RomaniaLibera.ro şi Deportaţii din Transnistria: Viaţa cu 400 de grame de pîine pe zi

Acum două zile RomâniaLiberă.ro a publicat aici un articol despre un istoric român care va publica o carte despre deportarea ţiganilor în Transnistria, un episod mai puţin cunoscut din istoria României.

Istoricul Viorel Achim susţine că din cei 25.000 de ţigani expediaţi de mareşalul Antonescu în Transnistria în timpul celui de-al doilea război mondial doar 11.000 au supravieţuit. Cei mai mulţi dintre ei au murit de foame, de tifos, de frig, iar supravieţuitorii s-au întors în ţară în 1945.

Imaginaţi-vă harta României cu Basarabia şi Transnistria alipite. Suntem în 1942, când regimul Antonescu deporta ţigani peste Prut, iar regiunea Transnistria era administrată de români. Din cei 25.000 de ţigani deportaţi atunci în Transnistria, doar 11.000 au supravieţuit, potrivit istoricului Viorel Achim, care s-a dedicat unui proiect de cercetare privind deportarea ţiganilor. „Au trăit acolo în condiţii inumane, locuind în bordeie de paie, fără haine pe ei. Au murit de foame, de frig, au fost supuşi unui regim de muncă forţată. Foarte mulţi dintre ţigani s-au îmbolnăvit atunci de tifos, murind după prima iarnă petrecută în Transnistria. Au fost vaccinaţi de medicii evrei mult prea târziu, după ce majoritatea deja se îmbolnăvise”, povesteşte istoricul.

Acest episod din istoria României a fost prezentat săptămâna trecută de  istoricul Viorel Achim, care va publica o carte despre deportarea ţiganilor  în Transnistria, anul viitor. „Sunt multe poveşti despre ţiganii din Transnistria, inclusiv de dragoste. Există o mulţime de documente în arhive şi cine s-ar încumeta ar putea produce chiar şi un film”, spune el.

Informaţiile despre acest episod negru al istoriei României se întinde pe două pagini ale articolului… se merită citit.

Monitorul Expres şi recensămîntul ţiganilor din Braşov

Dacă ar fi să mă iau după ce a publicat Monitorul Expres aici, ţiganii din judeţul Braşov sînt cam reticenţi să-şi declare etnia. Ba chiar mai mult: îndemnurile unora dintre cei care se doresc a fi reprezentanţii ţiganilor ca aceştia să-şi declare etnia la recensămîntul de acum cîteva săptămîni au eşuat lamentabil.

Astfel:

Romii din judeţul Braşov îşi taie singuri şansa de integrare şi dezvoltare a comunităţii, pentru că refuză în continuare să îşi declare etnia căreia îi aparţin. Gestul lor face imposibil pentru autorităţi şi ONG-uri să atragă fonduri nerambursabile pe proiecte destinate special romilor. Cel mai evident par să-şi nege etnia localnicii din cartierul Gîrcini din Săcele, cunoscut ca una dintre cele mai mari comunităţi de romi din Europa. În Gîrcini însă, majoritatea localnicilor s-au declarat români sau maghiari. Astfel, conform statisticienilor braşoveni, oficial, în octombrie 2011, la Săcele exista o populaţie romă de numai 324 de persoane. Datele pe care le are Primăria Săcele arată însă că aproape 9.000 de suflete de romi trăiesc doar într-un singur cartier, adică la Gîrcini. Din datele provizorii după Recensămîntul Populaţiei şi al Locuinţelor din octombrie 2011, judeţul Braşov, cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ, numără în jur de 17.100 cetăţeni de etnie romă, declaraţi aşa de bunăvoie în faţa recenzorilor. Comparativ, la Recensămîntul din 2002, în tot judeţul au fost înregistraţi 18.313 romi, inclusiv cei din cartierul Răsăritul din municipiul Braşov.

Puteţi citi restul informaţiilor (destul de detaliate) în articol, textul de mai sus este doar un citat reprezentativ.

Elena Băsescu vrea să trimitem ţigani în parlamentul european

Ştim cu toţii modul în care Elena Băsescu îşi ţine discursurile în Parlamentul European, abia silabisind ceea ce (probabil) i-au scris alţii pe hîrtie. În cazul în care n-aţi aflat deja este suficient să căutaţi pe youtube, veţi găsi exemple cu grămada.

Elena Basescu a recomandat săptămîna trecută, miercuri, în plenul Parlamentului European la o dezbatere privind situaţia minorităţii ţigăneşti din România: la următoarele alegeri europarlamentare fiecare partid politic să desemneze pe un loc eligibil cîte un candidat ţigan.

“Toti suntem constienti de problemele cu care se confrunta romii. Responsabilitatea Romaniei este cu atat mai mare, avand cea mai numeroasa minoritate roma din Europa. Dar modul in care sunt ei reprezentati conteaza. De aceea, poate as recomanda ca la urmatoarele alegeri europarlamentare, partidele politice sa ofere un loc eligibil unui cetatean de etnie roma”, a spus Elena Basescu.

Ea a luat cuvantul in plen, aratand ca Guvernul Romaniei a facut progrese semnificative in elaborarea strategiei nationale pentru incluziunea romilor.

Mai multe informaţii despre acest subiect se găsesc aici: http://www.enational.ro/online-actualitate/elena-basescu-vrea-sa-trimitem-tigani-in-parlamentul-european-105374.html/

France 24 şi integrarea ţiganilor în societatea românească

Subiectul ţiganilor din Franţa nu este deloc nou, nici pe malurile Senei, nici pe cele ale Dîmboviţei. Integrarea lor în societatea în care s-au născut ori au ajuns a fost mereu o problemă, cel puţin în ultimele două secole. La fel şi problemele legale pe care le-au creat unii dintre ei în această perioadă (furturi, cerşetorie, etc.). Din motive ele au fost promovate excesiv în defavoarea altora.

Pe pagina lui Robert Halasz am găsit un reportaj despre integrarea lor în societatea românească difuzat ieri de către televiziunea France 24. Jurnaliştii francezi au luat ca model comunitatea de ţigani din Bărbuleşti, o localitate aflată la 60 de kilometri de Bucureşti.

Articolul original este aici.

 

Related External Links

Tîrgul meşteşugarilor ţigani în Piaţa Constituţiei, Bucureşti

Adevărul.ro a publicat aici imagini şi informaţii despre tîrgul meşteşugarilor ţigani care are loc acum (de vineri pînă azi între orele 10 şi 20) în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Se spune că mai mulţi căldărari, rudari, fierari, argintari, ceaunari şi alţi meşteri populari ţigani, dar şi meşteşugari români expune tot felul de obiecte create de ei cu ocazia tîrgului. Tot acolo se mai pot găsi muzică de petrecere, mici şi colaci ungureşti.

Simona a adus la târg mai multe fuste ţigăneşti, colorate. Una singură se lucrează de mână în cam două săptămâni aşa că nu e de mirare că ajunge şi la 600 de lei bucata. “Eu am învăţat de la bunica, de când eram mică. Întâi, femeile îşi făceau pentru ele, dar acuma au început şi să vândă”, explică femeia. Baticele înflorate, bijuteriile de argint şi ibricele sunt la mare căutare. “Mă ajutaţi, puteţi să-i spuneţi «25 de lei» în engleză?”, este rugămintea Simonei, care nu prea se înţelege cu clienta ei din altă ţară.

Cei interesaţi pot cumpăra bijuterii, ceaune, ibrice, căldări, mobilier, coşuri de răchită şi obiecte decorative. Totodată se organizează şi ateliere de dibăcie în care meşterii îşi  demonstrează talentul de a făuri lucruri, iar atmosfera va fi încălzită de muzica autentică ţigănească. Intrarea este liberă.

Evenimentul este organizat de Asociaţia Meşteşugarilor şi Comercianţilor Tradiţionali Romi. Informaţii suplimentare se găsesc pe www.mestesugariiromi.ro  şi www.mestesukar.ro/blog.

Haz de Media şi ţiganii prinşi la furat de curent dintr-o maşină electrică

Dacă vă interesează să aflaţi cum se poate fura curent electric dintr-o maşină electrică accesaţi HazdeMedia… Printre altele, se spune că:

Martorii din zona au confirmat ca au vazut doi tigani ce alimentau fara nicio jena direct de la priza masinii, un calorifer electric, o masina de spalat, un fier vechi de calcat, un rotopercutor si o centrala electrica de apartament. Politistii au demarat o ancheta dar se pare ca sunt foarte putine sanse ca pagubitul sa isi recupereze curentul electric.

România Liberă: Şapte francezi, ţigani pentru o zi

România Liberă povesteşte destul de detaliat, într-un articol împrăştiat pe trei pagini, despre un experiment realizat de nişte francezi prin Moldova:

Un grup de sapte francezi alaturi de doua romance au incercat pentru o zi cum este viata de tigan. S-au imbracat in straie traditionale si au plecat de la casa unor romi din Stolniceni-Prajescu catre Piatra Neamt, manastirea Sihla, Tirgul Neamt si retur. In drumul lor au gatit in padure la ceaun, au incercat sa vada cum sunt primiti in magazine, baruri sau cofetarii.

Printre ei s-a aflat şi un reporter al “Ziarului de Iaşi”. Se spune că francezii nu erau la primul contact cu cultura ţiganilor, ei fiind voluntari ai organizatiei Caritas care are grija de etnicii ţigani din Paris, de cei din suburbii, baraci, din gurile de metrou sau de pe terenurile din mijlocul nicaieriului.

StiriShowbiz şi 7.000 de euro, cîştigul unei familii de ţigani români din Dublin

Se spune că ţiganii nu-s integraţi în societatea românească (sau, de altfel, în nici una dintre societăţile în care ajung) pentru că marea lor majoritate caută să profite de pe seama ei decît să-şi aducă contribuţia constantă şi voluntară la progresul ei. Se spune că ţiganii sînt murdari, needucaţi şi au obiceiuri rele (furturi, cerşetorie, fac tot felul de ilegalităţi, etc)

Din punctul meu de vedere cea mai mare problemă a integrării ţiganilor nu este accesul deficitar la educaţie (pentru unii este pe primul lor, pentru mine e pe al doilea) ci accesul la bani. Practic, de ce să muncească pentru un salariu mizer de cîteva sute de lei (dacă-l obţin şi pe acela) prin România, cînd pot obţine cîteva sute de euro din cerşit prin Marea Britanie şi Irlanda?

Ştiri Showbiz spune aici că:

Din februarie, de când a intrat în vigoare o nouă lege împotriva “cerşetoriei agresive”, aproximativ 540 de cerşetori au fost arestaţi în Dublin, iar 110 cazuri au fost examinate în justiţie.

În cadrul unei investigaţii asupra cerşetoriei organizate, efectuată de la intrarea în vigoare a noii legislaţii, au fost efectuate şase arestări. Toate persoanele arestate în cadrul acestei operaţiuni sunt romi şi fac parte din aceeaşi familie, a precizat inspectorul, care a adăugat că în cadrul investigaţiei a fost confiscată suma totală de 7.000 de euro.

O parte importantă din această sumă a fost confiscată în timpul unor percheziţii asupra unui autobuz care efectuează în fiecare sâmbătă o cursă din Dublin spre România.

În articol nu se precizează cum au ajuns la concluzia că cei 7 mii de euro sînt cîştigul pe săptămînă, probabil nu a fost chiar aşa, dar este irelevant. Ţiganii ar trebui să fie proşti să rămînă printr-o ţară în care se chinuie pe bani mărunţi cînd pot să cîştige mult mai mult altundeva. Cînd li se va oferi o sursă similară de cîştig şi posibilitatea de a munci pentru ei se va schimba situaţia.

Vertical News şi lista celor mai bogaţi ţigani din ţară

De curînd echipa de la Vertical News a publicat aici lista cu cei mai bogaţi ţigani din România, ea conţine 50 de nume din diverse zone ale ţării. Nu la mult timp după aceea mass-media (mai mult sau mai puţin locală) a început să comenteze şi să se laude cu bogaţii din imediata apropiere.

În articol se precizează următoarele:

Pentru a calcula averile acestora am luat în calcul activitatea economică înregistrată la ReCom, valoarea afacerilor, dar mai ales ceea ce au declarat ei înșiși, plus ceea ce au afișat în spațiul public: aurul și bijuteriile, palatele și alte locuințe, terenurile și mașinile. Țiganii au două astfel de momente în care își prezintă bogăția. Unul este Săptămâna Mare de dinainte de Paști, iar celălalt sărbătoarea Sfintei Marii din data de 8 septembrie.  De regulă, țiganii din toată România vin să petreacă la Costești de Vâlcea cu grătare, fripturi la proțap, cârnați și sarmale. De Sfânta Maria, an de an. În 2009, țiganii au petrecut inclusiv cu președintele Traian Băsescu. Cercetarea efectuată de VerticalNews a durat mai bine de șase luni, perioadă de timp în care au fost intervievate câteva zeci de persoane, efectuate trei reportaje în mari comunități țigănești și analizate sute de firme. Inițial, în cercetare fuseseră înscrise peste 70 de familii țigănești.

Nici nu cred că a fost foarte greu să-şi dea seama care ţigan e bogat şi care nu este…. Mulţi dintre ei au încă obiceiul de a se lăuda cu acest lucru… iar românii le-au călcat demult pe urme.

Nu vreau să pun nume pe aici, vă las să cercetaţi lista direct de la Vertical News. Ţinînd cont că multe dintre averile astea au fost realizate prin fals, furt, intimidate şi alte chestii ilegale (cel puţin aşa se spune – probabil că multe dintre acuzaţii sînt pe cale de a fi dovedite) sînt şanse considerabile ca lista să fie modificată în curînd.

Vaca mîncătoare de lemne

Vine ţiganul din pădure de la furat de lemne. Îl prinde pădurarul şi-l întreabă:
– Ce faci mă ţigane cu lemnele alea?
– Le duc să le mănînce vaca.
– Dar de cînd mănîncă vaca ta lemne?
– Dacă le mîncă bine, dacă nu, le pun pe foc…