Satul românesc în filmul Aferim

Ai văzut filmul Aferin? A reușit să producă păreri destul de diverse, dar este suficient de bun pentru a-l urmări dacă cumva nu ai făcut-o încă: acţiunea are loc în secolul al XIX-lea, în Ţara Românească. Teodor Corban interpretează rolul unui zapciu care, împreună cu fiul său, caută un ţigan rob despre care se crede că ar fi avut o aventură chiar cu soţia stăpînului său.

https://www.youtube.com/watch?v=fZju6sK6HXs

Eternul caracter ţigănesc. Recunoaşteţi filmul?

Nu mai ştiu cum se numeşte filmul, deşi pe vremuri l-am văzut, dar Jean Constantin şi Draga Olteanu Matei interpretează două roluri de excepţie şi redau o realitate cruntă despre caracterul ţiganilor.

Filmul din care face parte secvenţa este vechi de cîteva zeci de ani, din epoca comunistă, dar deosebirile din perioada aceea şi România modernă sînt mici. Există şi ţigani integraţi în societate, dar au existat şi atunci, există ţigani muncitor, dar existau şi în era comunistă. Nu ştiu cîţi dintre ţigani ţipau atunci în gura mare că erau discriminaţi, aşa cum o fac acum, sau cîţi dintre ei aveau curajul fenomenal să susţină că-s “rromi”… Aşa că diferenţele-s şi bune şi rele.

Interviu cineastul Danis Tanovic: „Ce naiba stiti despre tigani? Ce stiu eu despre tigani?”

„Un episod din viata unui culegator de fier vechi” este un semi-documentar cu o familie de tigani bosniaci care isi joaca propriile roluri. A fost filmat in noua zile, in 5D, cu o camera ieftina. Cu un buget de 30.000 de euro a cistigat doua premii la Festivalul de la Berlin 2013 – Grand Jury Prize si Premiul de interpretare masculina. Se spune despre el ca este un film sincer, autentic, impresionant, iar hotnews a publicat un interviu la fel de sincer cu autorul sau, cineastul Danis Tanovic, realizat in februarie, la Berlin. Filmul a inceput sa fie difuzat la noi in 9 august, difuzat de Transilvania Film.

Rep: Cum ati ajuns la acest subiect sau, mai degraba, el la dumneavoastra?

D.T.: Am vreo patru prieteni cu care imi beau cafeaua in fiecare dimineata. Uneori vorbim, alteori fiecare e cu ale lui si citim ziarele, iar intr-una din aceste dimineti am deschis ziarul si am spus: “Fuck! Cum e posibil asa ceva?!” Daca ar fi fost o dimineata in care sa avem chef de vorba, probabil ca n-as fi facut filmul. Nu stiu daca a fost hazardul sau destinul. Nu stiu daca eu descopar povestea sau e invers.

Am dat peste un articol despre o femeie careia nu i s-a facut avort si a fost trimisa acasa, cu copilul mort in burta, pentru ca nu avea asigurare medicala. Mi s-a parut ingrozitor ca niste medici sa condamne pe cineva la moarte in felul asta. Recunosc ca m-am gandit mai mult la barbat si m-am intrebat cum as reactiona eu daca m-as gasi intr-o situatie similara, cu sotia care trebuie sa suporte o operatie scumpa pentru care nu am bani.

Restul interviului este aici.

Arta filmului şi sursa folclorică

Socotiţi de către mass-media occidentală a fi bomba socială a Europei, ţiganii noştri… rromii, într-o publicaţie românească ce preia – bineînţeles – o zicere de afară, publică o hartă a împrăştierii continentale a… nomazilor proveniţi din Bulgaria şi România ce numără – incredibil – 2.299.000 de suflete!

Ţiganii, rromii…, nomazii, denumiţi astfel, mai blând, de curând, în urma scandalului provocat de expulzările lor din Franţa, decretate de preşedintele Nicolas Sarkozy, şi-au ales ca locaţii ţări ca: Anglia, Belgia, Olanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania, Austria, Grecia, Italia, Elveţia, Spania, Portugalia, Franţa, Irlanda.

Nu mă dumiresc!

Dacă ţiganii cu sorginte în marile ţări europene – nu-i comentează nimeni – au o cultură occidentală – vezi Doamne! – cu excepţia diatribei comandantului Fidel Castro Ruz, care-i demască istoriceşte pe vestici, te întrebi unde-s ţiganii din Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Ungaria?

… Nu cumva Preşedintele Franţei – ,,sfântul ţigan maghiar”, cum îl denumea mai deunăzi un gazetar… limbut la scris – le-a oferit şansa gaborilor de pe Dunăre să fie lideri fără prihană ai… nomadismului internaţional?

Dar să-i lăsăm pe cei de-acum şi pe cei de-aiurea şi să-i cunoaştem pe ţiganii noştri de altădată – … într-o Românie ospitalieră, tolerantă, plină de umanism.

Ţiganii … ţiganii sunt în stare de orice, spunea o voce de om scopit, într-o noapte, la moara din Oprişor, aşteptându-şi rândul la măcinat, şi vocea aia tot povestea nişte grozăvenii, nemaipomenite întâmplări cu ei, cu ţiganii, în nişte stufărişuri, printre sălcii, la Hinova, pe malul Dunării… Ei, tuciuriii, fac bandă şi atacă lumea pe Dealul Stârminii…

Sursa şi continuarea: Revista Clipa.com.

Related External Links

Eu, tiganii din familia mea si Woody Allen – Me, My Gipsy Family and Woody Allen (Italia, 2009)

Gen: Documentar
Status: In Festival
Ocazie: Culturalizare, De curiozitate
Regie: Laura Halilovic
Producator: Zenit Arti Audiovisive
Durata: 51 minute
Website: zenit.to.it
Pret: 8 lei sau 40 de lei abonamentul pentru 5 zile de Festival
Organizator: Asociatia One World Romania & Centrul Ceh Bucuresti
http://www.youtube.com/watch?v=K7qe1egTkfs" height="370">

Sursa: Bucureşti.24fun.ro.

Related External Links

Cronici de videofil: Caravana ţiganilor

Festivalul International de Film, B-EST, a avut si o sectiune numita Romano Cinema and Culture, dedicata tiganilor, unul dintre documentare fiind de exceptie,  When the Road Bends: Tales of a Gypsy Caravan / Cand drumul e stramb: Povesti ale Caravanei tiganilor (2006) de Jasmine Dellal, proiectat în prezenta autoarei. Ca si Hidden Sorrows / Dureri ascunse, de altfel, de Michelle Kelso, o productie SUA-Romania, un zguduitor documentar despre persecutia romilor romani în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Bazat pe documente de arhiva si pe marturiile supravietuitorilor, filmul analizeaza istoria tiganilor romani deportati de catre nazisti si aliatii lor în lagarele din Transnistria.

Restul cronicii poate fi găsită în articolul apărut aici.

Related External Links

Ţiganii români, vedete într-un film multi-premiat în Spania

“Yanindara”, un film de scurtmetraj spaniol, în care majoritatea actorilor sunt ţigani români, a cîştigat al doilea festival de film scurt din Spania în mai puţin de un an. Se poate spune cu uşurinţă că ţiganii români, actori amatori într-un film de scurt metraj, fac furori în Spania la festivalurile de profil.

Sîmbătă au fost decernate premiile Festivalului de Film Independent din Guadalajara (FESCIGU). Marele premiu al Juriului, în valoare de 2.500 de euro, a fost cîştigat de “Yanindara”, o peliculă a regizorului catalan Lluis Quilez. Este al doilea mare premiu la un festival de film spaniol după cel cîştigat în decembrie, la Festivalul Filmelor de Scurtmetraj din Aguilar de Campo (Palencia).

Mai multe informaţii se pot găsi pe pagina Adevărului de Spania.

Related External Links

Am întîlnit ţigani fericiţi

Am intilnit si tigani fericitiTitlul original este Skupljaci perja, a fost lansat în 1967, iar cîteva informaţii despre el se pot afla pe imdb.com. Regia şi scenariul sînt semnate de către Aleksandar Petrovic. Dintre actori fac parte: Bekim Fehmiu (Bora), Olivera Vuco (Lence), Velimir ‘Bata’ Zivojinovic (Mirta), Gordana Jovanovic (Tisa), Mija Aleksic (Otac Pavle), Rahela Ferari (Igumanija), Severin Bijelic (Religiozni seljak/Bigoted man).

Related External Links

Gadjo Dillo – Tutti frutti

O melodie interpretată de ţigani din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Gadjo Dilo – Baladă ţigănească

O baladă ţigănească din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Realitatea.net: Familii mixte de saşi şi ţigani, surprinse într-un film documentar realizat de un român

Adela, soţia ţigancă a unui sas, şi Agnetha, soţia săsoaică a unui ţigan. Nu este o telenovelă, este studiu antropologic etnic-cultural transformat într-un film documentar – Adela & Agnetha. Iar trailerul acestui documentar se găseşte pe realitatea.net aici.

Geo Scripcariu, călătorul prin Ardeal din filmul documentar a făcut acum cîţiva ani o descoperire antropologică interesantă: undeva, în inima ţării, saşii şi ţiganii sînt vecini şi au format familii mixte. Fapte care în limbajul ştiinţific al autorului au denumirea de “Supravieţuire şi sincretism în Podişul Transilvaniei. Familii mixte de saşi şi ţigani”. În alt plan, Adela & Agnetha au devenit personajele unui documentar, studiu de caz venit să ilustreze teoria.

Prima familie de acest fel pe care a întîlmit-o a fost în toamna anului 2000 pe cînd făcea autostopul de la Sighişoara la Mănăstirea Sîmbata. A plecat de la premisa că dacă există cel puţin o asemenea familie într-un sat cu zece case ar putea să mai fie şi altele. Într-adevăr, cercetarea a demonstrat (cu o probabilitate redusă) că pot fi peste o mie de astfel de familii în Transilvania. În satul unde s-a filmat, Merghindeal, situat aproape de oraşul Agnita, a mai rămas o singură familie de saşi “puri”.

Filmul Adela&Agnetha a putut fi urmărit la Festivalul “Mişto” (6-8 august 2008) la Timişoara, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti în septembrie 2008, la ICR în octombrie 2008, la Festivalul de la Salonic.

Filmul Adela&Agnetha poate fi văzut la Festivalul “Mişto” (6-8 august) la Timişoara, va fi proiectat la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti în septembrie, la ICR în octombrie, la Festivalul de la Salonic şi la alte festivaluri de documentar şi de film antropologic din toată lumea.

Related External Links

Inimă de ţigan

Aţi urmărit serialul Inimă de ţigan? Eu nu am făcut-o. Ştiu că am început să urmăresc un episod (cred că a fost chiar primul) dar am schimbat postul tv pe orice altceva în momentul în care au început să urle manelele. Cum s-a întîmplat în primele cîteva minute ale lui, aşa că nu pot spune prea multe despre acţiunea în sine.

Dar este un film serial despre ţigani. Nu mă aştept să fie o reprezentare corectă a ţiganilor, dar într-o măsură mai mică sau mai mare le este dedicat. Pagina lui de internet este aici.

Related External Links