Traian Băsescu, atac la UDMR

Traian Băsescu are oarecum dreptate referitor la unii maghiari din România care vor avantaje și drepturi în plus față de restul cetățenilor români, dar comparația pe care o face cu țiganii este amuzantă: țiganii nu au avut probabil niciodată o identitate națională așa cum au avut ungurii și românii (de exemplu).

Pînă acum aproape 200 de ani țiganii au fost în mare parte robi (sclavi) pe teritoriul actualei Românii, în timp ce maghiarii au avut statut privilegiat în Transilvania (statut pe care unii urmași ai acelor maghiari) ar prefera să-l recîștige.

Spargerea unei mașini, difuzată pe Facebook

Înregistrarea alăturată apare pe canalul de Youtube Vocea Vâlcii, iar cei de la România Liberă oferă cîteva informații despre conținut: doi țigani din Rîmnicu Vîlcea au transmis în direct pe Facebook spargerea unei mașini. Farsă sau nu, cel puțin unii dintre minioritari s-au integrat perfect în Evul Mediu tehnologizat din România.

Autorităţile locale au intrat în posesia înregistrărilor şi analizează materialul pentru a-i putea identifica pe cei doi tâlhari. Până în acest moment nu s-a stabilit dacă este vorba de o farsă, dat fiind faptul că infracţiunea a fost transmisă pe o reţea socială.

Potrivit inspectorului şef la IJP Vâlcea, infracţiunile sesizate pe raza municipiului au scăzut faţă de anii trecuţi.

Pagina Românii nu sînt ţigani de pe facebook

E plăcut să observi reacţiile oamenilor la încercările unora de îndobitocire: cei care nu merg împreună cu turma, cei care nu acceptă şi se satură la un moment dat iau atitudine.

Pagina de pe facebook cu numele Românii nu sunt ţigani, omani, va recunoasteti in foto? Daca nu..join my cause este aici… a trecut deja de 13 mii de aprecieri. Nu e deloc de mirare… V-o recomand.

Ziua News: Poliţia a evacuat o tabără de ţigani din Oslo, Norvegia

În ultimul timp nu doar francezii ne trimit înapoi ţiganii, o fac şi norvegienii. Sau cel puţin aşa anunţă (cu fiţele de rigoare, manifestate prin apelarea ţiganilor cu colovialul  “rom”) Ziua News.

Cei 100 de romi se instalaseră în apropierea Lacului Sognsvann şi au fost evacuaţi după ce proprietarul terenului a primit acceptul unui tribunal din Norvegia.

Ţiganii, mulţi dintre ei originari din Buzău, îşi întinseseră aproximativ 30 de corturi pe respectivul domeniu. Imediat după ce au fost evacuaţi, politicienii norvegieni de dreapta au susţinut că romii trebuie de urgenţă repatriaţi.

“Oamenii care vin în Norvegia şi cred că trebuie să fie susţinuţi trebuie să fie trimişi înapoi acasă, iar dacă nu o fac de bunăvoie trebuie să fie obligaţi”, a declarat Stian Berger Rosland, primarul conservator din Oslo.

Related External Links

Asfalt de Moldova: Dealul ţiganilor din Soroca

Acum doi ani (deşi înregistrarea a fost încărcată pe youtube la finalul anului trecut) echipa Asfalt de Moldova (republica Moldova) alcătuită din reportorul Vadim Şterbate şi cameramanul Anatol Serjan (Scorps) a pornit într-o nouă călătorie către nordul “ţării”, spre un deal cunoscut în toată Moldova: dealul ţiganilor din oraşul Soroca.

Acesta este împînzit cu castele impozante, care de care mai colorate şi excentrice. Pentru a filma interioarele palatelor tiganesti este nevoie de zile întregi, în plus, multe dintre ele sînt pustii, aşa că ne-am propus să admirăm anume exterioarele luxoase ce înfrumuseţează vechiul oraş de pe Nistru.

Bucureştii vechi şi noi şi prima carte despre ţigani

Nu, nu este o carte nouă. A fost scrisă în 1783 şi apărea la Gottingen. Am aflat informaţii scrise recent despre ea pe Bucureştii vechi şi noi.

În 1783 apărea la Gottingen prima carte despre ţiganii din Europa: „Die Zigeuner, ein historischer Versuch ueber die Lebensart und Verfassung, Sitten und Schicksahle dieses Volks in Europa, nebst ihrem Ursprunge” semnată de Heinrich Moritz Gottlieb Grellmann („Ţiganii, un eseu istoric despre modul de viaţă, moravurile şi soarta lor în Europa, ca şi despre originea lor”). De prin secolele XIV-XV apăruseră mai multe referiri la ţigani în mai multe volume (care propuneau tot felul de origini fanteziste pentru ţigani bazându-se pe tot felul de legende) – însă Grellmann este cel care a identificat şi demonstrat pe cale lingvistică originea indiană a ţiganilor.

Lucrarea sa a stabilit cursul tuturor cercetărilor ulterioare asupra ţiganilor din Europa şi a influenţat inclusiv politicile iluministe ale vremii faţă de ţigani. Europa era îngrijorată de problema ţiganilor încă de pe atunci – volumul lui Grellmann a fost scris în cadrul unui concurs lansat de Academia de Ştiinţe Suedeză pentru aflarea pe cale ştiinţifică a originii ţiganilor. Şi nu în ultimul rând mai trebuie spus că Grellmann s-a folosit foarte mult în documentarea sa de surse din Ungaria şi Transilvania, făcând dese referiri la aceste regiuni.

Se spune că volumul lui Grellmann nu a fost tradus în română, cel puţin nu încă, dar o ediţie a ei scanată de Google se găseşte aici. Fiind în limba engleză n-ar fi greu de tradus. 😀

Frontpress despre Costeşti, ţigani, România: Eşecul total al statului de drept şi al legii

Tot la categoria opinii am adăugat şi fragmentul de mai jos dintr-un articol mai lung publicat pe Frontpress, are în vedere evenimentele de săptămîna trecută din Costeşti.

Cel mai recent episod care demonstreaza ca Romania nu are ce sa caute in Schengen este pus in scena de recentul dezmat terminat cu taieri cu sabia la care s-au dedat tiganii la Costesti. Acest punct de vedere exprimat de mine sper sa fie preluat si discutat in presa germana si olandeza. Romania este prizoniera faradelegii, a lipsei respectului fata de lege si pana ce Justitia nu isi va impune dictatura nemiloasa este imperios necesar ca drumul Romaniei catre Europa civilizata sa fie barat de urgenta pana ce asemenea manifestari ale infractorilor nu vor fi eradicate de oamenii legii.

Ce s-a intamplat la Costesti? Anual, de 8 septembrie, tiganii se aduna acolo si sarbatoresc ceva.Ocazie cu care isi ETALEAZA [sa citez din iubitorii de discriminati de la ProTv] averile: lanturi de aur, Ferrari, Lamborghini, banalele Mertzuri 600, etc. Pe dealul ala se aduna in fiecare an, ceea ce orice POLITIST, PROCUROR SAU JUDECATOR din Germania isi doreste sa vada: toata floarea cea vestita a infractionalitatii, pentru ca in proportie de 95% acolo sunt evazionisti si alt soiul de indivizi cautati de lege, dati in urmarire, etc.
In Germania, pe 8 septembrie 2012 la orele 7 dimineata acolo ar fi venit 30 de dube cu forte speciale, politisti de ancheta, procurori si sute de infractori ar fi fost imediat dusi in arest.

Articolul este mai lung, îl puteţi găsi aici. Dacă-l citiţi în întregime veţi găsi o părere destul de pertinentă, deşi limbajul nu este tocmai unul moderat.

Taraboste: De ce rrom şi nu ŢIGAN?

Nu fac decît să menţionez opinia cuiva care ridică cîteva semne de întrebare foarte pertinente despre folosirea termenului de rrom în detrimentul celui istoric de ţigan.

M-a bulversat si socat de la bun inceput schimbarea denumirii istorice si general valabila in intreaga lume din tigan in rrom care s-a produs in limba romana imediat dupa caderea regimului comunist. Asta nu a facut si face decat sa genereze confuzii, dubii, asocieri negative intre faptele si felul de a fi dintotdeauna al tiganilor si noi, romanii. Iar acest lucru s-a vazut din plin dupa integrarea in UE, cand tiganii au fost liberi sa se miste in tarile europene ca pestele-n apa.

Deja in toata Europa, majoritatea populatiei considera ca rromii sunt romani, ca Romania este patria rromilor, desi la noi traiesc doar cca 10% din totalul tiganilor din Europa estimat la peste 12 milioane. De ce nu se revine la denumirea corecta a etniei, tigani, macar acum in ceasul al doisprezecelea, dupa ce o lumea intreaga ne catalogheaza drept tigani. Asta in timp ce in Bulgaria exista peste 700,000 de tigani, care au urmat aceeasi cale spre Europa ca si tiganii din Romania, facand aceleasi fapte reprobabile… dar bulgarii nu sunt etichetati tigani… romanii sunt …

Adică nimic nou, nu? Cel puţin pînă aici… e vorba de lucruri cunoscute şi răscunoscute. Oricare v-ar fi “afilierea” (în sensul termenului folosit pentru descrierea etniei), nu puteţi ignora sau nega textul de mai sus.

Articolul este ceva mai lung, conţine informaţii despre migraţia ţiganilor în Europa şi-l puteţi găsi aici. Vi-l recomand.

Ziua internaţională a ţiganilor sărbătorită la Costesti 2012 şi Ferrari-ul de peste 100.000 de euro, incendiat după chef

Acum vreo două zile a avut loc ziua (inter)naţională a ţiganilor care are loc în aceeaşi perioadă cu Sfînta Maria mică a creştinilor. Anul acesta ţiganii s-au strîns la Costeşti, se spune că au fost între cîteva sute şi trei mii de ţigani din toată ţara care şi-au pus pirandele să se gătească şi să le gătească.

Fiecare a venit la chef cu ce a avut mai bun. Unii cu Mercedesurile sau cu Ferrari, altii cu purceii de lapte.

Pe mese a fost belsug. Purceilor de lapte le-au facut concurenta niste curcani. Dar ca sa nu se supere bucataresele, crestinii au gustat din toate cate putin.

Adunate, limuzinele de zeci de mii de euro asteptau ca niste soldati obositi in fata corturilor fumengande. Desi Regele Cioaba le-a cerut supusilor sa nu-si mai etaleze cu atata ostentatie podoabele, unii n-au rezistat tentatiei sa le arate dusmanilor puterea.

Pirandele nu au parut deloc incomodate de greutatea bijuteriilor. Cu cat au avut mai multe, cu atat au fost mai fericite.

Toata sarbatoarea a fost supravegheata din varful dealului Costesti de regele Cioaba, care avea cu totul alte planuri pentru aceasta zi.

Nu vrem sa aratam numai mancare, bautura si aur. Vrem sa aratam si cultura noastra, asta vreau sa fac in acest an“, a declarat Florin Cioaba, autoproclamatul rege al romilor.

Petrecerea de la Costesti se va incheia in aceasta seara.

Pe de altă parte, evenimentul nu a fost lipsit de peripeţii: două familii de ţigani s-au certat, iar cîţiva dintre ei au incendiat Ferrari-ul de lux al verilor lor.

Tocmai de la bani si avere a iesit scadalul. Invidiosi ca verii lor au Ferrari si ca asta iarna l-au tinut chiar in casa, ca sa nu se strice, unii dintre invitati au asteptat sa se sparga petrecerea si sa se razbune.

Asa ca au incendiat masina de peste 100.000 de euro si au sarit la bataie, cu sabiile si cutitele.

Cei din clanul Oaie-Bratianu, una dintre cele mai instarite familii de tigani din Dragasani, sustin ca odata ajunsi acasa, au fost atacati de verii din familia Hristache.

Acestia din urma le-ar fi purtat sambetele pentru ca sunt ceva mai sarmani. Insa cel mai tare i-ar fi infuriat ca nemurile s-au dat mari ca au Ferrari. Asa ca l-au incediat.

Cele doua familii stau gard in gard. Un tanar de 19 ani ar fi aruncat cu un cocktail Molotov inspre masina, iar proprietarii au iesit in curte sa vada despre ce este vorba. Atunci au fost atacati.

Ai lui Bratianu traiesc din afaceri cu fier vechi. Toti se jura ca sunt perfect legale si ca astfel dupa multa sudoare, au pus ban pe ban ca sa-si cumpere masina iute ca vantul si ca gandul. Duminica, la Spitalul Judeten din Craiova, unde au ajuns doi dintre raniti, rudele acestora au rabufnit.

La Dragasani, din fata propriului palat, cei din clanul Hristache au cu totul alta varianta.

In tot acest timp, regele Cioaba tuna si fulgera impotriva ambelor tabere. Tocmai facuse un apel catre suspusi lui sa nu-si mai etaleze bogatia si sa stea potoliti. El si-a trimis la Dragasani si doi “consilieri” din stabor, pentru a afla adevarul.

Cei patru raniti sunt la Spitalele din Ramnicu-Valcea si Craiova cu plagi injunghiate. Doi dintre ei au fost deja operati si au ajuns la Terapie Intensiva.

Cei de la Adevărul relatază că:

Incidentul s-a petrecut în localitatea vâlceană Drăgăşani, după ce petrecerea de Sfânta Maria, ocrotitoarea rromilor, s-a încheiat. La baza conflictului se pare că stă invidia unui clan rival celor din clanul Oaie. Aceştia au venit la târgul de la Costeşti cu şase maşini de lux, dintre care un Ferrari pus pe o platformă, pentru a-l proteja de zgârieturi.

Deranjaţi de opulenţa afişată de membrii clanului Oaie, cei din familia lui Haralambie Brătianu au incendiat ferrariul care încă se afla pe platformă. Astfel, în jurul orei 4.30 dimineaţa, întregul cartier ţigănesc din Drăgăşani era înarmat cu bate cuţite şi mult curaj bahic. de aici până la o bătaie generală a mai fost un singur pas.

În urma încăierării, patru persoane au fost rănite grav şi duse la spital. Dintre acestea, două sunt internate la spitalul din Drăgăşani, iar celelalte două la Spitalul din Craiova, acestea din urmă aflându-se în stare gravă. Cele două victime au vârste de 26 şi, respectiv, 27 de ani.

România Liberă: în 2009 guvernul a cheltuit un milion de dolari pentru un sat-fantomă

Am găsit articolul din România Liberă prin intermediul înregistrării încărcate pe youtube. El spune despre primarul din Gura Văii care a construit 205 case pe un deal din Oneşti cu ajutorul unui milion de dolari primiţi la guvern pentru ţiganii sinistraţi din 2005: la 20 km de centrul comunei, intr-un loc fara apa, unde iarna nu poate urca nici Salvarea pe drumul de tara care a costat inca 800.000 de dolari. Acum, locul e un sat-fantoma, prin care nu se mai plimba decat ciobanii cu oile. 

Cand a fost construit, satul Rotunda din judetul Bacau arata ca si cand cineva ar fi presarat casute de Monopoly pe coama unui deal. Acum, casele parasite si jumulite de tot ce se putea cara la vale arata ca niste siruri de cranii. Pe peretii de BCA dezgoliti de tencuiala sunt mazgalite cu vopsea rosie numele familiilor care ar fi stat acolo: Enache, Sfirlog, Zaharia, numarul 189, ocupat.

Interioarele par scene ale unor crime, cu vopsea verde, galbena si albastra in loc de sange. Unele camere mai au “vestigii” ale civilizatiei: jumatate de canapea, cateva sticle de bere, o carcasa de televizor. Decorul e pitoresc, numai bun pentru un film de groaza. Daca vantul taios nu ar clantani tablele acoperisului, ar fi liniste deplina. In jur, dealuri impadurite pana la orizont si cate o stana in departare. Acum doi ani insa, locul nu era nici pe departe incremenit.

Articolul este mai lung, dar se spune că  la momentul scrierii lui sinistraţii de la Rotunda, judeţul Bacău, nu au vrut să se mute în casele construite de stat.

ZigZagOnline: Povestea unei tinere romance: Dintr-o satra de tigani, direct la Universitatea Sorbona

ZigZagOnline prezintă povestea Aninei Ciuciu, o tînără ţigancă emigrată în Franţa împreună cu familia ei acum 13 ani. Din tabăra de ţigani în care a crescut Anina a reușit să ajungă la una dintre cele mai prestigioase universități din lume: Universitatea Sorbona din Paris.

Prin perseverența de care a dat dovadă și grație școlarizării sale, tânăra româncă a reușit să ajungă la cursurile acestei universități, fiind un lucru privit cu mare mândrie atât de familia ei, cât și de ceilalți romi din șatra în care a crescut.

În anul 1999, ajunsă în Franța la vârsta de 9 ani, Anina Ciuciu s-a stabilit la Bourg-en-Bresse, împreună cu părinții și surorile sale. Familia ei a trăit în cele mai grele condiții, locuind într-o cazarmă dezafectată, în interiorul unei camionete, cu cortul pe stradă, fără a avea mâncare în fiecare zi, după cum informează postul de radio RTL, citat de Mediafax.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Jurnalul.ro spune că Liberation demontează cinci clişee despre ţigani

Într-un articol publicat mai mult într-o doară pe Jurnalul.ro (îl puteţi găsi în întregime aici) se prezintă un articol din cotidianul francez  Liberation, se spune că jurnaliştii au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.

Mai jos am preluat ideile principale – scuzaţi-le termenul de rom adresat ţiganilor.

 

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză

De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.

Franta faciliteaza accesul tiganilor la locuri de munca in speranta ca-i va integra, dar continua demolarea taberelor

Acum doua zile Hotnews a anuntat ca guvernul francez a decis sa usureze accesul tiganilor la piata muncii de acolo, desi va continua sa demoleze taberele ilegale. A fost nevoie de interventia Comisiei Europene pentru a se obtine acest lucru, dar s-a intimplat.

In urma unei reuniuni ministeriale, premierul Jean-Marc Ayrault a anuntat o serie de masuri pentru a promova integritatea celor 15.000 de tigani care locuiesc in Franta, printre care si cazarea lor temporara in locuinte adecvate. O alta masura este eliminarea impozitarii pentru angajatorii acestor persoane. Aproximativ 90% dintre cei 15.000 de tigani din Franta sunt din Romania, restul fiind in cea mai mare parte din Bulgaria.

Comisia Europeana a salutat miercuri “mentalitatea constructiva a guvernului francez in cautarea solutiilor adecvate, precum si disponibilitatea de a coopera cu Comisia si celelalte state ale Uniunii Europene”, intr-o declaratie a purtatorului de cuvant Oliveier Bailly.

Franta si alte tari ale UE trebuie sa ridice restrictiile de munca pentru cetatenii romani si bulgari pana la 1 ianuarie 2014 in conformitate cu tratatele de aderare la UE.

Mai multe informatii despre subiect se gasesc aici.

Franta este una dintre cele noua tari (alaturi de Austria, Belgia, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos si Regatul Unit) in care cetatenii romani si bulgari au nevoie inca de un permis de munca.

Stirile Pro TV abordeaza acelasi subiect:

Guvernul francez discuta o propunere de ridicare a restrictiilor pe piata muncii pentru noi si bulgari. E drept ca fac asta gandindu-se la tigani, pentru ca si aceastia sa lucreze cinstit.

Guvernul francez a decis sa “slabeasca constrangerile” asupra accesului romilor la locuri de munca, “suprimand taxa” datorata de angajatori si “largind” domeniul meseriilor la care acestia pot avea acces, a anuntat miercuri Cécile Duflot, ministrul Locuintei, relateaza AFP.

Premierul Jean-Marc Ayrault a anuntat o serie de proiecte pentru favorizarea insertiei a 15.000 pana la 20.000 de romi care traiesc in Franta, “lupta impotriva filierelor de exploatare a saracilor” pana la creerea unor adaposturi provizorii si adaptarea locuintelor existente.

Francois Hollande nu va renegocia tratatele cu UE ca sa-i poata expulza pe tiganii romani si bulgari, asa cum ii cerea de curand un politician de dreapta.

In schimb, guvernul francez incearca sa-i integreze pe romi. Prim-ministrul Jean-Marc Ayrault a anuntat ca pentru asta trebuie umblat la restrictiile de pe piata muncii.

Ai nostri pot practica in Franta doar 150 de meserii, insa si pe acestea cu destule complicatii.

National Geographic şi neamurile ţigăneşti

National Geographic din România tratează originile ţiganilor, mai mult din punctul de vedere a meseriilor pe care le aveau odinioară şi a denumirilor bazate pe ocupaţia lor. Faptul că acum cîteva secole ţiganii erau meseriaşi pricepuţi este unul cunoscut: este de asemenea şi unul dintre motivele pentru care au fost legaţi de pămînt în Ţările Române. Între timp însă multe dintre aceste meserii s-au pierdut… apărînd în schimb multe dintre problemele pe care le cunoaştem

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

„Neamurile de romi reprezintă o europenizare a organizării tradiţionale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporaţiilor meseriaşilor indieni, care au înlocuit vechile canoane şi precepte ale castelor, devenite anacronice şi inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea.

Mai multe informaţii de găsesc aici.

De la călăi la lăutari – istoria ţiganilor din Ţările Române

Titlul aparţine articolului de pe Historia.ro care tratează chiar bine subiectul ţiganilor, chiar dacă termenul der rrom apare în text un pic prea mult pentru a fi pe gustul lor. (dar ăsta e un alt subiect).

În continuare apare doar prima parte a articolului, dar în puteţi citi în intregime aici. Este un artidol detaliat, am vrut să vă stîrnesc interesul pentru a-l parcurge pînă la capăt, rămîne la alegerea voastră să o faceţi.

 

 

Pentru a defini etnonimul “tigan” apelam la prestigiosul “Oxford Dictionary” si aflam ca “gipsy” (termenul folosit de englezi) este “member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc.” Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai multe ipoteze privind originea si procesul imigrationist spre Europa al tiganilor.

Denumirile tiganilor

Termenul “tigan” este unul greco-bizantin – atsigani – de neatins (din verbul athiggainein – a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor.
Grecii i-au numit “atsigani” si “cativeli”, turcii le ziceau “arami” si “thingenes”, ungurii i-au numit “czigany” si “faraontseg”, italienii – “zingari”, germanii – “Zigeuner”, portughezii – “ciganos”, popoarele slave – “tigani”, francezii – “vomi” si”bohemiens”, englezii – “gipsy”, popoarele nordice – “tartares” si “saraceni”, belgienii si olandezii – “idolatres” si “heiden”, spanolii – “gitanos” si “egipsyano”. Constatam ca numele exprima o posibila provenienta. M. Block scria in 1938: “La Egipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la femeia tiganca; asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica; aspectul exterior, felul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. Aceasta ar fi dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar fi avut idiomul lor particular”. intr-adevar, limba tiganilor a fost cea care a oferit argumente privind originea lor: India. In 1763, Istvan Valvy, student maghiar la Universitatea din Leyden, cunoaste trei indieni din Malabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din Ungaria, din districtul Comorn si limba indienilor malabrezi.

La astfel de concluzii au ajuns si filologii germani I.C. Rudier si Kraus Zippel si istoricul Grellman – origine industana6. J.J. Vaillant, in 1857, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord.

Istoricii si istoria tiganilor

In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a fost Dimitrie Cantemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar D. Fotino, care le dedica spatii importante in “Istoria Daciei” din anul 1819, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile Romane. M. Kogalniceanu, realizatorul unui prim studiu referitor la tiganii din tarile Romane in anul 1837, introduce in istoriografia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, afirmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au aflat si alti autori romani: M. Statescu (1884), Dimitrie Dan (1893), A.D. Xenopol (1895), N. Iorga (1930), G. Potra (1939), I. Chelcea (1944), A. Gonta (1986), V. Achim (1998) etc.
Studiile de mitologie romaneasca mentioneaza traditii conform carora tiganii sunt egipteni, urmasi ai oastei faraonului sau ca ar fi descendenti ai biblicului Ham, care ar fi fost blestemat de tatal sau Noe sa aiba o culoare negriciasa si sa fie nomad. Ham l-ar fi innegrit pe tatal sau cu taciuni, profitand de goliciunea in care se afla ca urmare a consumarii unei bauturi alcoolice puternice. tiganii erau numiti de popor hamiti, harapi sau faraoni. M. Block arata ca ei sunt socotiti a fi supravietuitorii oastei faraonului innecata in Marea Rosie.

Daca originea lor indiana a fost acceptata in cvasitotalitate de istoriografie, argumentul lingvistic fiind se pare hotarator, asupra perioadei si a modului de patrundere al tiganilor in Europa si in special in mediul romanesc sunt in circulatie mai multe teorii, cu mai multa sau mai putina greutate stiintifica. Dimitrie Cantemir scria despre “tiganii cei cu multi copii”: “Acestia sunt imprastiati ici si colo in toata Moldova si nu exista boier sa nu aiba in stapanirea sa cateva salase de-ale lor. De unde si cand a venit acest neam in Moldova? Nu stiu nici ei insisi si nici nu se gaseste numic despre ei in cronicele nostre. Toti tiganii, din toate tinuturile, au acelasi grai amestecat cu multe cuvinte persienesti si grecesti”. N. Iorga si C.C. Giurescu au emis ipoteza ca robii tigani au sosit in spatiul romanesc odata cu tatarii.
N. Iorga afirma: “tiganii arata prin organizarea lor actuala care era cea a romanilor in secolul al XIII-lea, capeteniile lor, voievozii, poarta parul lung, papuci de purpura, au sub ascultarea lor juzi; numele principilor romani au fost adoptate de robii lor: Vlad, Dan, Radu. Ei pastreaza chiar si unele particularitati de limba arhaica”.

Dar “Evul Mediu intunecat” ofera destul de putine marturii despre pamantul romanesc si despre locuitorii sai, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si in restul Europei. O marturie, dar nu indeajuns de bine verificata, apartine lui J.P. Ludwig, care a aflat dintr-o cronica (“Cronica boema”, se pare) despre “cingarii” aflati in armatele lui Bela al IV-lea pe la 1250, dar documentar sunt amintiti pentru prima data in Serbia anului 1348.

Numele si prezenta in limba lor a mai multor cuvinte grecesti arata culoarul lor de sosire din Balcani spre tarile Romane. De altfel, numele pe care si-l dau ei insisi este de romi, o consecinta a locuirii lor mai indelungate in Imperiul Bizantin, ce devenise “romeu”.

The Epoch Times: 500 de ţigani din România primesc locuinţe în Berlin, Germania

Încă nu-s sigur dacă ştirea publicată de The Epoch Times a fost scrisă la mişto sau nu, mulţi ar zice cu siguranţă că este vorba de prima variantă. Într-o Europa care a început să-i tolereze din ce în ce mai puţin pe unii dintre ţigani (din nefericire-s cam mulţi), ideea că o fundaţie creştină le-a alocat etnicilor migratori cămine şi alte chestii utilitare pare cam greu de crezut.

La iniţiativa unei fundaţii creştine, aproape 500 de ţigani care provin din România primesc locuinţe noi într-un cartier din capitala Germaniei, Berlin, într-un complex rezidenţial proaspăt renovat.

Fundaţia creştină a renovat complexul de apartamente şi a construit un teatru, un atelier, precum şi mai multe spaţii de joacă.

Până de curând, jumătate dintre cei 1.000 de ţigani sosiţi din România şi înregistraţi la primăria din Berlin au locuit în nişte blocuri în ruină din cartierul Neukoelln.

“Ideea este să asigurăm case pentru oamenii care au fost excluşi şi discriminaţi. Vrem să le arătăm berlinezilor că aceşti oameni sunt complet normali şi se pot integra. Ţiganii au o imagine publică negativă din cauza celor care fac fapte rele în centrele oraşelor, dar cei care se integrează trec neobservaţi”, a precizat managerul proiectului, Benjamin Marx.