Țiganii votează anti-Ponta

Dacă tot e campanie electorală pentru a ne alege viitorul președinte, săptămîna asta m-am apucat să întreb cîțiva țigani de pe la noi, din jurul Oradei, în legătură cu părerile pe care le au despre cei doi candidați care au mai rămas în cursă. N-am prea văzut cifre oficiale care să-i ia și pe ei în calcule… e timpul de-o schimbare, chiar dacă-i făcută (cel mult) amatoricește, după ureche. Atunci cînd am primit un răspuns (unii-s cam prea suspicioși cînd îi întrebi așa ceva), cele aproximativ 100 de răspunsuri valabile se încadrează în următoarea listă:

  • nu prea au încredere în Klaus Iohannis pentru că nu e de-al lor și nu prea au avut de-a face cu minoritarii germani sau secui din Transilvania, dar rîd de Victor Ponta pentru că văd în el genul de șmecher care-și petrece timpul prin piețe, încercînd să înșele și să escrocheze oamenii.
  • țiganii religioși (pentru că unii dintre ei se duc la biserică, ”prinși” de creștinii ortodocși și penticostali) nu prea au încredere în catolici (Klaus Iohannis), dar îi privesc cu neîncredere pe ăia care sînt extrem de credincioși și pupători de moaște ca Victor Ponta. Ceva pute atunci cînd arăți că ești cel mai cel (cam asta ar fi ideea exprimată).
  • nu prea au treabă cu ”germanu” pentru că nu prea l-au auzit vorbind, dar Ponta îi irită cum deschide gura. N-am idee de ce, dar ăsta a fost răspunsul.
  • cîțiva, ceva mai duși prin țară, au amintiri plăcute din Sibiu, dar nu știu de unde să-l culeagă pe Ponta. N-a făcut nimic vizibil în țara asta, doar a dat din gură.

Concluzia generală e că, dacă se duc la vot, vor vota mai degrabă Klaus Iohannis decît Victor Ponta sau votează anti-Ponta.

Related External Links

Bătaie cu poliția în Baia Mare

mda… Unul dintre reportajele unui post tv fără semnificație prea mare spunea că niște țigani din Baia Mare au sărit pe ceva polițiști cu bîtele și i-au caftit bine. După care le-au îndoit bine dubița cu însemnele autorităților. Din ce-am înțeles incidentul a început de la tentativa polițiștilor de a duce la poliție o tînără pentru întrebări. A fost nevoie de intervenția forțelor speciale pentru a-i liniști pe țigani (adică pentru a-i pune pe fugă, într-o liniște suspectă), pentru a confisca lemnele și a-i căuta pe bătăuși.

Probabil că în SUA țiganii ăia ar fi fost ciuruiți după primul sau al doilea avertisment de a pune jos bucățile de lemn.

Vedeți diferențele? Aveți nevoie de explicații?

Related External Links

Cimitirul de nave din Bangladesh

Lucru cert: foarte mulți dintre țiganii de pe la noi sînt experți în reciclarea obiectelor din metal. Probabil că unii ar fi în stare să-ți dezmembreze autovehiculului (indiferent dacă este automobil, cisternă, TIR sau tractor) în mai puțin de o oră pentru a-l vinde la fier vechi. Cît se poate, că nu mai au așa de mult metal ca pe vremuri.

Lucru cert: autoritățile românești și cele de prin (alte) țări europene se plîng că nu-i pot integra pe țigani, că nu sînt capabili să-i educe și să-i pună la muncă așa cum și-ar dori.

Urmărind secvența difuzată de BBC de mai jos, despre munca periculoasă de la cimitirul de nave din Bangladesh (aflat în Oceanul indian), m-am gîndit, așa, într-o doară, jumătate în glumă, jumătate în serios, că s-ar putea combina cele două lucruri certe de mai sus. Adică de trimis un contingent de țigani pentru a le rezolva problemele… Fierul și restul de metale din nave ar fi reciclate într-un timp record și în condiții de maximă siguranță, s-ar face un profit frumos de pe urma lor (în reportaj se spune de milioane de dolari pentru fiecare navă), iar țiganii s-ar simți ca acasă. La propriu. Că de acolo (din zona aia) au venit.

Voi ce ziceți? Ar fi o afacere rentabilă pentru țiganii din România?

“Sînt româ şi nu mănînc litere, le studiez.”

roma tiganca romanca litere campanie ziua internationala a tiganilor

Pe bune? Din ce văd eu a uitat cîteva litere foarte importante: e româncă. O ţigancă româncă. Diferenţa este sesizabilă pentru cine are minte şi coloană vertebrală să o observe şi să o accepte.

Ieri, 8 aprilie, de Ziua Internaţională a Ţiganilor, cîţiva voluntari ţigani şi nu numai ai Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună au lansat o campanie foto cu scopul de a combate stereotipurile ce privesc tinerii ţigani intitulată #ÎmpreunăLaUniversitate FOTO facebook.com/AgentiaImpreuna – Nastasia Alexandru

Puteţi vedea mai multe imagini aici.

Îmi place campania, este o idee excelentă. Dar, în pula mea, ţigani au fost, ţigani au rămas. Chiar dacă trăiesc în România. Şi, înainte de a începe cu comentarii tîmpite şi aberaţii de tot felul, citiţi articolul ăsta.

Tribunalele ţigăneşti, între istorie şi justiţia paralelă cu cea oficială

Ceva mai devreme am avut prilejul să parcurg o ştire de pe Mediafax (puteţi găsi părţi din ea mai jos) care a reuşit să mă pună un pic pe gînduri: n-am ştiut dacă ar trebui să rîd de această iniţiativă sau să o consider o potenţială ameninţare la integritatea statului român.

Un lucru cît se poate de cert este că judecăţile ţigăneşti există de secole, paralel cu toate justiţiile oficiale ale statelor în care aceştia au ajuns. Migratorii au adus cu ei o mulţime de obiceiuri din India, ar fi fost un pic culmea să lase deoparte tocmai această funcţie esenţială a societăţii lor (poate că unii vor contesta că ţiganii formează o societate, dar hai să folosim un termen pe care-l înţelegem cu toţii).

E adevărat, ţiganii s-au adaptat vremurilor (cel puţin parţial) şi zonelor geografice, este foarte probabil ca în alte părţi de pe glob să fi renunţat complet la judecăţile tribale (pentru că astea-s judecăţile ţigăneşti: o reuniune a tribului pentru împăcarea unor părţi certate sau rezolvarea unor probleme care au apărut), dar în România au rămas încă în picioare datorită incapacităţii autorităţilor de a-i convinge să se schimbe.

Dacă ar fi să trag o concluzie din articolul celor de la Mediafax, Dorin Cioabă şi ţiganii din preajma lui doresc recunoaşterea / oficializarea acestor judecăţi ţigăneşti. Mi-e greu să le spun tribunale, aşa cum se menţionează în articol, pentru că nu recunosc decît o singură categorie de tribunale în care este împărţită justiţia (fie ea cum o fi – ştim cu toţii) în România: cele care ţin de Ministerul Justiţie, în care avocaţii, procurorii şi judecătorii îşi practică meseria pentru care s-au pregătit în facultate şi pentru care au o primit o licenţă recunoscută de statul român.

Ţinînd cont de tonul articolului mi-e greu să cred că “tribunalele” ţigăneşti fac parte din integrarea ţiganilor în România (subiect la modă, pe marginea căruia mulţi ţipă pentru a atrage atenţia şi nişte bani sau voturi în plus, inclusiv Elena Băsescu).

Aş zice mai degrabă că este o tentativă de înlocuire a justiţiei oficiale şi legale în această ţară. În 2011 au făcut “un pic”, realizarea primului “tribunal” ţigănesc în Sibiu, şi nu i-a oprit nimeni. Acum mai fac un pic, cîteva “tribunale” în alte oraşe. Dacă nu-i va opri nimeni (legal, evident!) ne vom trezi în cîţiva ani că unii dintre ţigani vor prefera judecăţile ţigăneşti decît instanţele statului român, iar de acolo pînă la dezastru nu mai e decît un pas.

Poate că mă înşel, sper acest lucru, dar dacă aveţi o altă interpretare sînteţi bineveniţi să vă spuneţi părerea. Legea este / ar trebui să fie una singură pentru toată lumea.

Dorin Cioabă, fiul autointitulatului rege al romilor Florin Cioabă, spune că tribunale ale romilor similare celui de la Sibiu au fost deschise în mai multe judeţe, iar cel de la Sibiu, unde au avut loc peste 60 de procese, va avea un rol similar unei Curţi de Apel pentru cei nemulţumiţi de tribunale.

“Vom face astfel de tribunale în toată ţara, bineînţeles, în judeţele în care există comunităţi semnificative de romi. Există deja la Vâlcea, Bucureşti, Ilfov, Argeş, Călăraşi şi Galaţi. Noi am invitat la Sibiu, la discuţii, reprezentanţi din toate judeţele, dar unii n-au înţeles exact ce vrem noi să facem şi au zis: «Faceţi voi întâi să vedem şi ne decidem».Va fi muncă multă până să deschidem în toate judeţele, dar o vom face treptat”, a afirmat Dorin Cioabă.

El a explicat că la aceste tribunale ale romilor îşi vor desfăşura activitatea membri ai staborurilor locale, “oameni înţelepţi, acceptaţi şi respectaţi de comunitate, care nu trebuie să aibă studii juridice, ci doar o foarte mare experienţă de viaţă”.

Potrivit lui Dorin Cioabă, mulţi dintre romi au înţeles că tradiţionalul stabor nu se mai poate reuni în stradă, ca până acum, şi este nevoie de condiţii civilizate de desfăşurare a “judecăţilor”.

“Acest tribunal nu s-a substituit niciodată unei instanţe penale. La tribunalul romilor de la Sibiu s-au judecat, în principal, abateri disciplinare de la viaţa şi tradiţiile romilor – divorţuri, ruperi de logodnă -, dar şi conflicte de afaceri între romi, împrumuturi şi diferite jigniri pe care şi le-au adus unii altora”, a declarat Dorin Cioabă, care este preşedintele tribunalului romilor de la Sibiu.

“Va fi o instanţă superioară. Tribunalul romilor de la Sibiu va fi degrevat de toată munca ce se depunea până acum. Tribunalul nu se desfiinţează, dar aici vor putea veni cei care nu-şi găsesc dreptatea la tribunalele locale sau consideră că crisinitorii (judecătorii – n.r.) de acolo ar putea să favorizeze una dintre părţi”, a afirmat Dorin Cioabă.

Primul tribunal al romilor din România, cel de la Sibiu, a fost deschis în februarie 2011, într-o clădire special construită în acest sens în apropierea locuinţei familiei Cioabă.

Sursa este Mediafax.

Elena Băsescu, prinţesa europarlamentară a ţiganilor

După ce acum cîţiva ani tăticul chelios al Ebei folosea termenul de ţigan într-un mod negativ (multă lume l-a condamnat – cel puţin vocal, ţipînd de zor – pentru apelativul de ţigancă împuţită adresat unei jurnaliste), acum europarlamentarul Elena Băsescu se dă bine pe lîngă ţigani pentru a cîştiga un nou mandat cu ajutorul pe seama lor.  Probabil se foloseşte de zvonurile care susţin că numărul minoritarilor ar trece binişor de două milioane, în contradicţie cu cei aproximativ 500 de mii înregistraţi la ultimul recensămînt… însă cu siguranţă dovedeşte că politica este cea mai veche şi mai cunoscută curvă.

Zilele acestea a avut loc la Sibiu congresul internaţional al ţiganilor (da, nici acum nu le pot spune romi, rromi sau romanes, oricît de mult şi-ar dori unii dintre ei acest lucru – iar motivele sînt deja cunoscute) iar graviduţa Elena Băsescu s-a grăbit să îşi facă apariţia pe acolo. N-am idee cît de mult a stat (poate doar a fost în trecere, cu reporterii după ea, aşa cum se practică, sau a stat mai mult pentru nişte consfătuiri de taină cu minoritarii), dar a fost primită cu flori şi o păpuşă ţigănească.

Europarlamentarul Elena Băsescu este prezentă duminică, la Sibiu, la Congresul Internaţional al Romilor. Fiica preşedintelui a fost primită cu flori, iar tinrerele îmbrăcate în costume tradiţionale s-au înghesuit să-şi facă poze cu ea.

Elena Băsescu a primit cadou din partea lui Dorin Cioabă, preşedintele Tribunalului romilor de la Sibiu, varianta masculină a păpuşii ţigăneneşti, pe Bărculică, după ce anterior, chiar la nunta sa, primise cadou varianta feminină, respectiv păpuşa Lulica.  „Noi colaborăm de foarte mult timp. Atât la Strassbourg, cât şi la Sibiu. Avem o colaborare de foarte mulţi ani, din 2009, de când am devenit europarlamentar, dar ne ştiam dinainte”, a declarat la Sibiu Elena Băsescu, aceasta susţinând că s-a implicat şi se va implica în continuare în promovarea dificultăţilor cu care se confruntă persoanele de etnie romă, „pentru că eu fac parte dintre aceia care consideră că integrarea romilor în societate reprezintă un beneficiu şi nu un cost”.

Sursa este aici. Actualizarea aceluiaşi articol de pe Adevărul.ro conţine şi prezentarea rapidă a unui discurs de-a dreptul lacrimogen, care însă m-a făcut să zîmbesc: este plin de bune intenţii… şi cam atît. Vorbele nu contează mare lucru, mai ales cînd cineva este pus în poziţia de a dori ceva de la grupul de persoane implicat… doar faptele contează.

În discursul ţinut în faţa reprezentanţilor romilor veniţi la Sibiu din 38 de state ale lumii Elena Băsescu a susţinut că printre măsurile care trebuiesc luate pentru a veni în spijinul etnicilor romi se numără eficientizarea activităţii Agenţiei Naţionale a Romilor, accesul la educaţie, reducerea abandonului şcolar, menţinerea în sistemul de învăţământ a profesorilor de etnie romă, punerea în legalitate a romilor care reprezintă cazuri sociale, eliberarea pentru aceştia de acte de identitate, înscrierea la medici de familie sau măsuri pentru includerea cetăţenilor de etnie romă pe piaţa muncii.

”Solidaritatea mea faţă de etnia dumneavoastră este cunoscută, nu am rămas indiferentă niciodată, ori de câte ori drepturile dumneavoastră au fost încălcate şi aţi fost discrminaţi pe motive etnice”, a spus Elena Băsescu, în discursul ţinut la Sibiu. La final, aceasta a primit o diplomă pentru sprijinul acordat romilor în lupta împotriva discriminării.

Atunci cînd Eba va fi responsabilă de asemenea schimbări printre minoritarii ţigani aş putea să iau în considerare acordarea unui vot pentru parlamentul european în favoarea ei… însă pentru moment nu pot să-i acord mai mult de un picior în fund pentru încurajarea furtului denumirii unui popor (al propriului popor român) de către nişte minoritari…

Victor Ponta, ţiganii şi intrarea în spaţiul Schengen

Mă gîndesc că ştiţi deja despre amînarea intrării în spaţiul Schengen… din nou. Mass-media a făcut ceva tam-tam în ultimele zile, săptămîna asta, despre subiect, aşa că nu are rost să repet chestii pe care le cunoaşteţi deja. Dacă cumva nu sînteţi la curent n-aveţi de gînd să căutaţi informaţii despre ce însează acordul ăla şi care-s beneficiile pe care le au românii de pe urma aderării la el.

Acum cîteva zile prim ministrul Victor Ponta susţinea că ţiganii ar fi unul dintre cele două motive (alături de şomajul ridicat) pentru care nu ne-au primit nici de data aceasta… ceea ce, între noi fie vorba, era la mintea cocoşului.

După ce scandal ne-au făcut unele ţări cînd vine vorba de ţiganii pe care continuă să ni-i trimită înapoi (de exemplu Franţa) mai miră cineva că ţările din restul Europei nu-i doresc? După ce foarte multe ştiri prezintă partea negativă a ţiganilor şi interacţiunea cît se poate de deficitară cu românii (o chestie care revine periodic în mass-media) mai miră pe cineva că unii dintre români îi tolerează cu greutate?

Despre palatele ţigăneşti nu vreau să mai spun nimic (cel puţin pe moment), poveştile despre ele circulă de prea mult timp…

Ce mai rămîne? Cîţiva ţigani integraţi cu succes în societatea românească… cel puţin aşa cum îşi doresc românii cu scaun la cap (unii ar spune că ţiganii sînt deja integraţi, dar în acele secţiuni ale societăţii pe care nu le doreşte nimeni, undeva la marginea legii şi a societăţii). Cei integraţi într-o comunitate acceptată de majoritatea sînt prea puţini ca tendinţa să poată fi generalizată… aşa că…

Ţinînd cont că autorităţile române se tot chinuie să-i integreze pe ţigani de cel puţin două decenii (cel puţin în acte şi declaraţii pentru că practic politicienii români s-au integrat perfect în şatră), pe cît punem pariu că dacă s-ar refuza integrarea României în spaţiul Schengen pe motivul integrării ţiganilor în următorii… (hai să zicem)… 10 ani ar fi un motiv valabil de fiecare dată? 😀

Primul muzeu din România al culturii ţiganilor

Articolul ăsta conţine două părţi diferite: prima parte este despre ştirea că primul Muzeu al Culturii Romilor Ţiganilor din România va fi inaugurat luni de la ora 11.00 la Primăria Sectorului 6 din Bucureşti.

Astfel, Gandul.info preia informaţiile dintr-un comunicat Mediafac: evenimentul este organizat în contextul Zilei dezrobirii romilor (20 februarie 1856).

Asociaţia Romano ButiQ şi organizaţia KCMC, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 6 şi Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), pun bazele primului Muzeu al Culturii Romilor din România.

Nevoia înfiinţării unei astfel de instituţii pleacă de la faptul că, de cele mai multe ori, atunci când se discută la nivel public despre etnia romă, cunoaşterea este înlocuită de prejudecăţi şi stereotipuri. În acest context, iniţiatorii proiectului consideră că este necesară existenţa unui Muzeu al Culturii Romilor de tip forum, nu doar o înşiruire de artefacte reprezentative, ci un ansamblu dinamic de idei şi poveşti ilustrate prin obiecte, instalaţii şi oameni, în aşa fel încât muzeul să genereze o reală dezbatere pentru toate nivelurile de public – publicul larg, jurnalişti, elevi, studenţi, profesori, mediul academic etc.

Muzeul va fi amplasat pe un spaţiu oferit de Primăria Sectorului 6 şi va fi construit de KCMC, împreună cu Asociaţia Romano ButiQ.

A doua parte este opinia lui Marcel Răduţ Seliste publicată pe Adevărul.ro despre subiectul ăsta.

Avem nevoie de un Muzeu al Culturii Romilor? Poate ajuta o astfel de instituţie la integrarea romilor în societate? Va reprezenta acest muzeu o contribuţie la diminuarea discriminării la care sunt supuşi romii români în Europa de Vest şi în România? La toate aceste întrebări răspunsul meu este DA.

Să mă explic, în felul meu, cu riscul de a supăra fie pe rasişti, fie pe adepţii fanatici ai lui ”politically correct”.

Explicaţia se găseşte aici. Îmi place cum este scrisă, v-o recomand deşi conţine mult prea mult termenul de rrom adresat ţiganilor.

Despre sterilizarea ţigăncilor

Deşi subiectul sterilizărilor nu e deloc nou, a fost pomenit prin mass-media acum vreo lună, am preferat să nu îl abordez pentru că mi se părea un pic cam prea absurd pentru a fi transformat într-o ştire aici. Nu prea cunosc multe detalii (nu am fost interesat să-l aprofundez), dar din ce-am reţinut de prin mass-media cineva ar fi publicat pe un website oferta de 300 de lei pentru fiecare ţigancă care îi aduce o dovadă a unei operaţii de sterilizare la care a fost supusă. Dacă vă interesează detaliile n-aveţi decît să le căutaţi, din punctul meu sînt prea irelevante ca să le public aici.

Deşi s-au găsit oameni care să comenteze pe marginea ei am preferat să nu o fac. Motivul este foarte simplu: decizia sterilizării voluntare (adică cea în care te duci la medic şi-i spui că nu mai vrei copii) îi aparţine fiecăruia în parte, indiferent de condiţia socială, de apartenenţa religioasă sau etnice, indiferent de eventuala recompensă de orice fel care vine de pe urma ei. N-am idee dacă anunţul respectiv a reuşit să aducă vreun om cu vreo dovadă de sterilizare, deşi a fost promovat din plin, dar cu siguranţă s-a făcut ceva trafic (pe internet) şi ştiri prin mass-media de pe urma lui.

Adică unii au luat o chestie cam absurdă, destul de puţin credibilă, şi au expus-o tuturor privirilor interesate. Sînt curios să aflu dacă a pus cineva botul la anunţul ăla şi s-a dus cu dovada ca să încaseze banii. Eu zic că nu, dar dacă aveţi dovezi care să mă contrazică spuneţi-le la comentarii.

Mai recent subiectul a fost reluat, mult umflat faţă de isteria originală. Astfel, Rol.ro relatează că:

Liderul organizatiei de tineret a liberalilor din judetul Alba, Rares Buglea, le-a pus gand rau femeilor de etnie roma foarte sarace si cere autoritatilor ca acestea sa fie sterilizate dupa ce nasc primulcopil si se dovedeste ca nu ii pot oferi conditii umane de trai.

Tanarul politician a postat acest mesaj pe un cont de socializare, anunt cu care penelistul se mandreste.

In aceeasi postare, el ataca dur minoritatea roma, despre care spune ca oricat ar fi ajutata deautoritati sa se integreze, aceasta nu este in stare sa o faca.

“Sustin in continuare sterilizarea femeii rome, daca dupa prima nastere la ancheta sociala se dovedeste ca nu are conditii si nici intentia de a creste primul prunc in conditii cat de cat umane!” este declaratia halucinanta a tanarului.

“Iubesc omul indiferent de culoarea, religia, originea lui, insa cea ce facem noi acum, adica familii de romani cu un copil, maximum doi, iar familii de tigani – si ma refer aici la tiganii cei mai needucati si neintegratia” de la cinci copii in susa” este o dovada de inconstienta si iresponsabilitate fata de viitorul acestei tari! Si cred ca le asiguram un viitor foarte sigur copiilor nostri, pe cand vor fi ei mari, iar ponderea va fi de 5 la 1″, scrie liberalul.

Evident, ca de obicei, s-au găsit oameni să sară ca muşcaţi se şarpe şi să înceapă să comenteze pe această temă. Deşi probabil cea mai bună reacţie la aşa ceva ar fi fost divina indiferenţă. Tot în articolul de pe Rol.ro, de unde este preluat citatul de mai sus, apare ceva declaraţie a deputatului Nicolae Păun, un ţigan ales prin parlament care consideră că “reacţia liberalului aduce grave prejudicii de imagine României şi că nu va tolera astfel de comportamente”.

Din ce-am auzit pe la ştiri mai devreme, în trecere, chiar şi EBA, faimoasa Elena Băsescu, s-ar fi băgat pe fir cu o declaraţie în parlamentul european (sper că am reţinut corect). Nu cred că îi pasă prea mult de ce se întîmplă cu ţiganii din ţara asta, dar cineva i-o fi şoptit că are nevoie de capital politic, iar pentru asta trebuia să silabisească ceva text.

Nu prea am ce comenta la meajul lui Rareş Buglea. E prea prost scris ca să pot reacţiona în vreun fel în mod direct. Dar vreau să atrag atenţia asupra unei reacţii naturale şi uşor de observat: educaţia are ca efect secundar reducerea numărului de copii.

Cu alte cuvinte, dacă ai o educaţia sumară (sau aproape inexistentă) şi o mulţime de timp de pierdut cu distracţie şi alte chestii o să faci o mulţime de copii. Mai ales pentru habar-n-ai ce e aia protecţie, cînd ar trebui să faci sex (metoda calendarului) sau cum şi cînd să-ţi pui prezervativul.

Iar în momentul în care ai în cap ceva mai mult decît tărîţele pe care le au majoritatea românilor (indiferent de etnie!) începi să acorzi ceva mai multă atenţie carierei şi dezvoltării personale, amînînd pentru o anumită perioadă reproducerea.

Aşa că sterilizarea socială NU e o soluţie eficace. Ar putea funcţiona pe moment şi în anumite condiţii speciale, dar educaţia bate oricînd sterilizarea bazată pe anumite criterii sociale.

Rolul tiganilor in societate

Foarte multa lume spune ca tiganii sint nespalati, lenesi, hoti, pierde-vara, cersetori, etc, etc, etc. Tocmai de aceea unii (in functie de zona geografica si de obiceiuri) folosesc termenul de tigan ca insulta, referindu-se la persoane cu apucaturi dubioase. Nu vreau sa ma leg de acest lucru (nu de data aceasta), si nici de faptul ca in ultimii ani s-a incercat o rupere in doua a etniei intre tiganii care prefera sa supravietuiasca asa cum au facut-o in ultimul secol si jumatate (pentru ca chiar asta sint: niste supravietuitori ai vremurilor) si o categorie aparte de tigani care (hai sa o zicem asa) ar incerca sa se integreze in comunitate. Li s-a spus rromi/romi/romanes, chiar daca in multe cazuri integrarea asta a fost una falsa, de ochii lumii, si s-au emis doar pretentii ale unei minoritati aparte.

Dar asta este o alta poveste, una secundara. Ceea ce ma intereseaza pe mine acum este rolul tiganilor in societatea romaneasca. Probabil ca este un mai clar, acum ca studiile genetice au dovedit ca provin dintr-una din cele mai joase clase sociale din India. Istoria mai spune (teoria asta a originii indiene a tiganilor e vehiculata de ceva vreme, iar informatiile ADN au adus doar detalii suplimentare) ca au emigrat spre Europa, ajungind in zona noastra prin secolele XIII-XIV. Nu ma intereseaza calea pe care au ales-o, daca au venit cu turcii, tatarii sau pur si simplu au facut de capul lor o plimbare un pic mai lunga… Ma intereseaza efectul migratiei asteia: pe teritoriul tarilor romanesti au fost mai intii legati de glie (au fost obligati sa treaca la traiul sedentar) si apoi au inceput sa fie folositi din ce in ce mai intens din cauza specializarii lor si a indeminarii de a lucra cu metalele, etc. Acum, pe loc, nu retin toate domeniile de specializare a tiganilor, dar ale se pot afla lejer cu o cautare (pe acest site si pe internet).

Vreme de citeva sute de ani rolul lor a fost cit se poate de simplu si de clar: forta de munca, de mult ori una specializata. Undeva pe parcurs au fost transformati in robi (sclavia medievala) pentru ca erau mai usor de manipulat asa. De-abia in secolul XIX tiganii au fost eliberati din robie, si nu pentru ca ei ar fi dorit acest lucru si ar fi cerut asta prin manifestatii sau rascoale (daca aveti dovezi in acest sens ma puteti contrazice oricind, dar nu imi aduc aminte de vreo rascoala tiganeasca care sa demonstreze o identitate nationala a minoritatii respective) ci pentru ca, pur si simplu, s-au schimbat vremurile iar Tarile Romane s-au schimbat si ele sub influenta ideilor venite din centrul si vestul Europei.

Se poate spune ca dupa aceea scopul tiganilor s-a schimbat considerabil, sau aproape radical. Daca aveti informatii suplimentare despre aceste schimbari sinteti bineveniti sa le subliniati aici, dar e de preferat sa fie cit mai corecte si mai detaliate.

Chiar si acum mai exista tigani care lucreaza in arama, tabla sau ce-o mai fi continind cazanele pe care le produc tiganii caldarari (cu podoabe fin prelucrate), dar procentul lor a scazut considerabil. Pe vremuri erau mestesugari priceputi, acum de foarte multe ori (cel putin prin Crisana, Banat si Transilvania – nu prea stiu cum e prin restul tarii) tiganii sint folositi ca munca necalificata (ajutoare la mutat chestii masive si/sau multe sau prin curti la sate) iar impresia este de multe ori negativa. In sensul ca beneficiarii muncii sustin trebuie sa ii supravegheze permanent ca sa nu fure. De asemenea, in mai multe situatii am auzit ca tiganii ar fi refuzat asemenea munci necalificate din motive care se regasesc la inceputul acestui articol.

O concluzie este ca tiganii au ajuns ca dupa eliberarea lor sa fie marginalizati si au trebuit sa se adapteze ca sa supravietuiasca. Rezultatele le puteti vedea peste tot in jurul vostru, chiar si fara a fi nevoie sa apelati la mass-media si tembeliziuni pentru acest lucru.

Incercarile de integrare a tiganilor in societate nu sint deloc noi. Termenul mult indragit de unii si mult hulit de alti (rrom/rom) isi are originea in perioada interbelica… nu a fost scornit (inventat) in ultimele doua decenii si jumatate. Daca mai retin corect, la inceputul secolului XX sau primul razboi mondial au existat ceva organizatii (ne-guvernamentale) si niste ziare tiganesti sau cu tematica tiganeasca.

Intr-o oarecare masura integrarea tiganilor in societate a reusit: unei parti i s-au oferit accesul la educatie (inclusiv superioara – vezi articolul despre studentii de la medicina de mai demult), burse de studii si legi impotriva discriminarii. Dar rolul lor in societate (ca etnie) este cel putin incert. Nu doar pentru ca numarul celor care au beneficiat de pe urma programelor guvernamentale si europene este inca mic comparativ cu numarul total, nu doar pentru ca furtul denumirii poporului roman NU este o solutie (mai devreme sau mai tirziu se va intoarce impotriva celor care insista in aceasta actiune), nu doar ca tiganii care cersesc, fura, au bani obtinuti prin cai nu tocmai legale, etc sint mult mai promovati decit cei care muncesc cu adevarat pentru o viata mai buna… nu doar pentru ca foarte multi romani prefera sa ii judece pe tigani dupa promovare, nu dupa comportamentul lor ca oameni.

Concluzia finala? Scopul tiganilor in societate este acela pe care noi vom ajunge sa il trasam… indiferent de etnie.

Sînteţi români, rromi-romi-romanes sau ţigani?

Întrebarea este cît se poate de simplă, deşi poate are nevoie de unele explicaţii. Toţi sîntem cetăţeni români, indiferent de naţionalitate: români, maghiari, saşi, secui, ţigani, turci, etc. Sînt o mulţime de minorităţi pe teritoriul actual al României şi n-am chef să intru în detalii de genul ăsta.

Aşa că, din acest punct de vedere, dacă sînteţi români, maghiari, germani, turci, etc. cu drepturi în această ţară răspunsul este cît se poate de simplu: sînteţi cetăţeni români de naţionalitatea… (completaţi voi punctele).

Cu ţigani problema este un pic diferită. Nu vreau să scriu (cel puţin de data asta) despre problemele pe care unii dintre ei le creează: cerşesc, fură, înşeală, fac afaceri mai mult sau mai puţin legale, etc. Au devenit destul de cunoscuţi din cauza asta prin toată Europa, nu doar la noi. O parte dintre ţigani sînt integraţi în societatea românească şi preferă munca în locul ilegalităţilor, dar şi asta este (relativ) o altă poveste.

Dar toate acestea sînt lucruri destul de cunoscute. Dacă deschideţi un pic ochii să le vedeţi (sau revedeţi) de multe ori.

S-a vorbit de multe ori despre integrarea ţiganilor în societate, s-au alocat bani în acest sens, s-au făcut unele măsuri despre care am relatat (cel puţin parţial) şi aici. Partea bună este că programele astea au avut succes… cel puţin în unele cazuri. Însă în majoritatea lor ele au eşuat lamentabil: mulţi dintre ţigani sînt vestiţi chiar şi acum pentru sărăcia, comportamentul şi ilegalităţile lor. Ei nu pot, nu vor sau nu sînt lăsaţi să muncească pentru un trai mai bun… n-am de gînd să generalizez în vreun fel motivele, depind de situaţie. Dar pentru foarte multă lume termenul etnic de ţigan este asimilat cu: 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele (sursa http://dexonline.ro/definitie/%C8%9Bigan) şi este folosit peiorativ.

Pînă la urmă, ce înseamnă integrarea unei minorităţi în societate. Unul din principalele aspecte ale integrării este accesul la slujbe, altul este respectul şi aprecierea din partea majorităţii. Unii oameni consideră că simpla modificare a termenului de ţigan cu rrom-rom-romanes face acest lucru foarte bine, deşi oamenii din spatele denumirii (fie veche fie nouă) rămîn aproape neschimbaţi. Aparent, este mult mai uşor să schimbi o denumire şi să insişti pînă în pînzele albe (asta înseamnă şi băgatul pumnului în gura celor care protestează) că acea denumire e corectă decît să schimbi un grup de persoane care s-a arătat foarte reticent la schimbare.

Marea majoritate a oamenilor se comportă ca o turmă tocmai din cauza dorinţei de integrare în grup. Adică dacă un grup mic de persoane face suficient de multă gălăgie un număr din ce în ce mai mare dintre cei din jurul lor vor prefera să facă aşa cum spune grupul ăsta mic în loc să îi oprească din acţiunile lor tocmai pentru a nu le intra în vizor.

Iar dacă există suficientă insistenţă şi suficientă gălăgie pe o anumită temă (de exemplu schimbarea ţiganilor în rromi) efectul este asemănător cu cel al bulgărelui de zăpadă care, rostogolindu-se, devine din ce în ce mai mare, ajungînd să producă o avalanşă… Pentru că unii dintre români preferă să încerce să se adapteze, deşi este în dezavantajul lor, acceptînd în tăcere un furt pe faţă.

Deci, cum vă identificaţi? Sînteţi români, rromi-romi-romanes sau ţigani? Cu alte cuvinte, faceţi parte din turma fără creier şi coloană vertebrală sau aveţi o identitate clar definită?

Criza de identitate a unora dintre ţigani şi agăţarea de o denumire care nu le aparţine

Mă gîndesc că ştiţi deja de ce am făcut pagina asta (rezervarea domeniului şi instalarea pachetului wordpress). Dacă aveţi timp să citiţi pe larg articolul aruncaţi o privire pe dan-marius.ro. Ca să vă reamintesc pe scurt: nu sînt de acord cu furtul denumirii oficiale a poporului români prin folosirea termenilor rom, rrom şi romanes adresat ţiganilor. Dacă aceştia vor să schimbe denumirea etniei este excelent, sînt de acord şi îi sprijin (inclusiv prin această pagină)… atîta vreme cît noua denumire nu contravine bunului simţ şi nu încalcă demnitatea poporului român majoritar. Sau a oricărui alt popor, de altfel.

De obicei motivele cam trec neobservate din cauza conţinutului acestei pagini (în primul rînd ştirile despre minoritari)… însă din cînd în cînd se mai trezeşte cîte unu’ să comenteze pe tema denumirii folosite în de principal de mass-media. Aşa cum a făcut-o în ultimele zile îndoctrinat pesemne de mass-media care chiar crede în denumirea de rrom/romanes. Vă las pe voi să citiţi comentariile de aici, dar ideea este următoarea: nu mai încercaţi să forţaţi în vreun fel denumirea de rrom… Are succes doar pentru aceea care se îndoaie după cum spune ăla cu gura mai mare, are succes doar pentru turmă.

Voi ăia care vă simţiţi insultaţi (mai mult sau mai puţin aiurea) de atitudinea românilor faţă de voi ar trebui să lucraţi mai degrabă la integrarea ţiganilor în societate. Atîta vreme cît ţiganii vor fi cunoscuţi în primul rînd ca hoţi, cerşetori, scandalagii sau mafioţi atitudinea majoritarilor (din orice ţară) nu se va schimba. Schimbarea denumirii n-are nici o valoare… este doar încercarea de a rezolva o criză de identitate pe care cele două secole trecute de la eliberarea din sclavie nu au reuşit să o compenseze.

Related External Links

Declaraţiile lui Mădălin Voicu despre români şi ţigani

“Nu doar tiganii sunt cei care deformeaza imaginea Romaniei in strainatate, sau care deranjeaza, sau care ne fac de rusine in strainatate. Eu nu-i apar, tiganii mi-au mancat ficatii. Dar tiganii sunt mai putin periculosi decat cei care organizeaza hold-up-uri sau sparg banci. O specialitate a majoritarului este sa fure cu cardul, nu tiganii fura cu cardul. Tiganul cerseste, trage de tine, fura de prin buzunare”, spune Madalin Voicu.

“In curand o sa fac un proiect de lege prin care cersetoria sa fie interzisa. Cersetoria are mai multe forme. Nu pot sa dau, ca orice roman, vina pe tigani, ca sa ma disculp pe mine. Romanii au foarte multe calitati, superbe, pe care alte popoare nu le au, dar au doua defecte: sunt lasi si tradatori. Ceea ce tiganii nu sunt”, adauga deputatul PSD.

“Moldovenii sunt mai periculosi ca tiganii”

In plus, exista infractori mai periculosi decat rromii, sustine Madalin Voicu. “Moldovenii sunt mai periculosi ca tiganii. In Moldova sunt situatii critice in fiecare zi, la incesturi, crime.

Toate infractiunile comise acolo sunt mai grave si mai periculoase decat gainariile pe care le fac tiganii. Nu tiganii destabilizeaza economia nationala si nu tiganii devalizeaza banci”, spune Madalin Voicu.

In viziunea sa, rromii fura mai putin decat “majoritarii”, cum le zice deputatul PSD romanilor.

Faptul ca tiganii apar prin ziarele straine ca infractori, iar romanii pot avea de suferit din aceasta cauza este “o chestie care ia o forma de lasitate. Vorbim despre tiganii care cersesc, care stau pestrazi si canta, care fac dezordine in sensul vizibil, mai putin care fura.

Tiganul care fura fura o lada de rosii, romanul fura un judet. Care este mai grav? Sigur ca tiganii sunt mai vizibili pentru ca sunt mai negri, mai urat imbracati si deranjeaza fizic. Vreti sa facem o comparatie intre un mare magnat roman despre care s-a dovedit ca a furat si un tigan care fura din piata trei banane?”.

“Din patru in patru ani, toata lumea ii curteaza pe tigani”

Atunci cand vine vorba despre faptul ca nu au acte sau nu-si declara copiii la primarie, Madalin Voicu nu considera ca este vina lor.

“Nu e vina lor ca nu au acte de identitate. Este vina Ministerului Administratiei si Internelor, care ar trebui sa se preocupe ca fiecare cetatean, indiferent de etnie, sa aiba numar la poarta, ca sa stii de unde il iei.

E o chestiune care tine de alt domeniu, nu e vorba ca tiganii nu vor sa faca certificate de nastere copiilor. Dar cand vin alegerile cum le fac astia acte ca sa voteze? Din patru in patru ani, toata lumea ii curteaza pe tigani”, spune Madalin Voicu.

Sursa citatului de mai sus este ziare.com. Am preferat să preiau cam toate declaraţiile pentru a vă face o idee asupra aberaţiilor pe care le poate scoate un deputat.

Prima oară cînd am auzit despre declaraţiile lui Mădălin Voicu a fost în articolul lui Sebastian Bârgău de acum cîteva zile… o reacţie perfect normală la tîmpeniile (nu le pot spune chiar mizerii, deşi nu-s departe) pe care le puteţi citi mai sus, deşi poate un pic dusă la extrem.

Românii sînt departe de a fi perfecţi, dar există un motiv cît se poate de evident pentru care mulţi dintre ei pot fi consideraţi laşi şi trădători:  îi lasă pe unii dintre ţigani să-şi spună romi/rromi/romanes fără să le umple botul de sînge pentru furtul denumirii de român. Ba mai mult, mulţi români s-au luat după restul turmei (şi mass-media) şi le spun aşa ţiganilor.

În rest? Dacă aberaţiile de mai sus ar fi fost spuse de un oarecare, cineva aiurea de pe stradă, ar fi considerate ca atare, iar lumea (probabil) ar rîde de el. Însă atunci cînd sînt susţinute de un deputate pe jumătate ţigan poate face valuri (şi chiar a făcut, dacă ar fi să iau în considerare comentariile de la articolul lui Sebastian)… nu neaparat în favoarea autorului lor.

Mai mult, nu pot să nu remarc iniţiativa legislativă pe care Mădălin Voicu şi Nicolae Păun au iniţiat-o de curînd (detaliile le aflaţi aici).

Deputatul PSD Mădălin Voicu și Nicolae Păun, reprezentantul minorității rome în parlament, au depus un proiect legislativ prin care pedepsele cu închisoarea de până la șase ani inclusiv ar fi grațiate. Asta înseamnă că cei condamnați definitiv pentru dare şi luare de mită, trafic de influenţă sau abuz in serviciu vor fi grațiați.

Pedepsele cu închisoarea până la 6 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţă, ar putea fi graţiate în întregime, în timp ce infracţiunile pedepsite cu privarea de libertate până la 4 ani inclusiv sau amendă ar putea fi amnistiate, conform unui proiect depus la Cameră. Aceste prevederi sunt cuprinse în proiectul de lege intitulat “Lege pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse”, iniţiat de către deputatul PSD Mădălin Voicu şi de către preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Nicolae Păun.

Efectul? Dacă proiectul ar ajunge să fie promulgat Adrian Năstase ar ieşi din închisoare, dar asta este o altă poveste. Irelevantă pentru subiectul de faţă. Dar foarte mulţi ţigani care au ajuns după gratii din diverse motive precum furturi, găinării, etc. ar ieşi la rîndul lor din închisori. Parcă am citit undeva zilele trecute (dar nu mi-am notat) că clanurile ţigăneşti care acţiunează prin diverse colţuri ale ţării în stil mafiot ar duce lipsă de membri. Nu pot valida sau invalida în vreun fel această informaţie, dar eliberarea ţiganilor de care pomeneam mai devreme le-ar rezolva problema foarte uşor.

Oare o fi întîmplător? Cu siguranţă nu. Ce aveţi de gînd să faceţi cînd vine vorba de aşa ceva? Nu vă grăbiţi să răspundeţi, dar nici nu întîrziaţi prea mult… doar nu vreţi să fiţi consideraţi pe bună dreptate laşi şi trădători.

Ţiganii secolului XXI, fotograful britanic care a trăit printre ei şi efectele lor în mass-media românească

Probabil aţi auzit deja de “ţiganii secolului XXI” (fie scris în mod obişnuit, cu litere, fie scris cu cifre arabe de cei de la Pro Tv care probabil nu au învăţat încă că numărătoarea secolelor se scrie aşa cum o scriau şi romanii), de fotograful britanic Iain McKell care a trăit într-un trib de ţigani migratori prin insulele britanice vreme de 10ani şi de colecţia de imagini pe care le-a făcut în această perioadă.

Cîteva tembeliziuni româneşti au preluat unele informaţii despre subiect, împreună cu nişte poze publicate pe Daily Mail (da, culmea, locaţia articolului original este aici!) şi cîteva informaţii generale. Cei de la Pro Tv (dar nici tembelii care le-au preluat ştirea) nu s-au obosit să corecteze modul de scriere al secolelor, chiar dacă cei de la Antena 3 Anal 3 au scris corect.

Da, este un trib de ţigani cu copii blonzi, cu acces la transport motorizat, curent electric şi internet, chiar dacă acum preferă (au revenit la) caravanele din căruţe trase de cai. Dar informaţiile prezentate aici, sau pe oricare dintre paginile româneşti care au preluat ştirea traducerea sumară a televiziunilor, sînt insuficiente pentru a vă face o idee despre noutatea (ca să nu spun chiar autenticitatea) pe care o reprezintă nomazii aceia. Iar referirea pe care tembeliziunile româneşti o fac la cartea Noi ţigani (The New Gypsies) scrisă de Iain McKell pe baza experienţelor personale şi publicată la Prestel Publishing nu face nici două parale fără locaţia articolului original unde se pot citi informaţii suplimentare despre subiect.

Rămîne la latitudinea voastră să faceţi comparaţii şi să aflaţi diferenţe dintre ţiganii britanici şi cei româneşti. Da, se poate şi altfel decît cele cu care v-au obişnuit mass-media. N-ar trebui să fiu eu cel care vă spun să păstraţi un ochi critic spre mass-media şi ambii ochi deschişi spre noutăţile de orice fel, dar o fac oricum.

Frontpress despre Costeşti, ţigani, România: Eşecul total al statului de drept şi al legii

Tot la categoria opinii am adăugat şi fragmentul de mai jos dintr-un articol mai lung publicat pe Frontpress, are în vedere evenimentele de săptămîna trecută din Costeşti.

Cel mai recent episod care demonstreaza ca Romania nu are ce sa caute in Schengen este pus in scena de recentul dezmat terminat cu taieri cu sabia la care s-au dedat tiganii la Costesti. Acest punct de vedere exprimat de mine sper sa fie preluat si discutat in presa germana si olandeza. Romania este prizoniera faradelegii, a lipsei respectului fata de lege si pana ce Justitia nu isi va impune dictatura nemiloasa este imperios necesar ca drumul Romaniei catre Europa civilizata sa fie barat de urgenta pana ce asemenea manifestari ale infractorilor nu vor fi eradicate de oamenii legii.

Ce s-a intamplat la Costesti? Anual, de 8 septembrie, tiganii se aduna acolo si sarbatoresc ceva.Ocazie cu care isi ETALEAZA [sa citez din iubitorii de discriminati de la ProTv] averile: lanturi de aur, Ferrari, Lamborghini, banalele Mertzuri 600, etc. Pe dealul ala se aduna in fiecare an, ceea ce orice POLITIST, PROCUROR SAU JUDECATOR din Germania isi doreste sa vada: toata floarea cea vestita a infractionalitatii, pentru ca in proportie de 95% acolo sunt evazionisti si alt soiul de indivizi cautati de lege, dati in urmarire, etc.
In Germania, pe 8 septembrie 2012 la orele 7 dimineata acolo ar fi venit 30 de dube cu forte speciale, politisti de ancheta, procurori si sute de infractori ar fi fost imediat dusi in arest.

Articolul este mai lung, îl puteţi găsi aici. Dacă-l citiţi în întregime veţi găsi o părere destul de pertinentă, deşi limbajul nu este tocmai unul moderat.

Taraboste: De ce rrom şi nu ŢIGAN?

Nu fac decît să menţionez opinia cuiva care ridică cîteva semne de întrebare foarte pertinente despre folosirea termenului de rrom în detrimentul celui istoric de ţigan.

M-a bulversat si socat de la bun inceput schimbarea denumirii istorice si general valabila in intreaga lume din tigan in rrom care s-a produs in limba romana imediat dupa caderea regimului comunist. Asta nu a facut si face decat sa genereze confuzii, dubii, asocieri negative intre faptele si felul de a fi dintotdeauna al tiganilor si noi, romanii. Iar acest lucru s-a vazut din plin dupa integrarea in UE, cand tiganii au fost liberi sa se miste in tarile europene ca pestele-n apa.

Deja in toata Europa, majoritatea populatiei considera ca rromii sunt romani, ca Romania este patria rromilor, desi la noi traiesc doar cca 10% din totalul tiganilor din Europa estimat la peste 12 milioane. De ce nu se revine la denumirea corecta a etniei, tigani, macar acum in ceasul al doisprezecelea, dupa ce o lumea intreaga ne catalogheaza drept tigani. Asta in timp ce in Bulgaria exista peste 700,000 de tigani, care au urmat aceeasi cale spre Europa ca si tiganii din Romania, facand aceleasi fapte reprobabile… dar bulgarii nu sunt etichetati tigani… romanii sunt …

Adică nimic nou, nu? Cel puţin pînă aici… e vorba de lucruri cunoscute şi răscunoscute. Oricare v-ar fi “afilierea” (în sensul termenului folosit pentru descrierea etniei), nu puteţi ignora sau nega textul de mai sus.

Articolul este ceva mai lung, conţine informaţii despre migraţia ţiganilor în Europa şi-l puteţi găsi aici. Vi-l recomand.

România, statul care îşi discriminează proprii cetăţeni cu ajutorul ţiganilor

Mi-e greu să mă simt discriminat, această perspectivă nu este în natura mea indiferent cît ar încerca unii să mi-o impună, dar dacă ar fi să mă simt discriminat atunci cu siguranţă folosirea tot mai intensă a apelativului de rrom (sau rom, romanes, etc) adresat ţiganilor s-ar încadra foarte bine printre factorii declanşatori.

Aşa cum am mai spus-o şi aici, dar şi pe ţiganii.ro, de mai multe ori: cuvintul istoric folosit pentru denumirea etniei este de ţigani. Dacă ei vor să schimbe modul în care lumea le priveşte etnia sînt liberi sa o facă, este chiar indicat să încerce să şteargă aspectul negativ al relaţiei lor cu cei din jur – chiar le doresc acest lucru. Dar o schimbare a denumirii etniei nu îi va ajuta cu nimic atîta vreme cît nu îşi schimbă atitudinea: oamenii îi vor trata la fel şi peste 1 ani, şi peste 10 ani sau peste un secol. Partea proastă este că, folosind apelativul de rom (cu derivatele lui), lumea îi va trata pe români aşa cum îi tratează pe ţigani – unii au şi început să o facă, atît dintre români cît şi din membrii altor naţii. Asta înseamnă o uzură a demnităţii unui popor şi a imaginii de sine, ce alt motiv de discriminare mai bun puteţi găsi?

Poate veţi spune că asta-i o prostie… dar dacă nu sînteţi în stare să vedeţi conexiunile dintre imaginea de sine a unui popor şi încercările unora dintre ţigani (prin orice mijloace pe care le au la dispoziţie, inclusiv mass-media) de a ne îngenunchia nu înseamnă că aceste conexiuni nu sînt acolo. Iar statul român asistă impasibil, atunci cînd nu îi încurajează, să facă acest lucru.

Nu le pot spune rromi (sau romi sau romanes) celor din etnia ţiganilor pentru că apelativul ăla e doar un furt pe faţă, o insultă adresată românilor. Voi cît vă mai lăsaţi insultaţi?

Sursa articolului este dan-marius.ro.

Related External Links

Întrebarea zilei: aţi avut ţigani colindători?

Sper marea mea surpriză, dacă-i pot spune aşa, azi am avut o pereche de colindători. Băieţi, români, de vreo 12 ani (aproximativ), un pic cam emoţionaţi. N-am mai avut demult colindători prin casă, ţinînd cont că anul trecut n-am prea stat prin casă în zilele de după Crăciun, aşa că n-am idee cîţi au trecut prin faţa uşii şi s-au gîndit să sune. Anul acesta n-au făcut-o decît cei doi băieţi.

Întrebarea pe care o am pentru voi este următoarea: aţi avut colindători ţigani pînă acum? Nu neaparat azi, mă interesează să aflu şi dacă aţi avut în anii anteriori. Le-aţi dat drumul în casă?  Adică cîţi dintre voi aţi avut (sau aţi avea) încredere în nişte colindători ţigani?

 

Sursa este aici.

Related External Links

Reportajul BBC despre ţiganii cerşetori din Marea Britanie

Unul dintre subiectele zilei îi are ca ţ

Unul dintre subiectele preferate ale mass-mediei azi îi are ca ţintă pe ţiganii cerşetori din Marea Britanie şi interacţiunile lor cu reporterii britanici. Cei de la BBC au făcut public de curînd un reportaj despre cerşetorii de toate vîrstele din Anglia şi, aparent, i-au vizat în primul rînd pe ţiganii români. Am spus “aparent” pentru că nu cunosc tot materialul strîns şi care a fost logica filtrării lui pentru a scoate produsul final.

Reportajul în limba engleză este aici, n-am de gînd să-l reiau mai ales că mass-media românească s-a grăbit să comenteze din plin pe această temă. Dacă chiar vă interesează subiectul îl puteţi citi atît în engleză cît şi română. Astfel, cei de la Jurnalul Naţional s-au plîns de le şiroiau lacrimile în pumni că TOŢI cerşetorii filmaţi de BBC timp de UN AN pe străzile Londrei sînt „ţigani din România” (articolul e aici) de parcă ar fi singurii cerşetori din Londra. Hotnews se rezumă să povestească aici reportajul avînd ca titlul Reportaj BBC despre copiii tiganilor romani: “Viata secreta a copiilor cersetori din Marea Britanie”.

Că ţiganii cerşesc se ştie: o fac şi la noi, dar şi aiurea prin Europa. Inclusiv prin patria natală a Britanicilor. Se ştie că-şi folosesc copiii pentru asta, despre acest aspect s-au legat şi britanicii – li s-o fi părînd şocant şi s-au ultragiat suficient de mult încît să le urmărească obiceiurile vreme de aproape un an. Au aflat că unii copii cîştigau chiar şi 500 de lire sterline pe zi, ceea ce e o cifră de afaceri destul de bună pe timp de criză – chiar nu ştiu cum au primit britanicii această informaţie, dar nu cred că a fost prea plăcut. Asta e… Oricum, nu va schimba fundamental problema, probabil nici nu va avea vreo influenţă prea mare în viaţa ţiganilor: dacă vreme de decenii nu prea s-a făcut mare lucru pentru a rezolva problema integrării lor într-o civilizaţie de orice fel şi problema puradeilor trimişi la cerşit în loc de şcoală un amărît de reportaj nu va avea acest efect peste noapte.

Partea cea mai amuzantă a subiectului este, totuşi, alta: reporterii de la BBC au venit în România pentru a vedea cum trăiesc ţiganii care-şi trimit copiii la cerşit la ei în ţară. Articolul de pe Ştirile ProTV spune că

Englezii au ajuns si in Romania, la Huedin, unde familia Rostas are doua case – o vila luxoasa la strada si o casa mai mica. In fata primei locuinte era parcata aceeasi masina BMW X5.

De ce va puneti copiii sa cerseasca, daca aveti o gramada de bani?“, a sunat intrebarea reporterului britanic, insa nu a primit un raspuns, ci doar amenintari din partea Stelei Rostas.”

Hilar, nu? Dacă vă apucaţi să urmăriţi imaginile filmate probabil că mulţi dintre voi o să rîdeţi, eu cu siguranţă am făcut-o cînd le-am văzut difuzate la ProTv.

Se spune despre români că sîntem latini, dar sîntem mai mult balcanici decît latini. Ţiganii trăiesc pe aceste meleaguri de cîteva secole bune, mai întîi ca sclavi apoi ca oameni liberi, dar mulţi dintre ei fără căpătîi. Va mai trece multă apă pe Crişul Repede (ca să iau un reper apropiat mie) pînă cînd britanicii vor înţelege modul de gîndire aparent şocant al acestora. Pentru noi este o realitate incomodă, pentru ei este mult mai greu de digerat. Probabil că singurul lucru bun pe care-l va aduce reportajul ăsta va fi o mai bună înţelegere a gravităţii unei probleme care a fost trecută cu vedere mult prea mult – aproape două secole.