Politia franceza a desfiintat taberele de tigani de linga orasul Lille

Dupa citeva luni de pauza, cel putin prin mass-media care trateaza subiectul, cei de la Hotnews au revenit asupra subiectului tiganilor expulzati din Franta. Astfel, acum citeva zile, au publicat  preluat un articol (de pe BBC) despre emigrantii romani expulzati inapoi in Romania.

Politia din Franta a demolat doua tabere ilegale de tigani, dupa ce noul guvern socialist a promis ca va actiona pentru imbunatatirea sanatatii publice. Taberele din apropierea orasului Lille au fost dezafectate joi dimineata, actiuni similare urmand sa aiba loc si la Paris si Lyon, anunta BBC.

Aproximativ 240 de rromi din estul Europei au fost imbarcati in avioane cu destinatia Bucuresti, dupa ce acestia au acceptat de bunavoie sa se intoarca in Romania.

Ministrul francez de Interna, Manuel Valls, a anuntat ca deciziile privint taberele neigienice de tigani au fost executate cu fermitate, reprezentand o provocare pentru comunitate. Pentru a reveni in Romania, fiecare adult a primit cate 300 de euro.

Si pe observator.ro se gasesc detalii despre subiect:

Jean-Philippe, un activist pentru drepturile romilor, a precizat că 240 de persoane au fost transportate la aeroportul Saint-Exupéry din Lyon, aceasta fiind cea mai importantă expulzare de la începutul anului şi de la începerea mandatului preşedintelui socialist François Hollande.

Oficiul francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII) nu a comunicat numărul exact al românilor repatriaţi.

“Toţi au acceptat expulzarea de bunăvoie. Doar că iniţiativa intervine după două săptămâni de presiuni în taberele de romi”, a explicat Jean-Philippe.

Imigranţii care au acceptat repatrierea primesc 300 de euro dacă sunt adulţi şi 150 de euro dacă sunt minori.

Hotnews: Locuitorii din Helsinki s-au declarat “surprinsi” ca tigani din Romania cersesc pe strazile capitalei Finlandei la -20 de grade Celsius

Locuitorii din Helsinki s-au declarat “surprinsi” ca tigani proveniti din Romania cersesc pe strazile capitalei finlandeze desi temperaturile au scazut sub -20 de grade Celsius, relateaza pagina electronica yle.fi. Helsingin Diakonissalaitos, un institut al diocezei din Helsinki, a estimat ca, in acest moment, sunt 30-50 de cersetori tigani din Romania pe strazile din capitala Finlandei.

Finlandezii au fost surprinsi sa vada cat de multi cercetori se afla pe strada, in ciuda temperaturilor foarte scazute.

Helsingin Diakonissalaitos a anuntat ca, in cel mult o luna, va deschide un centru pentru cersetorii tigani in Sörnäinen, un cartier din capitala. In prezent, cladirea este renovata si amenajata.

Pagina electronica precizeaza ca cersetorii au devenit o prezenta obisnuita pe strazile din Finlanda incepand cu  vara anului 2007, dupa sosirea unui val de tigani din Europa de Est. Pana in acel moment, cersetoria nu era un fenomen raspandit in tara nordica.

Un grup de lucru al Ministerului finlandez de Interne a recomandat interzicerea “formelor agresive” ale cersitului. Documentul, care permite totodata daramarea taberelor neautorizate ridicate de tigani, a fost prezentat Parlamentului de la Helsinki la sfarsitul lunii ianuarie.

Propunerea legislativa ar putea deveni lege in aceasta primavara.

Sursa si continuare pe hotnews.ro.

Related External Links

Adevărul: O tabără de ţigani din nordul Madridului, demolată prin “şiretlic”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” sunt feriţi încă de braţul legii spaniole, cei din nord, din tabăra “Las tablas”, au fost evacuaţi ieri, iar colibele le-au fost dărâmate. “Un abuz”, susţin voluntarii parohiei care îi ajută pe ţigani.

Autorităţile spaniole au început să aplice metodele francezilor pentru a scăpa de taberele insalubre de romi din jurul capitalei Spaniei. Printr-un şiretlic, agenţii madrileni i-au evacuat pe ţiganii români dintr-o tabără din nordul capitalei, demolându-le apoi adăposturile, în baza unei autorizaţii care le permitea să demoleze “orice locuinţă improvizată sau construcţie abandonată, nelocuită”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” profită de pe urma faptului că terenul pe care şi-au ridicat tabăra are statut special, de zonă protejată de construcţii şi alte activităţi, cei din Las Tablas, din cealaltă parte a capitalei Spaniei nu au fost atât de norocoşi.

În stilul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, Primăria din Madrid a evacuat ieri mai multe familii de ţigani români care trăiau într-o aşezare nomadă în “Las Tablas”, un cartier de colibe situat în nordul capitalei Spaniei. Funcţionarii municipalităţii au folosit, însă, un “procedeu ilegal”, susţine grupul de voluntari de la parohia San Carlos Borromeo, care, cu sacerdotul Javier Baeza în frunte, au protestat faţă de evacuarea ţiganilor în faţa sediului Samur unde au fost cazate provizoriu familiile afectate, scrie Publico.

“Este un abuz de putere”, reclamă Paco Pascual, unul din preoţii care se ocupă cu ajutorarea familiilor de romi dintr-o altă tabără madrilenă. “Recurg la persecuţii ale ţiganilor români, fără remuşcări şi fără a le oferi o alternativă viabilă”, susţine acesta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Vacanţa în şatra: englezii dau bani ca sa traiasca ca tiganii!

Englezii au dat de gustul vietii in satra, asa ca imita orice film cu tigani prind, de la Snatch la Inima de tigan. Ca sa stai la cort, la caruta cu coviltir sau la rulota, trebuie sa platesti pana la 28 de lire sterline pe seara.

Tabara de nomazi este amplasata intr-un parc national din Anglia, se cheama La Rosa si ofera conditii de cazare dintre cele mai precare. Dusul e in afara rulotei sau carutei, nu exista apa curenta, nu ai nimic din ceea ce iti ofera de obicei agentiile de turism in pachete de lux.

In ciuda acestor impedimente, englezii fac coada sa traiasca precum nomazii, sa manance direct din ceaun sau sa pasca magarii prin padure.

Activitatile au si ele loc doar in satra: poti sa faci o baie in raul din apropiere, sa te plimbi prin padurea unde sigur o sa vezi si animale salbatice sau sa iti afli soarta din gura unei ghicitoare. Gasesti carti postale facute de mana, dulciuri pentru copii, suveniruri tiganesti din belsug si peisaje idilice.

Una din principalele atractii este o statie feroviara din apropiere, Grosmont. Aceasta a fost folosita drept loc de filmare pentru filmele din seria Harry Potter, ea fiind statia finala pentru Expresul de Hogwarts. Imprejurimile sunt superbe: mici izvoare si torente care pot fi traversate pe podete de lemn, iar in wekenduri au loc aici festivaluri de muzica rock.

Atmosfera este una de carnaval, intregita de jocuri mecanice, gherete cu racoritoare si vata de zahar, lautari si ateliere unde se pot obtine tatuaje permanente sau temporare.

Pretul unei nopti de cazare este de 26 sau 28 de lire sterline de persoana, in functie de perioada in care se doreste o rezervare. Organizatorii taberei de tigani le cer oaspetilor sa isi aduca neaparat lantern, provizii de mancare, cizme de cauciuc si prosoape. Ultimul sfat: nu va luati bagaje multe, nu exista hamali.

Sursa Ştirile ProTV.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii din Bărbuleşti, expulzaţi de francezi

Adevărul ne spune că aproximativ 20 ţigani români din comuna ialomiţeană Bărbuleşti au fost expulzate în luna august de către autorităţile franceze, iar patru dintre aceştia erau minori.

Primii 100 de romi expulzaţi din Franţa au ajuns ieri după amiază înapoi în ţară. Aceştia au fost transportaţi la bordul a două aeronave comerciale, care au aterizat pe cele două aeroporturi din Bucureşti, „Henri Coandă“ şi „Aurel Vlaicu“.

Puradeii din Bărbuleşti, la cerşit în Lyon

Printre expulzaţi, s-au numărat şi 17 ţigani din comuna ialomiţeană Bărbuleşti. Dintre cei 17 imigranţi de etine romă  din Ialomiţa, patru erau minori. Copiii aveau vârste cuprinse între unu şi zece ani. Pe lângă cei 17 ţigani din Bărbuleşti, alte patru familii de etnie romă, originare din Ţăndărei, urmează să  fie expulzate în perioada următoare, tot din Paris şi Lyon.

În Franţa, ţiganii locuiau în taberele de imigranţi din Paris şi Lyon şi erau renumiţi pentru numărul mare de furturi comise în magazine şi pentru faptul că îşi exploatau copiii, trimiţându-i la cerşit.

Alţi imigranţi romi vor fi expulzaţi din Franţa astăzi. Aceştia vor decola cu o cursă comercială de la Paris şi vor ateriza pe aeroportul din Timişoara, la ora 16.30. Peste trei săptămâni, francezii vor expulza alţi peste 200 de ţigani.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Euroțiganii din Bihor au fost repatriați în luna august din Franța, fiind așteptați în localitățile natale

Șapte țigani bihoreni au făcut parte din prima tranșă de repatriați, alungați începând de joi, din Franța în România. Potrivit informațiilor primite de la Biroul Județean pentru Rromi, al prefecturii Bihor, cei șapte sunt originari din localitățile Tinca, Ineu și Crestur.

Țiganii au acceptat repatrierea voluntară în schimbul a 300 de euro pe cap de adult şi 100 de euro pentru fiecare copil minor. Carmen Mitricioiu, reprezentanta Biroului Județean pentru Rromi, a confirmat că pe lista primită de la București figurau șapte persoane de etnie rromă, din județul Bihor. „Cei șapte au ajuns ieri în capitala României, de la Lyon”, a spus Carmen Mitricioiu. Ioan  Lakatos, care este consultant pe probleme legate de rromi, la Administrația Socială – Comunitară Oradea, nu știe dacă repatriații au ajuns sau nu la casele lor și nici dacă aceștia mai au de gând să plece din țară, în perioada imediat următoare.

Controversă

Acţiunile de evacuare a taberelor de rromi din Franţa şi repatrierea lor sunt în concordanţă cu noile măsuri în materie de securitate anunţate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. La sfârşitul lui iulie, autorităţile franceze anunţaseră că jumătate dintre taberele ilegale de rromi, estimate la circa 300, vor fi desfiinţate în următoarele trei luni.  Franţa a început joi repatrierea a câtorva sute de romi către România şi Bulgaria, pe fondul criticilor virulente de rasism şi discriminare faţă de o comunitate vulnerabilă.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii cu palate din comuna Covăsânț vor ajutor la încălzire

Adevărul ne aduce la cunoştinţă că zeci de ţigani din judeţul Arad s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru lemne după ce şi-au construit adevărate palate cu încăperi mari şi greu de încălzit.

Zeci rromi din comuna Covăsânţ s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru  lemne. Chiar dacă în case au confort de cinci stele, ţiganii nu au niciun venit legal înregistrat, aşa că au tot dreptul să ceară ajutor de la stat. „Nu am niciun venit, iacă nu am făcut încă focul, că palatul ăsta l-am ridicat de generaţii, dar acum nu mai avem bani”, a mărturisit Garofiţa Iosana Gruia.

Aproape 170 de cereri

De o săptămână, de când Primăria din comuna Covăsânţ  înregistrează cererile pentru subvenţia la căldură, 164 de săteni au solicitat lemne. Printre ei şi rromii care şi-au înălţat palate.

„Deşi au palate, ei nu figurează ca ar avea venit, deci, legal, au dreptul la subvenţii  pentru căldură. Rudele muncesc în  străinătate şi vin cu bani. Nu se ştie de unde, că venitul nu e  declarat. La noi în comună, o astfel de vilă s-a ridicat în patru luni”, a declarat Traian Balint, primarul comunei Covăsânţ. Cu plasme, mobilă masivă şi sobe impozante, rromii din Covăsânţ  îşi cer drepturile. Chiar dacă au palate şi limuzine în curte, ei nu lucrează şi, prin urmare, pot solicita ajutor de la stat. Conform legii, ţiganii pot primi cel mult 270 de lei pentru lemnele necesare lunilor de iarnă.

Reguli pentru ajutoare

„Nu am încălzit nicio cameră că nu avem cu ce. Casa asta are numai patru camere şi eu stau singură aici numai într-o cameră. Normal că mi-am depus cerere”, a spus Iuliana Covaci, proprietara unui palat.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru primirea subvenţiei pentru căldură este ca venitul pe membru de familie să nu depăşească 615 lei, un venit pe care mai  toţi proprietarii palatelor ţigăneşti nu îl au în acte.
Drept urmare, primăria  e bună de plată pentru iarna aceasta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Cristiana Grigore: Cum a ieşit la iveală ţiganca din mine

Mi-a fost greu să aleg doar o parte a opiniei Cristianei, mi se pare chiar interesant ce spune, aşa că am pus-o pe toată aici.

Cristiana Grigore, o jurnalistă româncă de etnie romă, vorbeşte într-un editorial din ziarul american New York Times despre problema ţiganilor în Europa, despre copilăria sa, în care şi-a negat originile, şi dezvăluie motivele care au determinat-o să marturisească tuturor faptul că este ţigancă. Grigore este in present bursieră Fullbright la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee, SUA.

“Colegii mei de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, unde am primit o bursă Fullbright, vorbesc mai mult decât anul trecut despre aspecte legate de ţigani/romi.

Mi-ar fi plăcut ca acest lucru să se fi întâmplat datorită mie, dar a fost de fapt rezultatul recentelor expulzări ale ţiganilor din Franţa. Guvernul Sarkozy a iniţiat un program pentru a curăţa taberele locuite de ţigani şi pentru a-i deporta înapoi în România şi Bulgaria.

Nici măcar nu trebuie să mă uit la televizor sau să citesc ziarele ca să aflu aceste lucruri. Trebuie doar să îmi deschid e-mailul şi găsesc o mulţime de articole pe care mi le trimit prietenii din toată lumea. Asta pentru că, în urmă cu patru ani, am recunoscut public că sunt ţigancă.

Am crescut într-un oraş mic din sudul României ştiind că sunt romă, dar fără să vorbesc limbă romani şi ducând relativ viaţa oricărui român normal. Auzisem că ţiganii erau murdari, ignoranţi şi necinstiţi şi mi-am jurat că o să fiu exact opusul: demnă de încredere, educată şi acceptată.

Ani mai târziu însă, în Statele Unite, un prieten mi-a spus că îi lipseau nişte bani, şi m-am simţit imediat acuzată, chiar dacă el doar îmi povestea ce i s-a întâmplat. Chiar şi după ce şi-a găsit banii, nu am avut linişte până nu i-am explicat motivul pentru care avusesem o astfel de reacţie: am recunoscut că eram nu numai româncă, ci şi ţigancă.

Timp de ani buni, identitatea mea de ţigancă a fost ascunsă într-un colţisor al minţii, dar evitam să mă gândesc la ea sau să o mărturisesc prietenilor mei. Visul meu din copilărie a devenit realitate şi nu am fost percepută că “unul dintre ei”. A fost nevoie de “un incident cu furt” care să mă oblige să îmi recunosc identitatea.

Evenimentele recente din Franţa mi-au dovedit din nou că aveam motive întemeiate în copilărie să îmi ascund rădăcinile. Dacă eşti etichetat ca ţigan înseamnă că nu se poate avea încredere în tine, că nu ai educaţie şi că familia ta este probabil implicată în tot felul de activităţi ilegale. Înseamnă să te temi că poţi fi acuzat de furt în orice moment, indiferent cine eşti.

Ţiganii au trăit în Europa timp de secole bune. În general au fost ignoraţi, deşi au existat apeluri periodice pentru a scăpa de ei, pentru că “nu erau ca toţi ceilalţi oameni”. Au fost omorâţi, torturaţi, umiliţi şi forţaţi să îşi nege cultura. La fel ca şi evreii, ţiganii au fost vizaţi de nazişti pentru persecuţii rasiale şi anihilare şi probabil au fost ucişi 250000 dintre ei.

Chiar şi într-o Europă modernă şi într-o lume globalizată, stigmatizarea şi discriminarea nu sunt fenomene rar întâlnite ci din contră, o realitate zilnică. Opresiunile asupra ţiganilor continuă pe tot continentul: în Italia, Ungaria, Irlanda, România, Bulgaria sau în alte ţări. Aşezările de ţigani sunt arse, copiii lor sunt excluşi din şcolile normale şi trimişi la şcoli de ţigani, iar adulţilor li se refuză angajarea.

Poate că noi, europenii, aveam nevoie de “incidentul francez al expulzării” pentru a aduce la lumină faptul că Uniunea Europeană are şi o parte ţigănească şi că ar trebui să explorăm această latură a noii noastre identităţi. Cu 12 milioane de ţigani împrăştiaţi în toate regiunile Europei, care influenţează şi sunt influenţaţi de comunitatea locală, romii formează cea mai mare minoritate etnică de pe continent.

Dacă ar exista un stat al ţiganilor, ar fi al nouălea ca mărime din Uniunea Europeană. Nu poţi scăpa de ţigani fără să distrugi setul de valori şi principii fundamentale ale UE. Criza din Franţa este comparabilă cu un incident medical acut, în care ignorarea bolii nu este o soluţie. Problema ameninţă sănătatea întregii Uniuni. Este o urgenţă medicală care a fost neglijată prea mult timp şi care acum are nevoie de tratament.

Este greu să accepţi o parte din tine despre care nu ştii mare lucru. Şi cine ar vrea să accepte o latură stigmatizată care creează atâtea probleme?

Dar excluderea, negarea, expulzarea şi deportarea sunt dăunătoare dintr-un motiv foarte simplu: această parte din noi nu va dispărea doar pentru că nu ne place. Va rămâne în ghetouri şi în comunităţi mai puţin dezvoltate şi va crea probleme până când noi, ca europeni, vom înceta să jucăm ping-pong cu ţiganii (migrarea, de obicei forţată a acestora, sau, pentru cei fascinaţi de ţigani, “cultura nomadă”) şi ne vom asuma întreaga responsabilitate în această provocare comună.

Să nu ne prefacem că problemele Uniunii Europene cu ţiganii sunt noi. Să acceptăm doar că interesul nostru este nou. Nu trebuie să fim prea dramatici cu privire la incidentele din Franţa, dar trebuie să interpretăm acest lucru ca pe o trezire dureroasă la realitate, scoţând la lumina ceea ce până acum a fost ascuns într-un dulap închis. Este timpul să fim deschişi la cunoaştere şi la observarea situaţiei, dar şi să privim dincolo de etichete şi stereotipuri.

Din momentul în care mi-am acceptat identitatea etnică, nu îi mai văd pe ţigani ca nişte străini şi nici nu mai încerc să mă conving că “nu am nimic în comun cu aceşti oameni”. Din contră, acum sunt “unul dintre ei”. Acest lucru m-a făcut mai puternică decât mi-aş fi imaginat vreodată.

De asemenea, sunt sigură, poate datorită “genelor care ghicesc viitorul”, că transformarea identităţii europene de la o configuraţie cu graniţe şi regulamente la o toleranţă din toată inima a tuturor oamenilor care împart acest continent chiar va avea loc.”

Sursa: România liberă.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Un supermarket francez a interzis accesul ţiganilor romani în incintă

Chiar, ce putea să zică altceva decît “rasism”? Orice altceva (sau aproape orice) l-ar fi pus pe el şi pe cei ca şi el într-o postură nu prea plăcută.

Familiile de romi traiesc de zece luni, in condtii extrem de precare langa La Rochelle. Nimeni nu i-a luat in seama desi locuiesc acolo din 2009, insa acum autoritatile ar putea cere evacuarea lor.

Jurnalistii francezi de la publicatia Sudouest descriu conditiile in care traiesc romii: fara apa curenta sau electricitate, in rulote vechi si inghesuite. Cu toate acestea, unul dintre romii care locuiesc acolo, spune ca sunt multumiti de ce au si ca este mult mai bine ca in Romania.

Petrica, tanarul care a acceptat sa vorbeasca cu jurnalistii francezi, a declarat ca se descurca mult mai bine in Franta decat ar face-o in Romania, ca primesc ajutorul din partea mai multor ONG-uri, insa singurul inconvenient este acela ca patronul unui supermarchet din zona nu le permite accesul in incinta.

In ceea ce priveste declaratiile recente facute de presedintele francez Nicolas Sarkozy, Petrica sustine ca nu auzise discursul. Informat in ceea ce priveste ordinul privind inchiderea a 300 de tabere in urmatoarele trei luni, acesta a replicat ca “este rasism”. “Nu au dreptul! Suntem romani, cetateni europeni. Pentru noi, Franta inseamna libertate, egalitate, fraternitate“, a declarat Petrica.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Reclama electorală controversată în Ungaria cu ţigani infractori

Curtea Constitutionala le-a impus posturilor de televiziune si radio sa difuzeze un spot in care tiganii sunt prezentati drept infractori care i-au inspaimintat pe cetatenii maghiari.

Clipul de 30 de secunde este folosit in campania pentru alegerile locale de Partidul Nationalist Radical Jobbik. Presa a cerut interzicerea lui, pe motiv ca ofenseaza comunitatea roma si incita la ura, dar Curtea a decis ca toate partidele politice trebuie tratate egal.

Judecatorii spun ca nu au analizat reclama, ci doar au decis asupra refuzulul de a o difuza.

Spoturile realizate de Jobbik pentru alegerile care au loc duminica ii prezinta drept “paraziti” care sug sangele poporului pe politicienii corupti, pe bancile si companiile multinationale.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links

Adevărul: Franţa a expulzat 13.000 de ţigani de la începutul anului

Cîteva statistici preluate de către Adevărul în legătură cu expulzările din Franţa.

Franţa a expulzat în primele nouă luni ale acestui an 21.384 de cetăţeni străini, din care peste 13.000 de persoane proveneau din România şi Bulgaria, a anunţat astăzi ministrul imigraţiei, Eric Besson.

El a subliniat că, în 2010, nu a existat “o ruptură, ci doar o accelerare a numărului de expulzări de români nomazi aflaţi în situaţie ilegală, în lunile august şi septembrie”, relatează Agerepres, citând AFP.

Potrivit oficialului francez, 15.455 de cazuri au reprezentat “reveniri forţate”, dintre care 6.562 români şi 910 bulgari.

La categoria “reveniri asistate”, care includ plata biletului de avion şi o primă de reinserţie de 300 de euro pe persoană, au fost înregistrate 5.929 de persoane, din care 5.086 de români şi 683 de bulgari.

Ministrul francez al imigraţiei, a prezentat şi o statistică similară pentru anul precedent. Astfel, în 2009, 9.875 de rromi au fost expulzaţi în România sau în ulgaria. Din aceştia 7.966 au fost încadraţi la aşa-numita “revenire asistată”.

Oficialii francezi au cheltuit pentru acest program 7,5 milioane de euro, iar alţi 700.000 de euro au fost achitaţi ca ajutoare de reinserţie.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Hotnews: Inca o tabara de tigani romani, evacuata de autoritatile franceze dintr-o suburbie a Parisului

Cateva zeci de tigani romani au fost evacuati, miercuri, dintr-o tabara aflata la o intersectie din Creteil, in departamentul Val-de-Marne de la periferia Parisului, unde locuiau de aproximativ sapte luni, anunta Mediafax, citand presa locala. Justitia a emis ordinele de evacuare la 26 octombrie, iar la sosirea in tabara, politia le-a inmanat familiilor de tigani documentele care prevad obligatia de a parasi teritoriul francez in decurs de o luna.

“Cautam hoteluri, cu prioritate pentru familiile care au copii mici si pentru femeile insarcinate”, a declarat Laurent Godin, membru al unui comitet de sustinere a tiganilor, adaugand ca pentru ceilalti “nimic nu este sigur”.

In cursul serii de miercuri, 42 dintre tiganii evacuati aveau deja un adapost in care sa isi petreaca noptile urmatoare, in hoteluri din Paris, Saint-Maur, Saint-Maurice, Villepinte (Seine-Saint-Denis) si Essonne. Alti aproximativ 20 de tigani au ramas, insa, fara adapost.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Adevărul: Torino: zid între ţigani

Cazul din Torino al unei tabere de nomazi originari din fosta Iugoslavie, ce se acuză reciproc de rasism, a ajuns în ultimele zile pe prima pagină a ziarelor italiene.

“Locatarii” şi-au împărţit tabăra, ridicând un “zid” improvizat din fier şi pietre. “Zidul” separă câteva zeci de familii desârbi (260 de persoane) de cele ale vecinilor de tabără bosniaci (150 persoane). Sârbii din etnia “daxi­kanè”, care şi-au ridicat barăci de lemn şi şi-au asfaltat câteva străduţe în faţa caselor, îşi acuză vecinii de “proastă creştere, mizerie şi lipsă de bun-simţ”.”Bosniacii îşi cumpără maşini de 30 de mii de euro şi îşi trimit copiii murdari la şcoală. Noi muncim, facem curat în tabără, ne spălăm şi ne purtăm civilizat. Ei sunt însă nişte împuţiţi şi nu vrem ca fiii noştri să meargă la şcoală cu ei în acelaşi autobuz”, spune Patrick Georgevic, citat de “la Stampa”. La rândul lor, bosniacii, de etnie “khorakhanè”, spun că vecinii lor sunt “rasişti” şi că deseori copiii lor sunt agresaţi fizic de colegii lor sârbi. “Nu este vorba de o simplă ceartă între copii, ci de bătăi în toată regula”, e de părere Maria Sal­kanovic.

În plus, bosniacii acuză o stare generală de “intoleranţa religioasă” între cele două facţiuni ale taberei de nomazi din Torino (bosniacii sunt musulmani, iar sârbii sunt creştin-ortodocşi), iar din acest motiv, potrivit „La Stampa”, disputa ar aminti de sângerosul conflict din fosta Iugoslavie.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: 100 de ţigani vor fi expulzaţi miercuri din Franţa

Adevărul preia informaţia apărută pe la francezi că ţiganii dintr-o tabără din apropiere de Lyon vor fi expulzaţi mîine dimineaţă.

În urmă cu mai multe luni, în tabăra erau 100-150 de rromi, iar după expulzările operate, numărul acestora nu depăşea 30. La o inspecţie realizată sâmbăta trecută s-a constat că s-au strâns din nou aproape 100 de persoane, transmite Agerpres.

De la decizia Consiliului General al departamentului Rhone, proprietar al terenului, de a-şi construi viitoarele arhive departamentale pe acest teren, rromii ştiau că vor fi evacuaţi. Tribunalul le-a dat şase luni pentru a-şi găsi alt adăpost.

Peste 50 au ocupat ilegal un imobil, iar primăria i-a expulzat sâmbătă. Aceştia s-au aşezat din nou într-un spaţiu viran, iar miercuri dimineaţă ar urma să fie din nou expulzaţi, a explicat sursa citată.

Sursa Adevărul.ro.

Related External Links

Jurnalul naţional: Raport ONU: Ţiganii, ţinta preferată a politicienilor maghiari

Ţiganii sunt ţinta preferată a politicienilor maghiari şi a formaţiunii paramilitare Garda Ungară. Este concluzia unui raport al comitetului Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a criticat sever Ungaria, pentru situaţia ţiganilor.

Unul dintre experţi susţine chiar că poliţia îi supune la cele mai rele tratamente. Începând de la 1 ianuarie, Ungaria, unde locuiesc aproximativ 700.000 de ţigani, va deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene şi a anunţat deja că integrarea ţiganilor va fi o prioritate.

Partidul extremist Jobbik, aflat la guvernare din luna aprilie, susţine crearea unor lagăre speciale, unde să fie închişi ţiganii, care comit infracţiuni.

Related External Links

Ştirile ProTV: Romi sau ţigani? Un deputat PDL propune înlăturarea acestei confuzii

Deputatul PDL Adrian Gurzau propune inlocuirea prin lege a denumirii de “rom” cu aceea de “tigan”, asa cum ii numesc pe reprezentantii acestei etnii si alte popoare, pentru respectarea identitatii lor si inlaturarea unei confuzii in afara granitelor.

In legatura cu denumirea de rom, voi propune in Parlamentul roman o lege prin care sa interzicem folosirea denumirii de rom in loc de tigan, pentru a inlatura confuzia intre cele doua nume, confuzie ce nu de putine ori a adus prejudicii romanilor din afara granitelor. Am si argumente proprii pentru legiferarea acestei optiuni” – sustine deputatul, intr-un comunicat citat de Mediafax.

Deputatul democrat-liberal mai afirma ca imaginea etnicilor tigani in intreaga Europa a devenit “mai negativa” decat si-ar fi dorit oricine, iar tiganii, populatie de regula migratoare, “au devenit o problema sociala in mai toate tarile europene”.

Acest lucru nu poate fi pus pe seama unor rele tratamente din spatiile prin care au trecut vremelnic. Ci pentru ca sunt, pur si simplu, o populatie nomada care nu si-a insusit modul de trai si caracteristicile unui popor asezat. Cum nu sunt nici romani, nici unguri, nici sarbi, ci tigani, ei apartin lumii libere. Nimeni nu i-a trasat un drum anume unei populatii nomade, ea urmeaza propriile ei nevoi sau curiozitati“, a subliniat Adrian Gurzau.

In opinia parlamentarului, doar comunismul i-a tinut prizonieri pe tigani intre granitele statelor comuniste. Prin urmare, dupa deschiderea frontierelor, era firesc ca poporul nomad, care poposise prea mult in Estul Europei, sa isi continue drumul spre Vest, explorand si posibilitatile unor teritorii mai noi.

Gurzau a explicat ca denumirea de rom este una “conventionala”, stabilita recent si nu are justificari istorice legate de etnicii tigani, iar recent, unele comunitati de tigani au cerut revenirea la denumirea lor traditionala, “spunand ca nimeni nu i-a intrebat atunci cand s-a decis trecerea la apelativul rom”.

Celelalte popoare europene le spun tigani, folosind cuvinte avand aceeasi radacina cu cea de tigan: gitan (franceza), gipsy (engleza), gitano (spaniola), tiganski (bulgara), tigan (rusa), Zigeuner (germana). In formule lingvistice aflate in cultura lor traditionala nu exista termenul de rom“, a mentionat Adrian Gurzau.

Deputatul PDL mai sustine ca face aceasta propunere “ca mijloc de protejare a romanilor care ar putea fi afectati de rele tratamente si de discriminare negativa in spatiul ostil tiganilor, pe nedrept”.

Sursa Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Ştirile Protv: România, te iubesc! Romani Kris, legea ţigănească

“Nimeni nu este mai presus de Romani Kris”, adica de judecata tiganeasca. O echipa a emisiunii a intrat in culisele unui proces arzator. In fata batranilor au venit doua familii invrajbite pentru ca Alfonso Nazaret a furat o virgina.

Cartierul Fata Luncii din Craiova. Un loc faimos pana azi doar prin scandaluri cu sabii si pistoale. Un loc in care comunitatea respecta o lege anacronica, arhaica, dar vie: Kris Romani, sfatul batranilor, judecata tiganeasca.

Toata suflarea s-a adunat la proces. Se judeca o speta fierbinte. Un baiat a furat o fata virgina si au ramas parintii sa se razboiasca. Walter, tatal Zenaidei versus Cartus, tatal lui Alfonso Nazaret.

Discutii aprinse, luari de pozitie, doua parti sucarite in fata celor mai respectati judecatori traditionali din Romania. Familia fetei se sfatuieste indelung si-si spune pretentiile.

Sursa ŞtirileProtv.ro.

Related External Links

Adevărul: Nu există ţară pentru ţigani

Un reporter de la Adevărul susţine că a trăit într-o săptămînă toate umilinţele pe care le trăiesc ţiganii într-o viaţă: oamenii au rîs de el, l-au batjocorit copiii pe stradă şi oamenii mari la teatru, jandarmii au vrut să îl bage în dubă, patronii n-au vrut să îl angajeze şi l-au alungat.

Niciodată n-au fost ţiganii mai prezenţi în dezbaterea publică decât acum. 8.000 de ţigani români au fost expulzaţi anul acesta din Franţa. Ziarele au publicat reportaje din taberele de ţigani, apoi i-am văzut la televizor ieşind din Aeroportul Băneasa. Se vorbea despre integrarea lor prin programe sociale.

Descărcaţi din avion, ţiganii ar fi trebuit să înceapă o nouă viaţă. Aveau câte 300 de euro în buzunare şi toată deschiderea patriei-mamă. Ei ar fi urmat să îngroaşe rândurile clasei de mijloc, să-şi găsească slujbe, să se aşeze, să fie plătitori de taxe şi de impozite. Dar dintre cei 8.000, jumătate s-au întors deja în Franţa.

Ce şanse au ţiganii să fie acceptaţi în România? Am înţeles trăind o săptămână în straie de ţigan: pălărie, cămaşă ţipătoare, geacă de piele şi pantaloni de velură. Am lăsat mustaţa, frumos. Pielea neagră, poate prea neagră, o am de la Dumnezeu. Acest articol nu e despre cât de înapoiaţi sunt ţiganii, nu e cu statistici. Nu e nici cu păreri de la sociologi şi psihologi. E negru pe alb. Trăit şi văzut.

Am pornit din Piaţa Universităţii, kilometrul zero al democraţiei româneşti. Mi-a fost teribil de ruşine. Erau studenţi care într-o hăhăială la beţie râdeau de mine şi-mi strigau acele cuvinte arhicunoscute din ţigăneşte: “mucles” “bahtalo” “sokeres”. Un om blond şi înalt m-a fotografiat. Apoi a pozat peturile de pe trotuar, câinii şi cerşetorii. În calculatorul lui din Scandinavia, poza cu mine va ajunge, pesemne, în fişierul “Bucharest garbage” (n.r. – gunoiul din Bucureşti). Mai pe seară am văzut piesa “Toţi fiii mei”, la Teatrul Naţional.

Sursa, continuarea şi imaginile aici.

Related External Links

Adevărul: Pocalul ţiganului aristocrat

Se spune că ţiganii căldărari reprezintă singura comunitate de ţigani a cărei avere este adunată într-un pahar vechi din argint, că în România sînt doar cîteva asemenea pahare, iar ţiganii le păstrează la români din motive de siguranţă. Valoarea unor astfel de obiecte variază între 100.000 şi un milion de euro.

Lăsate moştenire din generaţie în generaţie pe linie paternă, pocalele înseamnă pentru ţiganii cortorari (căldărari) tot ce au mai de preţ pe lume. Din poveştile unora s-ar părea că acestea erau date cadou ţiganilor robi care munceau de generaţii întregi pe moşiile grofilor.

Obiectul, pus „la păstrare”

Cum alte bunuri nu puteau acumula, pocalele deveneau astfel singurele obiecte de preţ ce puteau fi transmise urmaşilor. Chiar dacă valoarea în sine a unui astfel de pocal ar fi relativă, destinul său influenţează decisiv destinul familiei de ţigani care-l stăpâneşte.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Related External Links