Vreau adresa milionarului

Un țigan prinde peștișorul de aur, îl rotește pe toate părțile și nu știe ce să facă cu el.
Într-un final peștele nu mai rabdă şi se răsteşte la el:

– Hai mă omule, pune-ți o dorință!

– Ce fel de dorință?

– Păi cum să-ți explic… Eu sînt peştişorul de aur şi îndeplinesc o dorinţă celui care mă prinde. Spre exemplu, ieri m-a prins un om și m-a rugat să-i dau 1.000.000. de euro, și eu i-am îndeplinit dorința. Dar tu ce vrei?

– Adresa lui…

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, are loc între 19 şi 21 iulie 2013 în parcul Nicolae Bălcescu. Tot în cursul lunii iulie a avut loc Tîrgul Meșterilor Ţigani în Piaţa Unirii din Cluj Napoca, iulie 2013.

Ţiganii căldărari au fost prezenţi şi în acest an la tîrgul meşterilor populari – le-am observat prezenţa şi 2011. Nu ştiu de unde au venit ţiganii de acum doi ani, dar acum pe una dintre obiectele expuse scria Căldăraru Traian, Breteiu, judeţul Sibiu.

Mai jos sînt cîteva imagini pe care le-am făcut ieri cu telefonul mobil. Colecţia de imagini (nu doar cele care au legătură cu ţiganii) se găseşte aici.

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Cine s-o beşit?

Ajunge puradelul acasă de la şcoală foarte fericit. Ţiganul, cînd îl vede îl întreabă:

– Ha, ce eşti aşa bucuros, mo?

– Apoi. mă teteo. azi la şcoală cînd ne-o pus învăţătoarea o întrebare numai eu am ştiut să răspund din toată clasa.

– Du-te mo daşteptu lu tetea, da’ ce-o întrebat învăţatoarea?

– Că cine s-o besit?

Recensămîntul din 2011 nu a clarificat numărul ţiganilor din România

Recensămîntul de la finalul anului 2011 a stîrnit deja multe controverse legate de numărul celor apţi de vot pe teritoriul curent al României. Nu demult s-au publicat, într-un final, rezultatele statistice finale ale numărătorii cetăţenilor acestei ţări, fapt care a dus la alte întrebări.

Sînt unii oameni care estimează numărul de ţigani din România la vreun milion şi jumătate sau două milioane de oameni. Probabil se bazează pe faptul că mulţi nu sînt înregistraţi (n-au certificat de naştere şi buletin) şi le convine să umfle cifrele cît mai mult posibil.

Datele statistice arată, cel puţin pentru moment altceva: că sînt 600 şi ceva de mii de ţigani. Însă foarte mulţi dintre cei care, totuşi, au răspuns întrebărilor din chestionare, nu şi-au declarat etnia. Citatul de mai jos este un fragment dintr-un articol de pe hotnews care tratează recensămîntul… folosind în continuare termenul abuziv de “rromi” adresat ţiganilor.

“La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate”, a anuntat INS saptamana trecuta cand a publicat rezultatele finale ale recensamantului din 2011.

Potrivit acestor rezultate, din cei peste 20.121.600 de cetateni recenzati, doar 18.884.800 si-au declarat etnia, insemnand ca aproape 1,23 de milioane au ales sa nu-si declare etnia si au fost trecuti la categoria “informatii nedisponibile”.

Astfel, potrivit INS, procentele populatiei la categoria etnie au fost prezentate ca fiind calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.

Astfel, la recensamantul din 2011, primele trei etnii din tara sunt romanii, maghiarii si romii. “S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%)”, noteaza INS.

Potrivit INS, “persoanele de etnie roma reprezinta 3,3% din totalul populatiei stabile, fiind repartizati relativ uniform in teritoriu, cu ponderi variind intre 1,1% in judetul Botosani si 8,9% in judetul Mures. Romii se intalnesc intr-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0% din populatia stabila, si in judetele Calarasi (8,1%), Salaj (7,0%) si Bihor (6,3%)”.

“Nedisponibilii” mai multi ca maghiarii in total si de zece ori mai multi in Bucuresti decat romii

Cu toate acestea, numarul celor care nu si-au declarat etnia (“indisponibili”) depaseste pe cel al maghiarilor si, raportat la intreaga populatie stabila a tarii, atinge procentul de 6,14%.

Astfel, apar situatii curioase in unele zone ale tarii. Spre exemplu, in Bucuresti exista declarati 24.000 de romi (1,27% din populatia Capitalei), dar si peste 220.000 de persoane (11,68%) care nu si-au declarat etnia, adica mai mult decat marimea unei resedinte de judet de dimensiune medie.

Mai mult, in afara de judetele cu o minoritate maghiara numeroasa, Romania se imparte din doua mari “etnii”: romanii si cei ale caror date nu sunt disponibile. In plus, singurele judete in care populatia de etnie roma este mai mare decat cea care nu si-a declarat etnia sunt exact acele judete in care se regaseste cele mai mari declarate comunitati de romi din tara (Mures, Dambovita, Bihor, Covasna si Bistrita Nasaud).

Ţiganii din Kosice, Slovacia, izolaţi cu un zid de beton

Acum ceva timp, cînd am auzit că un primar din Baia Mare, România, a decis să construiască un zid împrejurul ţiganilor am cam rîs şi am considerat că ţăcăniţi ca la noi mai rar întîlneşti. Însă, aparent, ideea le-a venit şi altora. N-am idee dacă primarii respectiv au stat la un pahar de vin sau bere şi au schimbat păreri, idei şi experienţe cînd vine vorba de ţigani sau dacă vreunu’ le-a oferit ideea la amîndoi… Dar, totuşi… ideile izolaţioniste a ţiganilor ca pe vremea comuniştilor sînt la fel de eficiente ca un scuipat în plină furtună.

Una dintre primariile orasului slovac Kosice a construit un zid de beton menit sa izoleze un cartier cu populatie majoritara roma de restul orasului, informeaza AFP citand o publicatie online locala. Este al optulea zid cu aceasta functie construit dupa 2009 in regiune si al paisprezecelea construit in tara, potrivit Romovia.sme.sk.

“Nu se vorbeste niciodata inainte de constructia zidurilor de segregare astfel incat nimeni sa nu opreasca proiectele”, a declarat fostul ministru plenipotentiar pentru comunitatile rome din cadrul guvernului slovac, Miroslav Pollak, pentru site-ul de stiri.

Decizia de a ridica zidul cu o inaltime de doi metri a fost luata de catre primarul unui cartier vecin celui cu populatie majoritar roma, invocand o serie de furturi de masini dintr-o parcare aflata in zona.

Municipalitatea din Kovice, al doilea oras ca marime din Slovacia, cu o populatie de 240 mii de locuitori, nu si-a dat insa acceptul pentru proiect, a declarat purtatoarea de cuvant a primariei, Martina Viktorinova, pentru Romovia.sme.sk.

Mai multe informaţii aici. Remarc acelaşi apelativ abuziv adresat ţiganilor…

Pe de altă parte… N-am idee cît costă zidurile respective, probabil costă nai puţin decît educarea coloniei de ţigani, cu eficienţă dovedită tinzînd spre zero barat.

 

Ţiganii din Tinca, judeţul Bihor, duc dorul Franţei şi o sărbătoresc chiar şi în România

Azi este ziua Franţei, iar francofonii din întreaga lume (şi-s mai mult de o grămadă) o aniversează aşa cum pot ei mai bine. Probabil cei mai francofoni dintre români sînt ţiganii care au plecat pe meleaguri franţuzeşti de cîte ori au avut ocazia, în ciuda tentativelor autorităţilor franceze de a-i ţine departe.

Aşa sînt şi ţiganii din Tinca, judeţul Bihor, cel puţin din ce relatează cei de la Adevărul (care continuă să folosească termenul de rrom adresat minorităţii respective).

Gândurile comunităţii de rromi din localitatea bihoreană Tinca au zburat, astăzi, spre Franţa. „Vive la France” a răsunat în colonia de romi şi, după cum era de aşteptat, nu au lipsit dansurile ţigăneşti ori manelele, toate cu gândul la Franţa, ţară pe care rromii au declarat că o iubesc.

De ani buni autorităţile din Franţa încearcă să scape de rromii care cerşesc la tot pasul şi îi trimit acasă.  Le dau şi bani, investesc în confortul lor,  numai să rămână în România, dar rromii nu par să fie de acord cu mai marii Franţei. Vin acasă, stau câteva săptămâni sau luni, după care se reîntorc. Şi o fac cu mare drag, cel puţin asta susţin. “Am fost de patru- cinci ori în Franţa. Nu am mers la muncă, ci la cerşit. A fost bine. Nu făceam sub 500 de euro pe lună” ne-a spus Marius, unul dintre romii din Tinca.

La fel ca el sunt majoritatea celor care îşi duc zilele în colonia din Tinca. Câştigul pe care-l obţin din cerşit nu are cum să nu-i cheme în ţara Galilor. “Am fost cu soţul şi cu cei şase copiii, în Franţa. Cerşeam, asta făceam toată ziua. Câştigam bine, trăiam bine. Între 1500 şi 2000 de euro pe lună. Îi iubim pe francezi. Sunt darnici”, ne-a mărturisit Ana.

Mai multe informaţii găsiţi aici.

Tîrgul Meșterilor Ţigani în Piaţa Unirii din Cluj Napoca, iulie 2013

Ziua de Cluj @ Realitatea.net anunţă că Piața Unirii din Cluj-Napoca găzduiește în aceste zile Tîrgul Meșterilor Ţigani – acesta va fi deschis pînă la data de 12 iulie 2013.

Aşa cum probabil ştiţi (de-a lungul istoriei lor pe aceste meleaguri ţiganii au devenit cunoscuţi – şi apreciaţi – şi ca meşteşugari, nu doar ca hoţi) cupru, lemn, nuiele, aluminiu sau argint sînt doar o parte din materialele folosite de meșteșugari pentru crearea obiectelor expuse.

Ţigani români la furat în Marea Britanie

Modul de acţiune al ţiganilor nu este deloc nou, i-a făcut faimoşi în ultimii ani. Mai nou se spune că grupări de ţigani români, suspectaţi de furt de cablu din sistemul de autostrăzi, sînt arestaţi aproape zilnic în Regatul Unit al Marii Britanii. Poliţiştii britanici urmăresc hoţii de cabluri şi metal pentu că aceste infracţiuni costă industria din Marea Britanie peste un miliard de lire sterline în fiecare an şi cauzeazăd haos în sistemul de transport.

Preţurile metalelor conducătoare de electricitate precum cupru şi cel al metalelor preţioase au ajuns la nivele record, 500 de metri de cablu furat din sistemul de autostrăzi valorează aproximativ £50,000.