Cum vor vota ţiganii la referendumul din 29 iulie 2012?

Mă întreb dacă a fost cineva suficient de curios să se intereseze despre preferinţele ţiganilor la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu care va avea loc peste o săptămînă. Nu cunosc datele sondajelor făcute în ultimele săptămîni, dar poate au inclus şi cîţiva ţigani (deşi m-aş mira) printre persoanele întrebare. Oficial nu-s decît vreo 500 de mii ţigani prin România, e adevărat că doar o mică parte au drept de vot dar chiar şi ei s-ar putea să conteze.

Un tigan nebun se plimba pe marginea unui lac

Un tigan nebun se plimba pe marginea unui lac. La un moment dat gaseste pe mal un pestisor de aur. Acesta ii promite indeplinirea a trei dorinte daca il arunca inapoi in apa. Nebunul accepta, il arunca in la si dupa ce se gindeste ii spune:

– Vreau sa fiu sanatos!

Pestisorul face ceva si, minune, tiganul scapa de nebunie. In culmea extazului zice:

– Haleo!! Sint sanatos, lua-m-ar dracu!

Tiganul se trezeste imediat in iad inconjurat de draci, focuri si cazane cu smoala in fierbere. Speriat zice:

– Am ajuns in iad, sa-nnebunesc!

O tipa suberba intra intr-un magazin si cere 7 perechi de chiloti

O tipa suberba intra intr-un magazin si cere 7 perechi de chiloti. Vinzatorul o intreaba:

– Dar ce faceti cu 7 perechi de chiloti?

– Pai saptamina cite zile are?

– Aha!

Dupa citva timp intra si o moldoveanca care cere 5 perechi de chiloti, iar vinzatorul o intreaba si pe ea:

– Dar ce faceti cu 5 perechi de chiloti?

– Pai le folosesc de luni pana vineri ca sotul meu e plecat simbata si duminica.

– Aha!

Apoi intra un tigan:

– Mincat-as, da-mi si mie 12 perechi de chiloti…

– Dar ce faceti cu 12 perechi de chiloti?!?!!

– Pai cite luni are anul, mincat-as???

National Geographic şi neamurile ţigăneşti

National Geographic din România tratează originile ţiganilor, mai mult din punctul de vedere a meseriilor pe care le aveau odinioară şi a denumirilor bazate pe ocupaţia lor. Faptul că acum cîteva secole ţiganii erau meseriaşi pricepuţi este unul cunoscut: este de asemenea şi unul dintre motivele pentru care au fost legaţi de pămînt în Ţările Române. Între timp însă multe dintre aceste meserii s-au pierdut… apărînd în schimb multe dintre problemele pe care le cunoaştem

În ultimele decenii, tot mai mulţi ţigani şi-au uitat sau au ajuns să ignore tribul de care aparţin. O treime dintre romii care trăiesc în România nu se mai definesc ca membri ai unor neamuri anume – arăta o cercetare din 1992 coordonată de sociologii Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir.

Unele neamuri – cum sunt netoţii sau ciurarii – au dispărut aproape complet. Cei mai mulţi dintre cei care încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătraşii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4%), florarii (1,2%).

Cum în India străveche profesia era de regulă moştenită şi practicată în familie – secretele meseriei fiind transmise din tată în fiu , majoritatea neamurilor de romi s-au constituit, unele începând chiar din vremea migraţiei spre Europa, în jurul diverselor îndeletniciri cu care ţiganii îşi câştigau traiul.

„Neamurile de romi reprezintă o europenizare a organizării tradiţionale din vechea Indie, prin trecerea în prim-plan a corporaţiilor meseriaşilor indieni, care au înlocuit vechile canoane şi precepte ale castelor, devenite anacronice şi inoperante social“ – spune dr. Vasile Burtea.

Mai multe informaţii de găsesc aici.

De la călăi la lăutari – istoria ţiganilor din Ţările Române

Titlul aparţine articolului de pe Historia.ro care tratează chiar bine subiectul ţiganilor, chiar dacă termenul der rrom apare în text un pic prea mult pentru a fi pe gustul lor. (dar ăsta e un alt subiect).

În continuare apare doar prima parte a articolului, dar în puteţi citi în intregime aici. Este un artidol detaliat, am vrut să vă stîrnesc interesul pentru a-l parcurge pînă la capăt, rămîne la alegerea voastră să o faceţi.

 

 

Pentru a defini etnonimul “tigan” apelam la prestigiosul “Oxford Dictionary” si aflam ca “gipsy” (termenul folosit de englezi) este “member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc.” Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai multe ipoteze privind originea si procesul imigrationist spre Europa al tiganilor.

Denumirile tiganilor

Termenul “tigan” este unul greco-bizantin – atsigani – de neatins (din verbul athiggainein – a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor.
Grecii i-au numit “atsigani” si “cativeli”, turcii le ziceau “arami” si “thingenes”, ungurii i-au numit “czigany” si “faraontseg”, italienii – “zingari”, germanii – “Zigeuner”, portughezii – “ciganos”, popoarele slave – “tigani”, francezii – “vomi” si”bohemiens”, englezii – “gipsy”, popoarele nordice – “tartares” si “saraceni”, belgienii si olandezii – “idolatres” si “heiden”, spanolii – “gitanos” si “egipsyano”. Constatam ca numele exprima o posibila provenienta. M. Block scria in 1938: “La Egipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la femeia tiganca; asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica; aspectul exterior, felul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. Aceasta ar fi dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar fi avut idiomul lor particular”. intr-adevar, limba tiganilor a fost cea care a oferit argumente privind originea lor: India. In 1763, Istvan Valvy, student maghiar la Universitatea din Leyden, cunoaste trei indieni din Malabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din Ungaria, din districtul Comorn si limba indienilor malabrezi.

La astfel de concluzii au ajuns si filologii germani I.C. Rudier si Kraus Zippel si istoricul Grellman – origine industana6. J.J. Vaillant, in 1857, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord.

Istoricii si istoria tiganilor

In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a fost Dimitrie Cantemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar D. Fotino, care le dedica spatii importante in “Istoria Daciei” din anul 1819, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile Romane. M. Kogalniceanu, realizatorul unui prim studiu referitor la tiganii din tarile Romane in anul 1837, introduce in istoriografia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, afirmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au aflat si alti autori romani: M. Statescu (1884), Dimitrie Dan (1893), A.D. Xenopol (1895), N. Iorga (1930), G. Potra (1939), I. Chelcea (1944), A. Gonta (1986), V. Achim (1998) etc.
Studiile de mitologie romaneasca mentioneaza traditii conform carora tiganii sunt egipteni, urmasi ai oastei faraonului sau ca ar fi descendenti ai biblicului Ham, care ar fi fost blestemat de tatal sau Noe sa aiba o culoare negriciasa si sa fie nomad. Ham l-ar fi innegrit pe tatal sau cu taciuni, profitand de goliciunea in care se afla ca urmare a consumarii unei bauturi alcoolice puternice. tiganii erau numiti de popor hamiti, harapi sau faraoni. M. Block arata ca ei sunt socotiti a fi supravietuitorii oastei faraonului innecata in Marea Rosie.

Daca originea lor indiana a fost acceptata in cvasitotalitate de istoriografie, argumentul lingvistic fiind se pare hotarator, asupra perioadei si a modului de patrundere al tiganilor in Europa si in special in mediul romanesc sunt in circulatie mai multe teorii, cu mai multa sau mai putina greutate stiintifica. Dimitrie Cantemir scria despre “tiganii cei cu multi copii”: “Acestia sunt imprastiati ici si colo in toata Moldova si nu exista boier sa nu aiba in stapanirea sa cateva salase de-ale lor. De unde si cand a venit acest neam in Moldova? Nu stiu nici ei insisi si nici nu se gaseste numic despre ei in cronicele nostre. Toti tiganii, din toate tinuturile, au acelasi grai amestecat cu multe cuvinte persienesti si grecesti”. N. Iorga si C.C. Giurescu au emis ipoteza ca robii tigani au sosit in spatiul romanesc odata cu tatarii.
N. Iorga afirma: “tiganii arata prin organizarea lor actuala care era cea a romanilor in secolul al XIII-lea, capeteniile lor, voievozii, poarta parul lung, papuci de purpura, au sub ascultarea lor juzi; numele principilor romani au fost adoptate de robii lor: Vlad, Dan, Radu. Ei pastreaza chiar si unele particularitati de limba arhaica”.

Dar “Evul Mediu intunecat” ofera destul de putine marturii despre pamantul romanesc si despre locuitorii sai, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si in restul Europei. O marturie, dar nu indeajuns de bine verificata, apartine lui J.P. Ludwig, care a aflat dintr-o cronica (“Cronica boema”, se pare) despre “cingarii” aflati in armatele lui Bela al IV-lea pe la 1250, dar documentar sunt amintiti pentru prima data in Serbia anului 1348.

Numele si prezenta in limba lor a mai multor cuvinte grecesti arata culoarul lor de sosire din Balcani spre tarile Romane. De altfel, numele pe care si-l dau ei insisi este de romi, o consecinta a locuirii lor mai indelungate in Imperiul Bizantin, ce devenise “romeu”.

Timişorenii îi trimit pe ţiganii din Sălaj înapoi

Ediţia electronică Graiul Sălajului a anunţat acum cîteva zile că aproape 80 de ţigani nomazi din Voivodeni au fost evacuaţi dintr-o tabară instalată la periferia Timişoarei.

Aproximativ 80 de tigani din Voivodeni, comuna Dragu, care traiau intr-o tabara improvizata pe un teren din cartierul Mahala, de la marginea Timisoarei, au fost evacuati marti de politisti si trimisi in Salaj. Tiganii dormeau pe jos sau in cele 15 carute cu ajutorul carora au ajuns din Voivodeni in Timisoara. Tabara de nomazi de la periferia Timisoarei a mai fost evacuata o data in aceasta vara, dar romii s-au intors, ba chiar grupul s-a marit, pentru ca au venit si alti frati de-ai lor. Marti dimineata, mai multe echipaje de mascati au descins in cartierul Mahala, unde s-au aciuat conjudetenii nostri. Dintre tiganii evacuati, 12 au fost amendati pentru ca au devenit galagiosi. “O astfel de actiune a mai avut loc la mijlocul lunii iunie a acestui an, cand o tabara de nomazi romi care s-a aciuat pe terenul respectiv a fost dezafectata. De aceasta data insa persoanele in cauza s-au intors, alaturandu-li-se si altele venite din aceeasi zona a tarii (nr. – judetul Salaj). Astfel, au fost depistate un numar de 80 de persoane si 15 carute si au fost aplicate un numar de 12 sanctiuni contraventionale, in valoare de 2.500 de lei, pentru tulburarea ordinii publice, depozitarea de deseuri, lipsa documentelor de identitate”, a precizat purtatorul de cuvant al Politiei Locale Timisoara. Cei 80 de tigani au fost trimisi de catre autoritatile timisorene catre localitatile de domiciliu, majoritatea fiind din localitatea Voivodeni, comuna Dragu. Zona din care au fost ridicati locuitorii clandestini urmeaza sa fie curatata.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

B1: Aproape 200 de ţigani au fost trimiși de francezi cu o cursă specială înapoi în România. Adulții au primit 300 de euro, copiii 100

În cursul zilei de azi 177 de ţigani au ajuns în România trimişi de autorităţile franceze. Ştirea a fost preluată de mai mulţi, iar B1.ro spune că:

177 de persoane, dintre care 66 de minori, au revenit în ţară, pe Aeroportul din Timişoara, cu o cursă specială pusă la dispoziţie de autorităţile din Lille. Fiecare adult a primit 300 de euro ca să accepte să se întoarcă în ţară, iar copiii 100 de euro. Ca de obicei, romii au susţinut că se vor întoarce în Franţa cât de curând.

Viaţa din Franţa e mult mai uşoară, spun ei, iar banii îi câştigă acolo cel mai uşor din ce ştiu ei mai bine: cerşitul.

„Am făcut bani, am lucrat cum am putut, iese bani acolo. Ne-au dat bani să ne întoarcem. Am umblat dupa fier, la zi câștigam 40, 30, 50 euro. Acolo e foarte bine, aici la România e criza financiară”, a declarat o femeie.

O zi de cerşit în Franţa face cât o săptămână de lucru în România. O spun cei care şi-au făcut din asta un mod de viață.

Oare mai trebuie spus că ţiganii nu s-au întors acasă cu mîna goală şi că vor să se întoarcă în Franţa cu prima ocazie? Nu prea cred… e de la sine înţeles.

The Epoch Times: 500 de ţigani din România primesc locuinţe în Berlin, Germania

Încă nu-s sigur dacă ştirea publicată de The Epoch Times a fost scrisă la mişto sau nu, mulţi ar zice cu siguranţă că este vorba de prima variantă. Într-o Europa care a început să-i tolereze din ce în ce mai puţin pe unii dintre ţigani (din nefericire-s cam mulţi), ideea că o fundaţie creştină le-a alocat etnicilor migratori cămine şi alte chestii utilitare pare cam greu de crezut.

La iniţiativa unei fundaţii creştine, aproape 500 de ţigani care provin din România primesc locuinţe noi într-un cartier din capitala Germaniei, Berlin, într-un complex rezidenţial proaspăt renovat.

Fundaţia creştină a renovat complexul de apartamente şi a construit un teatru, un atelier, precum şi mai multe spaţii de joacă.

Până de curând, jumătate dintre cei 1.000 de ţigani sosiţi din România şi înregistraţi la primăria din Berlin au locuit în nişte blocuri în ruină din cartierul Neukoelln.

“Ideea este să asigurăm case pentru oamenii care au fost excluşi şi discriminaţi. Vrem să le arătăm berlinezilor că aceşti oameni sunt complet normali şi se pot integra. Ţiganii au o imagine publică negativă din cauza celor care fac fapte rele în centrele oraşelor, dar cei care se integrează trec neobservaţi”, a precizat managerul proiectului, Benjamin Marx.