La Roşia Montană era o mină părăsită unde se găsea mult aur

La Roşia Montană era o mină părăsită unde se găsea mult aur. Vine francezul, intră în mină şi cînd fura aur fără nici un fel de grijă se aude un zgomot.

– Cine-i acolo? întreabă

– Moartea!

Moare francezul. Vine şi italianul, pe cînd fura el de zor se aude un zgomot.

– Cine-i acolo?

– Moartea!

Moare şi italianul. Vine şi tiganul, se apucă el să fure, fără grija scheletelor din jur. În timp ce-şi desfăşura de zor activitatea se aude un zgomot.

– Cine-i acolo?

– Moartea!

– Aoleu, fira-aş al dracu’, credeam că-i poliţia!

ZigZagOnline: Povestea unei tinere romance: Dintr-o satra de tigani, direct la Universitatea Sorbona

ZigZagOnline prezintă povestea Aninei Ciuciu, o tînără ţigancă emigrată în Franţa împreună cu familia ei acum 13 ani. Din tabăra de ţigani în care a crescut Anina a reușit să ajungă la una dintre cele mai prestigioase universități din lume: Universitatea Sorbona din Paris.

Prin perseverența de care a dat dovadă și grație școlarizării sale, tânăra româncă a reușit să ajungă la cursurile acestei universități, fiind un lucru privit cu mare mândrie atât de familia ei, cât și de ceilalți romi din șatra în care a crescut.

În anul 1999, ajunsă în Franța la vârsta de 9 ani, Anina Ciuciu s-a stabilit la Bourg-en-Bresse, împreună cu părinții și surorile sale. Familia ei a trăit în cele mai grele condiții, locuind într-o cazarmă dezafectată, în interiorul unei camionete, cu cortul pe stradă, fără a avea mâncare în fiecare zi, după cum informează postul de radio RTL, citat de Mediafax.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Jurnalul.ro spune că Liberation demontează cinci clişee despre ţigani

Într-un articol publicat mai mult într-o doară pe Jurnalul.ro (îl puteţi găsi în întregime aici) se prezintă un articol din cotidianul francez  Liberation, se spune că jurnaliştii au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.

Mai jos am preluat ideile principale – scuzaţi-le termenul de rom adresat ţiganilor.

 

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză

De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.

Franta faciliteaza accesul tiganilor la locuri de munca in speranta ca-i va integra, dar continua demolarea taberelor

Acum doua zile Hotnews a anuntat ca guvernul francez a decis sa usureze accesul tiganilor la piata muncii de acolo, desi va continua sa demoleze taberele ilegale. A fost nevoie de interventia Comisiei Europene pentru a se obtine acest lucru, dar s-a intimplat.

In urma unei reuniuni ministeriale, premierul Jean-Marc Ayrault a anuntat o serie de masuri pentru a promova integritatea celor 15.000 de tigani care locuiesc in Franta, printre care si cazarea lor temporara in locuinte adecvate. O alta masura este eliminarea impozitarii pentru angajatorii acestor persoane. Aproximativ 90% dintre cei 15.000 de tigani din Franta sunt din Romania, restul fiind in cea mai mare parte din Bulgaria.

Comisia Europeana a salutat miercuri “mentalitatea constructiva a guvernului francez in cautarea solutiilor adecvate, precum si disponibilitatea de a coopera cu Comisia si celelalte state ale Uniunii Europene”, intr-o declaratie a purtatorului de cuvant Oliveier Bailly.

Franta si alte tari ale UE trebuie sa ridice restrictiile de munca pentru cetatenii romani si bulgari pana la 1 ianuarie 2014 in conformitate cu tratatele de aderare la UE.

Mai multe informatii despre subiect se gasesc aici.

Franta este una dintre cele noua tari (alaturi de Austria, Belgia, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Tarile de Jos si Regatul Unit) in care cetatenii romani si bulgari au nevoie inca de un permis de munca.

Stirile Pro TV abordeaza acelasi subiect:

Guvernul francez discuta o propunere de ridicare a restrictiilor pe piata muncii pentru noi si bulgari. E drept ca fac asta gandindu-se la tigani, pentru ca si aceastia sa lucreze cinstit.

Guvernul francez a decis sa “slabeasca constrangerile” asupra accesului romilor la locuri de munca, “suprimand taxa” datorata de angajatori si “largind” domeniul meseriilor la care acestia pot avea acces, a anuntat miercuri Cécile Duflot, ministrul Locuintei, relateaza AFP.

Premierul Jean-Marc Ayrault a anuntat o serie de proiecte pentru favorizarea insertiei a 15.000 pana la 20.000 de romi care traiesc in Franta, “lupta impotriva filierelor de exploatare a saracilor” pana la creerea unor adaposturi provizorii si adaptarea locuintelor existente.

Francois Hollande nu va renegocia tratatele cu UE ca sa-i poata expulza pe tiganii romani si bulgari, asa cum ii cerea de curand un politician de dreapta.

In schimb, guvernul francez incearca sa-i integreze pe romi. Prim-ministrul Jean-Marc Ayrault a anuntat ca pentru asta trebuie umblat la restrictiile de pe piata muncii.

Ai nostri pot practica in Franta doar 150 de meserii, insa si pe acestea cu destule complicatii.

Maria Mercedesa, cumnata Magistralei, ruda cu Fane Bordura, neam cu USB Dumitru va implora sa faceti o depunere in contul ei

Maria Mercedesa, cumnata Magistralei, ruda cu Fane Bordura, neam cu USB Dumitru va implora sa faceti o depunere in contul ei care este 1234ROXXX2396734958 deoarece s-a descoperit ca fiul acesteia Ronaldinho Romario Huan Carlos Miramar SUFERA DE EL.

Aceasta maladie este incurabila… pentru alinarea sufletului micutului elev in clasa a 3-a la frageda virsta de 33 de ani va rugam sa depuneti in cont cit va lasa inima pentru a captusi cu aur si ultima turla din cele 48 de la palatul sau. Pentru fiecare depunere mama Omida va va ghici in ness, cafea, 3 in 1, red bull si alte alea.

Daca nu dai like la acest mesaj, jur ca ai INIMAAA DE PIATRAA, INIMA DE LEEU ..

Adevărul.ro: Au ţiganii biserică?

În cursul acestei săptămîni Adevărul.ro au abordat subiectul ţiganilor din punct de vedere istoric şi cultural. Şi, evident, religios – lucru evident din titlul articolului. Nu pot spune că am auzit pînă acum expresia despre biserica ţiganilor (că a fost clădită din slănină şi aşezată în calea cîinilor), este ceva ce va trebui cercetat mai în detaliu – este un aspect destul de relevant al lucrurilor spuse despre ei.

Despre manifestările de religiozitate ale ţiganilor în urma acestor porunci vorbesc sursele germane consultate de cercetătorul Marian Zăloagă. Ţiganii din Transilvania, menţionează acestea, nu aparţin unei confesiuni aparte. Ei se ataşează confesiunilor îmbrăţişate de comunităţile pe lângă care trăiesc.

Ţiganii din ţinuturi secuieşti şi ungureşti se ţin fie de reformaţi, fie de romano-catolici. Cu excepţia celor din regiunea Sibiului, care se ataşau de ortodocşi, mare parte din ei se botezau greco-catolici. Fiind atât de mulţi, au primit „subpopi” anume.

Ţiganii sunt însă dezinteresaţi de credinţă. „Nu arareori pot fi întâlniţi la biserică, mai ales la cea românească, (unde) sunt gata să te uşureze de bani sau de alte bunuri”, observa unul dintre saşii citaţi. De aceea, în multe localităţi, li se şi interzicea să rămână în sat pe timpul serviciului religios din biserici. Sunt, în fapt, oameni fără religie, fără credinţă în viaţa sufletului după moartea trupească. „Biserica ţiganilor a fost clădită din slănină şi aşezată în calea câinilor”, repetau saşii, cu plăcere, o vorbă de duh auzită de la români.

În secolul XIX sclavii ţigani au fost eliberaţi din robie. Citind articolul am remarcat textul despre Vasile Alecsandri şi Vasile Porojan, iar concluzia poetului este la fel de actuală chiar şi acum, la mai mult de un secol şi jumătate de cînd a fost emisă (deşi nu ştiu în ce măsură lumea este conştientă de acest lucru: prea mulţi preferă să se plîngă de problemele pe care le produc unii ţigani în loc să caute să schimbe situaţia în ceva mai bun).

Înduioşătoarea poveste scrisă de Vasile Alecsandri despre Vasile Porojan, prietenul ţigan din copilăria sa, rememorează trista istorie a dezrobirii ţiganilor de pe moşia părintească. „Frumoasă zi a fost aceea când, din balconul casei de la Mirceşti, am declarat ţiganilor adunaţi că sunt liberi! (…) Surprinderea lor s-a manifestat prin o exclamare sălbatică şi bucuria lor prin o mie de sărituri deşănţate, ca oameni muşcaţi de tarantelă. Vreo trei bătrâni însă au început a plânge şi a-mi zice: – Stăpâne, stăpâne, ce ţi-am greşit ca să ne urgiseşti astfel, păcătoşii de noi?!… Ne faci slobozi?… Cine o să ne poarte de grijă de azi înainte?… Cine o să ne hrănească, cine să ne îmbrace, cine să ne cunune, cine să ne îngroape?… Stăpâne, nu te îndura de noi şi nu ne depărta de mila Măriei Tale!” Odiseea libertăţii a început cu birtul satului.

„Laia se opri la cea întâi crâşmă, povesteşte Alecsandri, pentru ca să celebreze noua lor poziţie socială, apoi se opri la a doua crâşmă, pentru ca să cinstească în sănătatea cuconaşului, apoi se opri la a treia, pentru ca să boteze cu vin libertuşca, apoi la a patra, pentru ca să guste dacă rachiul liber e mai bun decât celălalt etc., etc., şi astfel au dus-o întruna până ce, bându-şi până şi căciulile şi apucându-se de furturi, au ajuns în închisorile de la Roman, de la Piatra şi de la Bacău”.

După vreo şase săptămâni de le eliberare, ţiganii au revenit la Mirceşti. Însuşi prietenul copilăriei sale, ce învăţase meşteşugul de pitar, s-a întors „acasă” spre bătrâneţe. Primit şi tratat generos de poet, a dispărut însă după două zile, furând şi un cal.

„Pe cât e de neomenos faptul de a lipsi pe un om de libertate, pe atât e de necumpătat faptul de a libera deodată pe un sclav fără a-l pregăti la fericirea ce-l aşteaptă şi a-l feri de neajunsurile unei libertăţi pripite”, concluziona Alecsandri în reflecţiile asupra foştilor robi ţigani.

Vreme de peste 150 de ani etnia ţiganilor a încercat să se adapteze vremurilor. Unii au reuşit, ajungînd să-şi etaleze bogăţia, însă mulţi alţii trăiesc de pe o zi pe alta. O etnie a contrastelor într-o ţară pe măsură.

Nuntă mare de ţigani bogaţi la Timişoara cu alai de limuzine de lux! Se însoară nepotul lui Grado Carpaci!

nunta tigani Timisoara, Grado Carpaci, Colaj

Opinia Timisoarei a prezentat acum cîteva zile (joi, 9 august) nunta unor ţigani bogaţi cu imagini şi înregistrări video. Imaginile le puteţi observa şi aici, dar pentru filmuleţe accesaţi articolul.

După ce au preluat (mai mult sau mai puţin legal) casele vechi din centrul Timişoarei, iar articolele pe tema asta nu-s noi prin mass-media timişoreană, nunţile extravangante ale ţiganilor dau o pată multicoloră în zilele de vară în oraşul de pe malul Begăi.

Isi unesc destinele fiul lui David Carpaci, nepotul lui Grado Carpaci, supranumit si Ministrul de Finante, cu fiica lui Fulgereanu Stancu, amandoi in varsta de 15 ani.

Totul a inceput dupa-amiaza la vila lui Grado Carpaci din centrul Timisoarei, aflata in spatele Postei Mari.

Invitati de seama au sosit de peste mari si tari sa ii sarbatoreasca pe tinerii insuratei. Intorsi de la Paris, Milano sau Frankfurt ori din America, bastanii  au coborat din limuzine si au mers sa aduca omagiile si darurile lor bunicului Grado Carpaci, in curtea caruia a fost pregatit un ospat ca-n filme.

O adevarata colectie de bijuterii pe 4 roti putea fi admirata pe strada Grozavescu la bunicul mirelui. Invitatii au lasat la poarta Bentley-uri, Lamborghini, Rover, Ferrari ori Porche-uri de sute de mii de euro. S-au trezit insa cu politistii locali pe cap care i-au pus sa isi mute limuzinele deoarece pe strada respectiva parcatul este interzis, altfel i-au amenintat ca le ridica. Tiganii n-au fost prea incantati, dar s-au conformat si si-au luat masinile si le-au dus pe o strada din apropiere, de unde vor pleca mai apoi dupa mireasa.

 

nunta tigani Timisoara limuzine Carpaci, Guta, Adi minune

 

Related External Links

Politia franceza a desfiintat taberele de tigani de linga orasul Lille

Dupa citeva luni de pauza, cel putin prin mass-media care trateaza subiectul, cei de la Hotnews au revenit asupra subiectului tiganilor expulzati din Franta. Astfel, acum citeva zile, au publicat  preluat un articol (de pe BBC) despre emigrantii romani expulzati inapoi in Romania.

Politia din Franta a demolat doua tabere ilegale de tigani, dupa ce noul guvern socialist a promis ca va actiona pentru imbunatatirea sanatatii publice. Taberele din apropierea orasului Lille au fost dezafectate joi dimineata, actiuni similare urmand sa aiba loc si la Paris si Lyon, anunta BBC.

Aproximativ 240 de rromi din estul Europei au fost imbarcati in avioane cu destinatia Bucuresti, dupa ce acestia au acceptat de bunavoie sa se intoarca in Romania.

Ministrul francez de Interna, Manuel Valls, a anuntat ca deciziile privint taberele neigienice de tigani au fost executate cu fermitate, reprezentand o provocare pentru comunitate. Pentru a reveni in Romania, fiecare adult a primit cate 300 de euro.

Si pe observator.ro se gasesc detalii despre subiect:

Jean-Philippe, un activist pentru drepturile romilor, a precizat că 240 de persoane au fost transportate la aeroportul Saint-Exupéry din Lyon, aceasta fiind cea mai importantă expulzare de la începutul anului şi de la începerea mandatului preşedintelui socialist François Hollande.

Oficiul francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII) nu a comunicat numărul exact al românilor repatriaţi.

“Toţi au acceptat expulzarea de bunăvoie. Doar că iniţiativa intervine după două săptămâni de presiuni în taberele de romi”, a explicat Jean-Philippe.

Imigranţii care au acceptat repatrierea primesc 300 de euro dacă sunt adulţi şi 150 de euro dacă sunt minori.