Hotnews şi studiu Situaţia ţiganilor din România: Doar 10% dintre ţigani au lucrat constant în ultimii doi ani şi peste 50% nu au muncit

Conform unui studiu denumit Situaţia ţiganilor din România prezentat de Fundaţia Soros şi a cărui date au fost publicat de Hotnews în mai 2012 doar 10% dintre ţigani au avut constant un loc de muncă în ultimii doi ani, iar 50% au afirmat că lucreaza pe cont propriu. Se susţine că în realitate 90% dintre ţigani au lucrat la negru.

Personal nu pot să nu mă întreb cîte persoane au fost chestionate şi care este numărul total de etnici ţigani la care au fost raportate cifrele. Numărul oficial de ţigani notat la ultimul recensămînt este un pic peste o jumătate de milion (dacă reţin bine), dar unii spuneau că prin România ar fi peste două milioane. Probabil ultimul număr este o aberaţie (ca multe altele), o exagerare grosolană, dar tendinţa ţiganilor de a se… estompa în populaţia majoritată nu este deloc nou (folosirea termenilor rrom sau romanes este un alt exemplu).

Initiatorii proiectului arata ca structura ocupationala a persoanelor de etnie roma indica in continuare un grad scazut de integrare pe piata muncii, de doar 35,5%.

Alti 36% dintre tiganii chestionati au precizat ca ar dori un loc de munca si 28% au spus ca sunt inactivi.

“Este un nivel scazut al ocuparii in comparatie cu cel national. La nivelul populatiei generale din Romania, rata ocuparii era in 2011 de 58%, iar rata somajului de 7,6%. Ponderea romilor care au un loc de munca stabil este semnificativ mai mica: doar 10% dintre cei intervievati au lucrat permanent in ultimii doi ani, iar 51,5% din esantion declara ca nu au lucrat niciodata in ultimii doi ani. 38% din persoanele ocupate lucreaza ca muncitori necalificati, 32% au ocupatii calificate (muncitori, vanzatori, comercianti), 9% sunt muncitori in agricultura, in timp ce 13% au ocupatii traditionale rome”, se arata in studiu.

Initiatorii studiului afirma ca disponibilitatea respondentilor de a munci continua sa fie semnificativa, 76% dintre cei care nu sunt ocupati spunand ca vor sa inceapa imediat sa lucreze daca primesc o oferta.

Femeile practica in proportie mai mare decat barbatii meseriile traditionale si se regasesc frecvent in ocupatii care presupun ingrijirea persoanelor in dificultate, a copiilor sau in cea de mediator scolar sau sanitar.

Cat priveste tinerii, acestia au un grad mai mic de ocupare pe piata muncii, 20% dintre cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani se declara inactivi, iar 42% spun ca sunt someri.

Mai multe date statistice despre studiu sînt oferite aici.

Hotnews: Casa Muhle, clădire monument istoric din Timişoara, dărîmată parţial de un clan de ţigani

Acum două zile Hotnews anunţa că autorităţile din Timişoara au oprit lucrările făcute de un clan de ţigni la una din clădirile istorice, Casa Muhle, după ce proprietarul (Ionel Stancu) a distrus acoperişul. Se spune că ultima autorizaţie de modificare a clădirii a fost dată în iulie 2011, dar acest lucru nu includea demolarea acoperişului.

Conform autorizatiei eliberate la cererea lui Ionel Stancu – reprezentant al unui clan de tigani, potrivit autoritatilor locale -, proprietarul avea voie sa execute “lucrari de restauratii, reparatii generale, modificari interioare si exterioare prin consolidari, extinderea casei scarii si extinderea cladirii pe fatada posterioara cu 3,85 metri in scopul reintregirii fatadelor in mod unitar, cu pastrarea arhitecturii existente, amenajare de mansarda in podul existent cu pastrarea cotei existente la cornisa si pastrarea caracterului arhitectural existent, refunctionalizare si recompartimentare partiala a cladirii la subsol, parter si mansarda si amenajarea unui bazin la demisol”.

Vineri, reprezentanti ai Primariei Timisoara, Politiei Locale, Inspectoratului de Politie al Judetului Timis si Inspectoratului de Stat in Constructii au descins la aceasta adresa si au cerut sistarea imediata a lucrarilor.

“In urma verificarii de vineri s-a constatat faptul ca modul in care se executa lucrarile de restaurare nu respecta procedurile impuse de o interventie la o cladire de patrimoniu, drept pentru care Primaria Municipiului Timisoara, prin Institutia Arhitectului Sef, a dispus sistarea oricarei lucrari”, se arata in comunicat.

Datele istorice spun că Casa Muhle a fost construită în secolul XIX, ea a aparţinut florarului Wilhelm Muhle, creatorul primului soi de trandafir românesc.

Adevărul.ro şi ultimii sălbatici ai Bucureştiului

Adevărul.ro a publicat aici o colecţie de imagini cu nişte ţigani din apropierea Bucureştiului pe care îi prezintă ca fiind ultimii sălbatici ai capitalei României. Nu cunosc zona, dar două dintre denumirile care apar în album sînt Văcăreşti şi Frumuşani.

Aici sînt doar 3 dintre imaginile albumului, dar pe Adevărul.ro sînt 11 cu ţigani locuind în corturi, printre gunoaie, căutînd fier vechi în apropierea oraşului, sub privirile proprietarilor de vile luxoase.

Trei scurtmetraje de animaţie 3D despre ţigani realizate în Republica Moldova de Studioul Simpals i-au impresionat pe cei de la Pixar Disney

Timpul de Moldova relatează că trei scurtmetraje de animaţie 3D de aproximativ 1 minut fiecare şi avîndu-i ca subiect pe ţigani, realizate în Republica Moldova de Studioul Simpals, i-au impresionat pe cei de la Pixar Disney, potrivit unui portal din România – filme.metropotam.ro.

Cele aproximativ trei minute, care au fost realizate până în prezent şi pe care le puteţi viziona pe youtube, reprezintă, de fapt, punctul de pornire pentru primul animat 3D, ce urmează a fi produs. Filmul va purta numele „Ţigan” şi, conform cinemapro.ro, va trebui să fie gata în 2014. “Ţiganul”, care este povestea lui Gojo, ţiganul vesel şi norocos, a înţeleptului bunic Baro şi a Morţii, plictisită să mai fluture din coasă, i-a impresionat pe cei de la Pixar Disney care s-au arătat interesaţi să investească în producţia moldovenească, relatează portalul cinemapro.ro.

Mai multe informaţii, dar şi cele 3 filme (care se găsesc şi pe youtube), se pot citi aici.

Opera Naţională Timişoara: Voievodul ţiganilor

În cursul zilei de vineri, 18 mai 2012, începînd de la ora 19 la Opera Naţională Timişoara a avut loc opereta în 3 acte numită Voievodul ţiganilor.

Muzica: Johann Strauss. Libretul: Ignaz Schnitzer

Conducerea muzicala: MIHAELA SILVIA ROȘCA      

Regia artistica: MARINA EMANDI TIRON   

Scenografia: GETA MEDINSCHI

Concert maestri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU                        

Maestru de cor: LAURA MARE                    

Coregrafia: CARMEN COJOCARU

 

Contele Homonay BOGDAN ZAHARIA

Contele Carnero MIHAI PRELIPCIAN

Sandor Barinkay CRISTIAN BALASESCU

Kalman Zsupan CRISTIAN RUDIC

Arsena CRINA VEZENTAN

Mirabella NINA ZAHARESCU

Ottokar REMUS ALAZAROAE

Czipra GABRIELLA VARVARI

Saffi LACRIMIOARA CRISTESCU

Secretarii MUGUREL CHIRILA, CATALIN VINARS

Pali IULIAN IOAN IOSIP

Mihaly OCTAVIAN LUSCA

Istvan COSMIN BORLOVAN

Un tigan batran DANUT  BOTTNER

Corul, orchestra si ansamblul de balet ale Operei Nationale Romane Timisoara

Cu participarea copiilor: Ibrahim Rania,  Ibrahim Raian, Denis Matei, Roberta Rozemberg, Renate Rozemberg, Ioneac Raluca.

Regia tehnica: LUCIAN BORU   

Pregatirea  muzicala:  DRAGOS ZAHARESCU, ANGELA BALICI, RARES PALTINEANU       

Sufleur: RADU OLARIU

Ma trezesc azi-dimineata si, cind deschid fereastra, vad un tigan in spatele gradinii mele

Ma trezesc azi-dimineata si, cind deschid fereastra, vad un tigan in spatele gradinii mele.

– Da’ ce faci acolo, amice? ii zic.

– Scuze, imi raspunse, dar am crezut ca ai plecat in Spania…

– Nu, ii spun, miine dimineata la 6 plec.

– Bine, imi zice el, sarind inapoi peste gard, iti doresc calatorie placuta!

– Multumesc mult, ii raspund zimbind.

Hmm… Ce tip de treaba! imi zic.

Actorii din “Inimă de ţigan”, îmbrăcaţi în costume ţigăneşti lucrate de familia Crăciun la a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia, Tîrgu Jiu

Ştirile azi a anunţat acum cîteva zile că cea de-a patra ediţia a Tîrgului Meşterilor Populari din Oltenia şi-a deschis pe 21 mai porţile pentru iubitorii de artă şi tradiţie autentică.

Dacă până acum la Tîrgu-Jiu expuneau meşteri care prelucrau lemnul, ceramica, pietrele semipreţioase sau diferite materiale textile, acum gama este foarte diversificată. Tocmai de la Bucureşti, familia Crăciun vine să expună la Tîrgu-Jiu costume tradiţionale ţigăneşti, costume pe care le-au îmbrăcat mari actori ai României, în telenovela „Inimă de ţigan”. Loredana Groza, Nicoleta Luciu, Florina Cercel sau Carmen Tănase sînt cîteva dintre actriţele care au purtat, în timpul filmărilor, costumele, lucrate special pentru această ocazie de familia Crăciun.

Se spune că cel mai scump costum ţigănesc este de 350 de euro. Despre familia Crăciun se spun următoarele (printre altele – puteţi găsi totul în articol):

Straie ţigăneşti unicat, aduse în oraşul lui Brîncuşi

Familia Crăciun, prezentă la Tîrgu-Jiu zilele acestea făureşte costume tradiţionale ţigăneşti „de când lumea şi pământul”. Sunt stabiliţi în Bucureşti, dar cutreieră lumea în lung şi în lat pentru promovarea valorii şi tradiţiei populare ţigăneşti, păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie. Familia Crăciun îmbracă vedetele din România în straie ţigăneşti, dar şi oameni cu funcţii importante. Doamna familiei spune că uneori pentru făurirea unui astfel de costum se lucrează şi două luni.

Probă nouă la Jocurile Olimpice din Londra

În urma unor decizii de ultim moment, membrii comisiei Jocurilor Olimpice care vor avea loc în această vară la Londra, Marea Britanie, au hotărît să adauge o probă nouă: cea a furtului din buzunarele participanţilor şi a celor din public. Ca parte a regulamentului, nimic din ceea ce se va fura nu va rămîne în posesia concurenţilor, ei fiind obligaţi să predea totul comisiei. Dar pentru a asigura returnarea tuturor obiectelor turiştii sînt rugaţi să-şi marcheze obiectele personale.

La numai o oră de la anunţul oficial peste 1.000 de ţigani români din Marea Britanie şi-au anunţat intenţia de a se înscrie la Jocurile Olimpice pentru a putea participa la această nouă probă. Se estimează că alţi 100.000 de ţigani răspîndiţi de-a lungul şi de-a latul Europei (în principal Franţa şi Italia) sînt pe cale să-şi rezerve bilete de avion spre Londra pentru a se înscrie la rîndul lor.

Maiestatea sa, regina Marii Britanii, a susţinut într-o conferinţă de presă de urgenţă că este o idee proastă pentru că s-ar putea declanşa un val migraţionist nemaiîntîlnit în istorie al tuturor ţiganilor din România spre insulele britanice.

Hotnews: Peste 50 de ţigani români au ocupat un parc din centrul Londrei

Hotnews a publicat ieri un articol despre care scrie şi Dailymail.co.uk (inclusiv cu imagini) despre faptul că peste 50 de cerşetori români de etniei ţigănească s-au instalat într-un parc de pe o arteră principala din Londra, la circa 50 de metri de Marble Arch de unde fusesera evacuaţi luna trecută (potrivit London Evening Standard).

Grupul de tigani doarme la cativa metri de unele dintre cele mai exclusiviste hoteluri si restaurante din zona turistica.

Marti, politistii au incercat sa ii perchezitioneze, in timp ce, putin mai departe de ei, unii cersetori urinau in strada, scrie presa locala.

Consiliul Westminster a tinut o intalnire cu agentiile locale inclusiv cu Ministerul de Externe si reprezentanti ai Ambasadei Romaniei pentru a discuta problema. Au reusit repartrierea a 18 persoane, insa compania de transport a cerut ca acestia sa se spele si sa aiba haine noi inainte sa se urce in autocar.

Consiliul a cerut ministerului de externe si autoritatilor romane sa puna la punct o campanie prin care sa impiedice alte persoane sa mai vina in aceste conditii.

“Aceasta situatie se inrautateste din cauza Jocurilor Olimpice, mi-e teama ca oamenii sa nu creada ca aici se gasesc locuri de munca”, a declarat un oficial al consiliului.

Activităţi culturale în Iaşi: Ziua internaţională a ţiganilor şi Ziua actorului ţigan

În cursul lunii trecute Asociația Pakiv România, prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Ţigănească Iași, a organizat în zilele de 09 și 25 Aprilie 2012 activitățile culturale în judeţul Iaşi: ”Ziua Internațională a ţiganilor” și „Ziua actorului ţigan.”

Activitățile s-au desfășurat la sediul Centrului de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă, CISPER Nord-Est Iași, str. Iarmaroc, nr. 44 și în comunitatea de tigani din satul Slobozia, comuna Voinești, jud. Iași și au avut ca obiectiv păstrarea și afirmarea culturii, limbii și identității minorității ţiganilor.

Obiectivele activităților culturale:

1. Integrarea educațională și culturală a persoanelor de etnie ţigănească;

2. Promovarea identității ţigăneşti;

3. Dezvoltarea stimei de sine prin afirmarea identității, valorilor și culturii ţigane;

4. Furnizarea de servicii, de informare privind personalitățile teatrale și cineaste, cu origini ţigăneşti recunoscute, care au marcat istoria filmului și teatrului național și internațional, către tineri, adulți romi dar și neromi, pentru promovarea evenimentelor marcante din calendarul cultural rom;

5. Prezentarea momentelor din viața ţiganilor prin filme.

Mai multe informaţii se găsesc aici. Am schimbat apelativul de rom în ţigan în textul comunicatului pentru a respecta adevărul istoric.

România, statul care îşi discriminează proprii cetăţeni cu ajutorul ţiganilor

Mi-e greu să mă simt discriminat, această perspectivă nu este în natura mea indiferent cît ar încerca unii să mi-o impună, dar dacă ar fi să mă simt discriminat atunci cu siguranţă folosirea tot mai intensă a apelativului de rrom (sau rom, romanes, etc) adresat ţiganilor s-ar încadra foarte bine printre factorii declanşatori.

Aşa cum am mai spus-o şi aici, dar şi pe ţiganii.ro, de mai multe ori: cuvintul istoric folosit pentru denumirea etniei este de ţigani. Dacă ei vor să schimbe modul în care lumea le priveşte etnia sînt liberi sa o facă, este chiar indicat să încerce să şteargă aspectul negativ al relaţiei lor cu cei din jur – chiar le doresc acest lucru. Dar o schimbare a denumirii etniei nu îi va ajuta cu nimic atîta vreme cît nu îşi schimbă atitudinea: oamenii îi vor trata la fel şi peste 1 ani, şi peste 10 ani sau peste un secol. Partea proastă este că, folosind apelativul de rom (cu derivatele lui), lumea îi va trata pe români aşa cum îi tratează pe ţigani – unii au şi început să o facă, atît dintre români cît şi din membrii altor naţii. Asta înseamnă o uzură a demnităţii unui popor şi a imaginii de sine, ce alt motiv de discriminare mai bun puteţi găsi?

Poate veţi spune că asta-i o prostie… dar dacă nu sînteţi în stare să vedeţi conexiunile dintre imaginea de sine a unui popor şi încercările unora dintre ţigani (prin orice mijloace pe care le au la dispoziţie, inclusiv mass-media) de a ne îngenunchia nu înseamnă că aceste conexiuni nu sînt acolo. Iar statul român asistă impasibil, atunci cînd nu îi încurajează, să facă acest lucru.

Nu le pot spune rromi (sau romi sau romanes) celor din etnia ţiganilor pentru că apelativul ăla e doar un furt pe faţă, o insultă adresată românilor. Voi cît vă mai lăsaţi insultaţi?

Sursa articolului este dan-marius.ro.

Related External Links