Jurnalul.ro spune că Liberation demontează cinci clişee despre ţigani

Într-un articol publicat mai mult într-o doară pe Jurnalul.ro (îl puteţi găsi în întregime aici) se prezintă un articol din cotidianul francez  Liberation, se spune că jurnaliştii au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.

Mai jos am preluat ideile principale – scuzaţi-le termenul de rom adresat ţiganilor.

 

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză

De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.