ZigZagOnline: Povestea unei tinere romance: Dintr-o satra de tigani, direct la Universitatea Sorbona

ZigZagOnline prezintă povestea Aninei Ciuciu, o tînără ţigancă emigrată în Franţa împreună cu familia ei acum 13 ani. Din tabăra de ţigani în care a crescut Anina a reușit să ajungă la una dintre cele mai prestigioase universități din lume: Universitatea Sorbona din Paris.

Prin perseverența de care a dat dovadă și grație școlarizării sale, tânăra româncă a reușit să ajungă la cursurile acestei universități, fiind un lucru privit cu mare mândrie atât de familia ei, cât și de ceilalți romi din șatra în care a crescut.

În anul 1999, ajunsă în Franța la vârsta de 9 ani, Anina Ciuciu s-a stabilit la Bourg-en-Bresse, împreună cu părinții și surorile sale. Familia ei a trăit în cele mai grele condiții, locuind într-o cazarmă dezafectată, în interiorul unei camionete, cu cortul pe stradă, fără a avea mâncare în fiecare zi, după cum informează postul de radio RTL, citat de Mediafax.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Jurnalul.ro spune că Liberation demontează cinci clişee despre ţigani

Într-un articol publicat mai mult într-o doară pe Jurnalul.ro (îl puteţi găsi în întregime aici) se prezintă un articol din cotidianul francez  Liberation, se spune că jurnaliştii au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.

Mai jos am preluat ideile principale – scuzaţi-le termenul de rom adresat ţiganilor.

 

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză

De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.

Franta faciliteaza accesul tiganilor la locuri de munca in speranta ca-i va integra, dar continua demolarea taberelor

Acum doua zile Hotnews a anuntat ca guvernul francez a decis sa usureze accesul tiganilor la piata muncii de acolo, desi va continua sa demoleze taberele ilegale. A fost nevoie de interventia Comisiei Europene pentru a se obtine acest lucru, dar s-a intimplat.

In urma unei reuniuni ministeriale, premierul Jean-Marc Ayrault a anuntat o serie de masuri pentru a promova integritatea celor 15.000 de tigani care locuiesc in Franta, printre care si cazarea lor temporara in locuinte adecvate. O alta masura este eliminarea impozitarii pentru angajatorii acestor persoane. Aproximativ 90% dintre cei 15.000 de tigani din Franta sunt din Romania, restul fiind in cea mai mare parte din Bulgaria.

Comisia Europeana a salutat miercuri “mentalitatea constructiva a guvernului francez in cautarea solutiilor adecvate, precum si disponibilitatea de a coopera cu Comisia si celelalte state ale Uniunii Europene”, intr-o declaratie a purtatorului de cuvant Oliveier Bailly.

Franta si alte tari ale UE trebuie sa ridice restrictiile de munca pentru cetatenii romani si bulgari pana la 1 ianuarie 2014 in conformitate cu tratatele de aderare la UE.

Mai multe informatii despre subiect se gasesc aici.

Franta este una dintre cele noua tari (alaturi de Austria, Belgia, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos si Regatul Unit) in care cetatenii romani si bulgari au nevoie inca de un permis de munca.

Stirile Pro TV abordeaza acelasi subiect:

Guvernul francez discuta o propunere de ridicare a restrictiilor pe piata muncii pentru noi si bulgari. E drept ca fac asta gandindu-se la tigani, pentru ca si aceastia sa lucreze cinstit.

Guvernul francez a decis sa “slabeasca constrangerile” asupra accesului romilor la locuri de munca, “suprimand taxa” datorata de angajatori si “largind” domeniul meseriilor la care acestia pot avea acces, a anuntat miercuri Cécile Duflot, ministrul Locuintei, relateaza AFP.

Premierul Jean-Marc Ayrault a anuntat o serie de proiecte pentru favorizarea insertiei a 15.000 pana la 20.000 de romi care traiesc in Franta, “lupta impotriva filierelor de exploatare a saracilor” pana la creerea unor adaposturi provizorii si adaptarea locuintelor existente.

Francois Hollande nu va renegocia tratatele cu UE ca sa-i poata expulza pe tiganii romani si bulgari, asa cum ii cerea de curand un politician de dreapta.

In schimb, guvernul francez incearca sa-i integreze pe romi. Prim-ministrul Jean-Marc Ayrault a anuntat ca pentru asta trebuie umblat la restrictiile de pe piata muncii.

Ai nostri pot practica in Franta doar 150 de meserii, insa si pe acestea cu destule complicatii.

Maria Mercedesa, cumnata Magistralei, ruda cu Fane Bordura, neam cu USB Dumitru va implora sa faceti o depunere in contul ei

Maria Mercedesa, cumnata Magistralei, ruda cu Fane Bordura, neam cu USB Dumitru va implora sa faceti o depunere in contul ei care este 1234ROXXX2396734958 deoarece s-a descoperit ca fiul acesteia Ronaldinho Romario Huan Carlos Miramar SUFERA DE EL.

Aceasta maladie este incurabila… pentru alinarea sufletului micutului elev in clasa a 3-a la frageda virsta de 33 de ani va rugam sa depuneti in cont cit va lasa inima pentru a captusi cu aur si ultima turla din cele 48 de la palatul sau. Pentru fiecare depunere mama Omida va va ghici in ness, cafea, 3 in 1, red bull si alte alea.

Daca nu dai like la acest mesaj, jur ca ai INIMAAA DE PIATRAA, INIMA DE LEEU ..

Adevărul.ro: Au ţiganii biserică?

În cursul acestei săptămîni Adevărul.ro au abordat subiectul ţiganilor din punct de vedere istoric şi cultural. Şi, evident, religios – lucru evident din titlul articolului. Nu pot spune că am auzit pînă acum expresia despre biserica ţiganilor (că a fost clădită din slănină şi aşezată în calea cîinilor), este ceva ce va trebui cercetat mai în detaliu – este un aspect destul de relevant al lucrurilor spuse despre ei.

Despre manifestările de religiozitate ale ţiganilor în urma acestor porunci vorbesc sursele germane consultate de cercetătorul Marian Zăloagă. Ţiganii din Transilvania, menţionează acestea, nu aparţin unei confesiuni aparte. Ei se ataşează confesiunilor îmbrăţişate de comunităţile pe lângă care trăiesc.

Ţiganii din ţinuturi secuieşti şi ungureşti se ţin fie de reformaţi, fie de romano-catolici. Cu excepţia celor din regiunea Sibiului, care se ataşau de ortodocşi, mare parte din ei se botezau greco-catolici. Fiind atât de mulţi, au primit „subpopi” anume.

Ţiganii sunt însă dezinteresaţi de credinţă. „Nu arareori pot fi întâlniţi la biserică, mai ales la cea românească, (unde) sunt gata să te uşureze de bani sau de alte bunuri”, observa unul dintre saşii citaţi. De aceea, în multe localităţi, li se şi interzicea să rămână în sat pe timpul serviciului religios din biserici. Sunt, în fapt, oameni fără religie, fără credinţă în viaţa sufletului după moartea trupească. „Biserica ţiganilor a fost clădită din slănină şi aşezată în calea câinilor”, repetau saşii, cu plăcere, o vorbă de duh auzită de la români.

În secolul XIX sclavii ţigani au fost eliberaţi din robie. Citind articolul am remarcat textul despre Vasile Alecsandri şi Vasile Porojan, iar concluzia poetului este la fel de actuală chiar şi acum, la mai mult de un secol şi jumătate de cînd a fost emisă (deşi nu ştiu în ce măsură lumea este conştientă de acest lucru: prea mulţi preferă să se plîngă de problemele pe care le produc unii ţigani în loc să caute să schimbe situaţia în ceva mai bun).

Înduioşătoarea poveste scrisă de Vasile Alecsandri despre Vasile Porojan, prietenul ţigan din copilăria sa, rememorează trista istorie a dezrobirii ţiganilor de pe moşia părintească. „Frumoasă zi a fost aceea când, din balconul casei de la Mirceşti, am declarat ţiganilor adunaţi că sunt liberi! (…) Surprinderea lor s-a manifestat prin o exclamare sălbatică şi bucuria lor prin o mie de sărituri deşănţate, ca oameni muşcaţi de tarantelă. Vreo trei bătrâni însă au început a plânge şi a-mi zice: – Stăpâne, stăpâne, ce ţi-am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi?!… Ne faci slobozi?… Cine o să ne poarte de grijă de azi înainte?… Cine o să ne hrănească, cine să ne îmbrace, cine să ne cunune, cine să ne îngroape?… Stăpâne, nu te îndura de noi şi nu ne depărta de mila Măriei Tale!” Odiseea libertăţii a început cu birtul satului.

„Laia se opri la cea întâi crâşmă, povesteşte Alecsandri, pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la a doua crâşmă, pentru ca să cinstească în sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia, pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rachiul liber e mai bun decât celălalt etc., etc., şi astfel au dus-o întruna până ce, bându-şi până şi căciulile şi apucându-se de furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Piatra şi de la Bacău”.

După vreo şase săptămâni de le eliberare, ţiganii au revenit la Mirceşti. Însuşi prietenul copilăriei sale, ce învăţase meşteşugul de pitar, s-a întors „acasă” spre bătrâneţe. Primit şi tratat generos de poet, a dispărut însă după două zile, furând şi un cal.

„Pe cât e de neomenos faptul de a lipsi pe un om de libertate, pe atât e de necumpătat faptul de a libera deodată pe un sclav fără a-l pregăti la fericirea ce-l aşteaptă şi a-l feri de neajunsurile unei libertăţi pripite”, concluziona Alecsandri în reflecţiile asupra foştilor robi ţigani.

Vreme de peste 150 de ani etnia ţiganilor a încercat să se adapteze vremurilor. Unii au reuşit, ajungînd să-şi etaleze bogăţia, însă mulţi alţii trăiesc de pe o zi pe alta. O etnie a contrastelor într-o ţară pe măsură.

Nuntă mare de ţigani bogaţi la Timişoara cu alai de limuzine de lux! Se însoară nepotul lui Grado Carpaci!

nunta tigani Timisoara, Grado Carpaci, Colaj

Opinia Timisoarei a prezentat acum cîteva zile (joi, 9 august) nunta unor ţigani bogaţi cu imagini şi înregistrări video. Imaginile le puteţi observa şi aici, dar pentru filmuleţe accesaţi articolul.

După ce au preluat (mai mult sau mai puţin legal) casele vechi din centrul Timişoarei, iar articolele pe tema asta nu-s noi prin mass-media timişoreană, nunţile extravangante ale ţiganilor dau o pată multicoloră în zilele de vară în oraşul de pe malul Begăi.

Isi unesc destinele fiul lui David Carpaci, nepotul lui Grado Carpaci, supranumit si Ministrul de Finante, cu fiica lui Fulgereanu Stancu, amandoi in varsta de 15 ani.

Totul a inceput dupa-amiaza la vila lui Grado Carpaci din centrul Timisoarei, aflata in spatele Postei Mari.

Invitati de seama au sosit de peste mari si tari sa ii sarbatoreasca pe tinerii insuratei. Intorsi de la Paris, Milano sau Frankfurt ori din America, bastanii  au coborat din limuzine si au mers sa aduca omagiile si darurile lor bunicului Grado Carpaci, in curtea caruia a fost pregatit un ospat ca-n filme.

O adevarata colectie de bijuterii pe 4 roti putea fi admirata pe strada Grozavescu la bunicul mirelui. Invitatii au lasat la poarta Bentley-uri, Lamborghini, Rover, Ferrari ori Porche-uri de sute de mii de euro. S-au trezit insa cu politistii locali pe cap care i-au pus sa isi mute limuzinele deoarece pe strada respectiva parcatul este interzis, altfel i-au amenintat ca le ridica. Tiganii n-au fost prea incantati, dar s-au conformat si si-au luat masinile si le-au dus pe o strada din apropiere, de unde vor pleca mai apoi dupa mireasa.

 

nunta tigani Timisoara limuzine Carpaci, Guta, Adi minune

 

Related External Links

Cum vor vota ţiganii la referendumul din 29 iulie 2012?

Mă întreb dacă a fost cineva suficient de curios să se intereseze despre preferinţele ţiganilor la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu care va avea loc peste o săptămînă. Nu cunosc datele sondajelor făcute în ultimele săptămîni, dar poate au inclus şi cîţiva ţigani (deşi m-aş mira) printre persoanele întrebare. Oficial nu-s decît vreo 500 de mii ţigani prin România, e adevărat că doar o mică parte au drept de vot dar chiar şi ei s-ar putea să conteze.

Un tigan nebun se plimba pe marginea unui lac

Un tigan nebun se plimba pe marginea unui lac. La un moment dat gaseste pe mal un pestisor de aur. Acesta ii promite indeplinirea a trei dorinte daca il arunca inapoi in apa. Nebunul accepta, il arunca in la si dupa ce se gindeste ii spune:

– Vreau sa fiu sanatos!

Pestisorul face ceva si, minune, tiganul scapa de nebunie. In culmea extazului zice:

– Haleo!! Sint sanatos, lua-m-ar dracu!

Tiganul se trezeste imediat in iad inconjurat de draci, focuri si cazane cu smoala in fierbere. Speriat zice:

– Am ajuns in iad, sa-nnebunesc!

O tipa suberba intra intr-un magazin si cere 7 perechi de chiloti

O tipa suberba intra intr-un magazin si cere 7 perechi de chiloti. Vinzatorul o intreaba:

– Dar ce faceti cu 7 perechi de chiloti?

– Pai saptamina cite zile are?

– Aha!

Dupa citva timp intra si o moldoveanca care cere 5 perechi de chiloti, iar vinzatorul o intreaba si pe ea:

– Dar ce faceti cu 5 perechi de chiloti?

– Pai le folosesc de luni pana vineri ca sotul meu e plecat simbata si duminica.

– Aha!

Apoi intra un tigan:

– Mincat-as, da-mi si mie 12 perechi de chiloti…

– Dar ce faceti cu 12 perechi de chiloti?!?!!

– Pai cite luni are anul, mincat-as???

National Geographic şi neamurile ţigăneşti

National Geographic din România tratează originile ţiganilor, mai mult din punctul de vedere a meseriilor pe care le aveau odinioară şi a denumirilor bazate pe ocupaţia lor. Faptul că acum cîteva secole ţiganii erau meseriaşi pricepuţi este unul cunoscut: este de asemenea şi unul dintre motivele pentru care au fost legaţi de pămînt în Ţările Române. Între timp însă multe dintre aceste meserii s-au pierdut… apărînd în schimb multe dintre problemele pe care le cunoaştem

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

„Neamurile de romi reprezintă o europenizare a organizării tradiţionale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporaţiilor meseriaşilor indieni, care au înlocuit vechile canoane şi precepte ale castelor, devenite anacronice şi inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea.

Mai multe informaţii de găsesc aici.

De la călăi la lăutari – istoria ţiganilor din Ţările Române

Titlul aparţine articolului de pe Historia.ro care tratează chiar bine subiectul ţiganilor, chiar dacă termenul der rrom apare în text un pic prea mult pentru a fi pe gustul lor. (dar ăsta e un alt subiect).

În continuare apare doar prima parte a articolului, dar în puteţi citi în intregime aici. Este un artidol detaliat, am vrut să vă stîrnesc interesul pentru a-l parcurge pînă la capăt, rămîne la alegerea voastră să o faceţi.

 

 

Pentru a defini etnonimul “tigan” apelam la prestigiosul “Oxford Dictionary” si aflam ca “gipsy” (termenul folosit de englezi) este “member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc.” Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai multe ipoteze privind originea si procesul imigrationist spre Europa al tiganilor.

Denumirile tiganilor

Termenul “tigan” este unul greco-bizantin – atsigani – de neatins (din verbul athiggainein – a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor.
Grecii i-au numit “atsigani” si “cativeli”, turcii le ziceau “arami” si “thingenes”, ungurii i-au numit “czigany” si “faraontseg”, italienii – “zingari”, germanii – “Zigeuner”, portughezii – “ciganos”, popoarele slave – “tigani”, francezii – “vomi” si”bohemiens”, englezii – “gipsy”, popoarele nordice – “tartares” si “saraceni”, belgienii si olandezii – “idolatres” si “heiden”, spanolii – “gitanos” si “egipsyano”. Constatam ca numele exprima o posibila provenienta. M. Block scria in 1938: “La Egipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la femeia tiganca; asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica; aspectul exterior, felul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. Aceasta ar fi dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar fi avut idiomul lor particular”. intr-adevar, limba tiganilor a fost cea care a oferit argumente privind originea lor: India. In 1763, Istvan Valvy, student maghiar la Universitatea din Leyden, cunoaste trei indieni din Malabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din Ungaria, din districtul Comorn si limba indienilor malabrezi.

La astfel de concluzii au ajuns si filologii germani I.C. Rudier si Kraus Zippel si istoricul Grellman – origine industana6. J.J. Vaillant, in 1857, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord.

Istoricii si istoria tiganilor

In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a fost Dimitrie Cantemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar D. Fotino, care le dedica spatii importante in “Istoria Daciei” din anul 1819, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile Romane. M. Kogalniceanu, realizatorul unui prim studiu referitor la tiganii din tarile Romane in anul 1837, introduce in istoriografia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, afirmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au aflat si alti autori romani: M. Statescu (1884), Dimitrie Dan (1893), A.D. Xenopol (1895), N. Iorga (1930), G. Potra (1939), I. Chelcea (1944), A. Gonta (1986), V. Achim (1998) etc.
Studiile de mitologie romaneasca mentioneaza traditii conform carora tiganii sunt egipteni, urmasi ai oastei faraonului sau ca ar fi descendenti ai biblicului Ham, care ar fi fost blestemat de tatal sau Noe sa aiba o culoare negriciasa si sa fie nomad. Ham l-ar fi innegrit pe tatal sau cu taciuni, profitand de goliciunea in care se afla ca urmare a consumarii unei bauturi alcoolice puternice. tiganii erau numiti de popor hamiti, harapi sau faraoni. M. Block arata ca ei sunt socotiti a fi supravietuitorii oastei faraonului innecata in Marea Rosie.

Daca originea lor indiana a fost acceptata in cvasitotalitate de istoriografie, argumentul lingvistic fiind se pare hotarator, asupra perioadei si a modului de patrundere al tiganilor in Europa si in special in mediul romanesc sunt in circulatie mai multe teorii, cu mai multa sau mai putina greutate stiintifica. Dimitrie Cantemir scria despre “tiganii cei cu multi copii”: “Acestia sunt imprastiati ici si colo in toata Moldova si nu exista boier sa nu aiba in stapanirea sa cateva salase de-ale lor. De unde si cand a venit acest neam in Moldova? Nu stiu nici ei insisi si nici nu se gaseste numic despre ei in cronicele nostre. Toti tiganii, din toate tinuturile, au acelasi grai amestecat cu multe cuvinte persienesti si grecesti”. N. Iorga si C.C. Giurescu au emis ipoteza ca robii tigani au sosit in spatiul romanesc odata cu tatarii.
N. Iorga afirma: “tiganii arata prin organizarea lor actuala care era cea a romanilor in secolul al XIII-lea, capeteniile lor, voievozii, poarta parul lung, papuci de purpura, au sub ascultarea lor juzi; numele principilor romani au fost adoptate de robii lor: Vlad, Dan, Radu. Ei pastreaza chiar si unele particularitati de limba arhaica”.

Dar “Evul Mediu intunecat” ofera destul de putine marturii despre pamantul romanesc si despre locuitorii sai, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si in restul Europei. O marturie, dar nu indeajuns de bine verificata, apartine lui J.P. Ludwig, care a aflat dintr-o cronica (“Cronica boema”, se pare) despre “cingarii” aflati in armatele lui Bela al IV-lea pe la 1250, dar documentar sunt amintiti pentru prima data in Serbia anului 1348.

Numele si prezenta in limba lor a mai multor cuvinte grecesti arata culoarul lor de sosire din Balcani spre tarile Romane. De altfel, numele pe care si-l dau ei insisi este de romi, o consecinta a locuirii lor mai indelungate in Imperiul Bizantin, ce devenise “romeu”.

Timişorenii îi trimit pe ţiganii din Sălaj înapoi

Ediţia electronică Graiul Sălajului a anunţat acum cîteva zile că aproape 80 de ţigani nomazi din Voivodeni au fost evacuaţi dintr-o tabară instalată la periferia Timişoarei.

Aproximativ 80 de tigani din Voivodeni, comuna Dragu, care traiau intr-o tabara improvizata pe un teren din cartierul Mahala, de la marginea Timisoarei, au fost evacuati marti de politisti si trimisi in Salaj. Tiganii dormeau pe jos sau in cele 15 carute cu ajutorul carora au ajuns din Voivodeni in Timisoara. Tabara de nomazi de la periferia Timisoarei a mai fost evacuata o data in aceasta vara, dar romii s-au intors, ba chiar grupul s-a marit, pentru ca au venit si alti frati de-ai lor. Marti dimineata, mai multe echipaje de mascati au descins in cartierul Mahala, unde s-au aciuat conjudetenii nostri. Dintre tiganii evacuati, 12 au fost amendati pentru ca au devenit galagiosi. “O astfel de actiune a mai avut loc la mijlocul lunii iunie a acestui an, cand o tabara de nomazi romi care s-a aciuat pe terenul respectiv a fost dezafectata. De aceasta data insa persoanele in cauza s-au intors, alaturandu-li-se si altele venite din aceeasi zona a tarii (nr. – judetul Salaj). Astfel, au fost depistate un numar de 80 de persoane si 15 carute si au fost aplicate un numar de 12 sanctiuni contraventionale, in valoare de 2.500 de lei, pentru tulburarea ordinii publice, depozitarea de deseuri, lipsa documentelor de identitate”, a precizat purtatorul de cuvant al Politiei Locale Timisoara. Cei 80 de tigani au fost trimisi de catre autoritatile timisorene catre localitatile de domiciliu, majoritatea fiind din localitatea Voivodeni, comuna Dragu. Zona din care au fost ridicati locuitorii clandestini urmeaza sa fie curatata.

Mai multe informaţii se găsesc aici.