştia, 10% din ei nu au buletine. În urma unor protocoale încheiate cu autorităţile din Mihăeşti şi în curând cu cele din Bughea de Sus şi Dragoslavele, în comunităţile unde există mai mult de 10 cetăţeni de etnie romă fără buletine, o echipă de la primăria din comuna respectivă şi de la biroul mobil al Evidenţei populaţiei se va deplasa acolo pentru a-i înregistra şi fotografia pe oameni. Practic, ei ar urma să se deplaseze la Piteşti doar pentru a-şi mai ridica buletinele.

Sursa: ePiteşti.ro.

Related External Links

Napoca News: Miliarde de euro pentru ţigani, milioane pentru presa aservită.

In perioada 2007- 2013, 12 state membre UE, printre care şi România, au alocat 17,5 miliarde de euro de la bugetul UE pentru cheltuieli destinate integrării tiganilor, informează un comunicat emis la Bruxelles pe 25 august şi publicat pe portalul informativ al UE, “Europa”. Dacă nu aţi aflat din presa locală aceste date absolut înfiorătoare este pentru că ele nu au fost publicate. Presa, un adevărat pericol pentru siguranţa naţională (dar nu în sensul băsescian al expresiei!), a fost prea preocupată să pape 12 milioane de euro timp de 3 ani, pentru a propovădui adevărurile corporaţiei Roşia Montană Gold Corporation despre exploatarea auriferă din Munţii Apuseni. Aceşti bani mânjiţi au ajuns până la presa din Cluj-Napoca, unde după ruşinea de a da ţării cel slab premier din istoria modernă a României, avem “cinstea” de a da ţării cei mai corupţi jurnalişti şi formatori de opinie, care pentru un pumn de dolari scuipă peste pământul pe care a călcat odinioară Avram Iancu.

Unde s-au dus banii pentru integrarea ţiganilor probabil nu vom afla în curând. Cu siguranţă că ei au intrat în contul a câtorva ONG-uri de profil, care promovează integrarea ţiganilor în societatea românească, şi de acolo au intrat în buzunarele unor ţigani baştani prea puţin preocupaţi de soarta semenilor şi mai mult de producţia pe noapte a prostituatelor pe care le au în Roma, Milano sau Berlin. Desigur, probabil că s-au cheltuit sume enorme pe publicarea de studii seci fără obiect, de lucrări de analiză despre starea etniei rrome, de cărţi pe care nimeni nu le-a citit vreodată, după un model soroşist prea bine cunoscut.

În mod real, etnia ţigănească din România are undeva la aproape 2 milioane de membri şi reprezintă un adevărat pericol pentru siguranţa socială şi economică a ţării, în condiţiile în care mulţi dintre ţigani “nu sunt integraţi” încă. Şi prin asta trebuie să se înţeleagă atât lipsurile pe care le au comunităţile de ţigani din întreaga Românie, lipsuri de educaţie, de sănătate, de formare şi integrare profesională, dar şi lipsurile pe care aceştia le produc cetăţenilor contribuabili. Adică impozite neplătite, contribuţii sociale neplătite şi pensii, în condiţiile în care România, care este definit ca stat social, oferă un minimum de servicii gratuite tuturor cetăţenilor ei. Dacă aţi fost recent la un dispensar, la o maternitate sau în vreo secţie de urgenţe, aţi putut observa că 70% dintre cei prezenţi acolo sunt ţigani de condiţie materială precară, care nu au plătit un viaţa lor pentru aceste servicii.

Sursa şi mai multe detalii pe NapocaNews.ro.

Related External Links

Guvernul pregăteşte analfabeţi cu diplomă pentru a munci în UE

Nu a absolvit nici o şcoală primară, dar are şansa de a primi o calificare ce îl poate propulsa într-un loc de muncă bine plătit oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Nici măcar nu trebuie să deţină un cazier judiciar “alb” pentru asta. Mai mult, calificarea sa este finanţată de Guvernul României, în baza unui program asigurat din fonduri structurale. Despre cine este vorba?

Despre un cetăţean român de etnie romă care va avea şansa să fie selectat de către Agenţia Naţională pentru Romi, instituţie guvernamentală, pentru a primi calificarea de manichiurist-pedichiurist sau de lucrător comercial. Asta în timp ce sute de mii de români, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior, rămaşi pe drumuri din pricina crizei economice, apucă drumul Occidentului pentru a muncii spălând vase, culegând căpşuni sau îngrijind persoane vârstnice cu dare de mână.

Absolvirea învăţământului obligatoriu nu este o condiţie

Agenţia Naţională pentru Romi bagă mâna adânc în fondurile structurale aferente proiectului comunitar “Împreună pe piaţa muncii” pentru a califica persoane fără nici o calificare în vederea obţinerii unui loc de muncă în România sau în toate statele membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre două contracte-cadru pe care instituţia guvernamentală în cauză le-a încheiat luna aceasta pentru formarea profesională a unor romi în meseriile de manichiurist-pedichiurist şi lucrător comercial.

La data de 15 septembrie 2010, Agenţia Naţională pentru Romi a publicat pe site-ul SEAP anunţul de participare cu numărul 107.955, prin care îi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de formare profesională în ocumpaţia de manichiurist-pedichiurist. Cursurile urmează să fie susţinute în Bucureşti, judeţul Ilfov, dar şi în oraşul Timişoara, urmând să fie absolvite de minimum 55 şi maximum 64 de persoane de etnie romă, informează Puterea.

Sursa: Financiarul.ro.

Related External Links

Informaţia de Bihor: Elevi din Elveţia îşi dau BAC-ul în Bihor, construind case pentru ţigani

11 tineri de la o şcoală europeană din Elveţia au ales să vină ca voluntari în Beiuş, în cadrul unui program şcolar necesar pentru a obţine diploma de bacalaureat recunoscută la nivel internaţional. Tinerii vor construi casa ale cărei chei vor ajunge pe mâna unei familii de rromi din Beiuş.

Şcoala europeană „Institut le Rosey” din Elveţia oferă elevilor mai multe programe CAS (Creativity, Action, Service), din care aceştia îşi pot alege ceea ce li se potriveşte sau chiar ei pot să propună propriile activităţi pe care doresc să le facă. Scopul CAS este ca tinerii să înveţe din experienţe practice cum să fie activi în cadrul comunităţii şi cum pot să-i ajute pe cei din jurul lor, iar programul este necesar pentru a obţine diploma de bacalaureat recunoscută la nivel internaţional. 11 elevi austrieci au ales să vină la Beiuş, ca voluntari în cadrul proiectului Habitat. Ei sunt însoţiţi de doi profesori coordonatori.

Sunt foarte entuziast de ce se întâmplă aici. Pentru mine este un sentiment extraordinar să văd cum tineri din toată Europa lucrează împreună pentru un bine comun. Mă bucur că am ales Habitat pentru că învăţ ceva foarte util, dar în acelaşi timp şi ajut pe cineva care are mare nevoie de sprijin. Cu siguranţă le voi recomanda colegilor mei să vină să construiască locuinţe la Beiuş anul viitor!” spune Konstantin, voluntar din Bulgaria.

Sursa şi informaţii suplimentare despre acest proiect sînt aici.

Related External Links