eMaramures: etnii ciudate – Daci liberi, latini, ardeleni, pletosi si tigani de matase inregistrati pina acum la recensamintul din Baia Mare

Dincolo de scandalul pe care l-a generat recensămîntul din acest an pe tema CNP-ului şi a datelor personale, dar şi din cauza bîlbelor autorităţilor, se pare că el rezervă surprize de tot felul autorităţilor din nordul ţării. Astfel eMaramureş consemnază aici că:

Cat cepele le-au fost ochii catorva recenzori din Baia Mare care au avut de inregistrat in scripte pletosi, geambasi, daci liberi, rudari ori tigani de matase, cum s-au declarat unele dintre persoanele la care au facut recensamantul.

Imaginatia baimarenilor s-a dovedit mai mult decat bogata si a intrecut asteptarile specialistilor, care au fost obisnuiti de la celelalte recensaminte sa constate ca Maramuresul este populat de etnii dintre cele mai ciudate, despre care nici cei mai experimentati antropologi nu au cunostinta.

“Sunt conationali care nu vor sa se declare romani, spunand ca ei sunt daci liberi, latini sau ardeleni. Noi le consemnam ca atare. Recenzorul este obligat sa scrie exact ce i se spune, pentru ca la sfarsit trebuie sa ii dea formularul si omul sa il semneze”, a declarat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.

Ţiganii au fost îndemnaţi în repetate rînduri în ultimul timp să-şi declare etnia dar, aparent, autorităţile nu prea s-au informat din timp despre ce anume înţeleg ţiganii prin etnie: denumirea “etniei” derivă din meseria pe care o fac şi din obiceiurile cotidiene (din felul lor de a fi).

Ţigani culegători de fier vechi în Oradea

 Ieri eram prin oraş cu aparatul foto şi am dat peste cîţiva ţigani culegători de fier vechi la capătul podului Sovata. Mi-au atras atenţia atunci cînd camionul din imagini a început să-i claxoneze ca să se dea la o parte (era ditamai locul liber, dar s-au pus cam la mijlocul lui să se odihnească).

Pe urmă (după ce am făcut pozele şi înainte de a o lua peste pod spre Ioşia) unul dintre ei a început să comenteze cînd a văzut că le făceam poze, ar fi vrut să primească bani. Că a încercat degeaba e altă poveste.

Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #1
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #1
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #2
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #2
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #3
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #3
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #4
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #4

Cărţi de joc cu ţigani

Carti de joc cu tigani realizate de Simpals, MoldovaTimpul de Moldova a anuntat ca Compania „Simpals”, specializata in grafica si web design, a creat un asemenea set de carti pe care sunt imprimate chipurile personajelor primului desen animat 3D, „Tigan”, fabricat in Moldova.

Setul cartilor de joc cuprinde 54 de piese. Personajul central al desenului animat, tiganul Gojo, reprezinta cei patru asi, batrinul Baro intruchipeaza pe cei patru regi, tiganca Zara, unicul personaj feminin, pe cele patru regine, iar piciul Tagar a avut onoare sa se intruchipeze in cei patru valeti. Pe linga seria de carti de la doi pana la zece, setul este completat cu doi Jokeri, care nu sunt altcineva decit un alt personaj animat, moartea cu coasa. Creatorii animatiei 3D au mai inventat inca patru carti pentru trisat. Curcanul Ilo, care este priceput in a insela la jocul de carti, are simultan patru posturi: as, rege, dama si valet.

Ţiganii şi speculaţiile referitoare la numărul lor real cu ocazia recensămîntului 2011

Speculaţiile despre numărul real al ţiganilor din România nu sînt deloc noi, dar subiectul a fost adus în actualitate cu ocazia recensămîntului care se derulează aceste zile la nivel naţional (20-31 octombrie 2011).

Statisticile oficiale spun că în România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni ţigani, sau cel puţin atîţia s-au declarat la ultimul recensămînt din 2002. Nimeni nu ştie încă care este numărul real al acestora pentru că mulţi nu s-au declarat ca făcînd parte din această etnie şi, mai ales, mulţi alţii au ales să nu-şi înregistreze copiii – şi, de aceea, nu au certificat de naştere sau carte de identitate pentru a fi integraţi cu adevărat în societate. Unele organizaţii nonguvernamentale estimează că ţiganii din România sînt undeva pe la 2, 5 milioane (sau chiar peste acest număr).

N-am spus degeaba “speculaţii”: se ştie cu siguranţă că o parte dintre ţigani preferă să nu îşi declare etnia sau să declare români ori unguri (motivele lor sînt foarte diverse, printre altele se pomeneşte de teamă, ruşine, conotaţie peiorativă a denumirii, înţelegerea faptului că fac parte dintr-o comunitate mai mare – cea în care s-au integrat, provenienţa din familii mixte etc), iar date clare despre această categorie de minoritari camuflaţi nu există şi, foarte probabil, nu vor fi cuantificate prea curînd (sau poate niciodată). În lipsa unor date statistice reale orice presupunere (făcută cu cap de cei care cunosc etnia şi tendinţele acesteia sau făcută aiurea, aşa, din burtă) se numeşte “speculaţie”.

Sînt unii care-i îndeamnă pe ţigani să se identifice ca atare (oricare ar fi denumirea pe care o folosesc pentru etnie) dar, hai să fim serioşi: cîţi dintre ei vor asculta de respectivele îndemnuri? 10%? 20%? Poate 25%? Toată lumea face ce-i convine şi, de obicei, pune pe primul plan interesul personal… Atîta vreme cît ţiganii nu vor vedea că prin declararea etniei din care fac parte nu au un cîştig cît se poate de clar şi de evident vor ezita să facă acest lucru.

Pînă atunci însă fiecare caută să se folosească de lipsa de informaţii pentru a ieşi în faţă cu acele idei (speculaţii) care-i convin lui cel mai mult, care îi vor ajuta scopului individual imediat sau de lungă durată. Ţiganii vor continua să reprezente un subiect la modă încă multă vreme de acum înainte, iar integrarea lor în societatea este şi va rămîne o adevărată provocare. Fie că ne place sau nu, prin încercările continue de a schimba denumirea multiseculară a etniei cu cea mai recentă de “rromi” ţiganii s-au făcut auziţi. Prin ceea ce fac în afara ţării (cele mai cunoscute fapte sînt în continuare furturile, înşelătoriile şi cerşetoria) au internaţionalizat problemele pe care noi, ca români, le avem cu ei de aproape două secole.

Dacă vă înteresează cîteva dintre aceste speculaţii, Gîndul.ro a publicat aici cîteva dintre ele:

În aceste condiţii, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un “mult mai verosimil 1,5 milioane” (Comisia Europeană), după cum aminteşte profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor).

De un număr apropiat vorbeşte şi şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. “Atunci vorbeam de o populaţie în jurul a 1,5 milioane heteroidentificaţi – adică vazuţi ca atare de ceilalţi – şi de un milion autoidentificaţi în diverse studii şi sondaje, dar nu şi în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creştere a populaţiei, dar nu foarte spectaculoasă” mai spune Preda.

Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi “pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000″. În consecinţă, spune Voicu, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.

Din punct de vedere personal pot spune că aştept cu curiozitate rezultatele finale ale recensămîntului 2011. Nu cred că numărul ţiganilor declaraţi ca atare va exploda brusc, ca şi cum ar fi avut dintr-o dată o criză de conştiinţă şi de naţionalitate, probabil ca creşte considerabil dar nu foarte mult.

Adevarul.ro: 500 de ţigani din Huedin fac avere cerşind în Marea Britanie

Articolul pe care l-am găsit pe Adevărul.ro are o oarecară legătură cu cel pe care l-am scris mai devreme despre reportajul BBC despre cerşetorii ţigani din Marea Britanie. Practic se referă la acelaşi grup de persoane şi la imposibilitatea sistemului românesc de a rezolva problema.

Primarul Huedinului nu are soluţii pentru a opri exodul ţiganilor din oraş spre ţările occidentale. La ora actuală, din cei peste 1.000 de ţigani care trăiesc în Huedin, mai bine de jumătate sunt la cerşit pe străzile din marile oraşe britanice.

Dacă până anul trecut cei mai mulţi ţigani făceau adevărate averi în Spania, Italia sau Franţa, anul acesta, susţine primarul de Huedin, Mircea Moroşan, aceştia şi-au schimbat destinaţia. „Acum, majoritatea cerşesc pe străzile marilor oraşe din Marea Britanie şi Irlanda. Prin oraş, se zvoneşte cum că ei primesc bani frumoşi la naşterea unui copil în aceste ţări”, a spus Moroşan.

Peste 100 de palate din banii cerşiţi

Cu banii strânşi pe străzile oraşelor străine, ţiganii şi-au construit, în ultimii ani, adevărate palate. „Toate sunt şi acum în roşu. Motivul este simplu: impozitele percepute pe clădirile nefinisate sunt mult mai mici. Trist este că ţiganii au împânzit, cu palatele lor, întreg Huedinul”, a declarat Mircea Moroşan.

Cele mai multe palate sunt aglomerate în zona Horea, dar ţiganii au dezvoltat o adevărată politică de extindere a kitsch-ului chiar şi pe străzile din centru. „E simplu. Primul loc de casă dintr-o zonă centrală se cumpără mai scump, printr-un intermediar român. Pe urmă, vecinii de pe strada respectivă aleg să plece. Preţurile scad brusc, iar palatele apar peste noapte”, a mai spus Moroşan.

Nu există soluţii

Mai multe informaţii despre subiect se găsesc aici.

Traian Băsescu, avertisment de la CNCD pentru declaraţii legate de ţigani şi de urmaşi de monarhi

Poate vă mai amintiţi de declaraţia de luna trecută lui Traian Băsescu referitoare la cerşetorii ţigani din Finlanda. Dacă nu mai reţineţi faza vă puteţi aminti de ea aici.

Preşedintele Traian Băsescu a fost sancţionat cu avertisment în două dosare discutate luni de CNCD, care au avut ca obiect declaraţiile şefului statului referitoare la “ţiganii care cerşesc” în Finlanda şi “urmaşii cu dizabilităţi” ai unui monarh, notează “Gîndul”.

Potrivit unor surse din CNCD, citate de “Gândul“, deciziile au fost luate cu 5 voturi “pentru” şi 2 “împotrivă”.

Invitat într-o emisiune televizată, preşedintele Traian Băsescu a comentat opoziţia Finlandei la aderarea României la Schengen făcând referire la romii din România care cerşesc la Helsinki. “Nu poţi să îi spui finlandezului, ţiganii nu au fost la Helsinki şi nu au cerşit. Ce poate să facă diplomaţia când Guvernul constată că ţiganii cerşesc agresiv, au început să fure prin autobuze, ce poate să facă diplomaţia, pentru că acolo e reacţia opiniei publice?”, a spus şeful statului.

În aceeaşi emisiune, Băsescu a afirmat referindu-se la monarhie că “80% din români sunt convins că vor să îşi aleagă şeful de stat”. “Bun, rău, dar ştiu că îl schimbă. Ce te faci cu unul care e pe viaţă şi mai lasă şi moştenitori? Dacă iese vreunul cu dizabilităţi, ce te faci? Rămâi cu el şef de stat?”, a spus şeful statului.

Membrii CNCD au calificat cele două declaraţii ca fiind fapte de discriminare, sancţiunea decisă fiind avertismentul.

Mai multe informaţii despre decizia CNCD se găsesc aici.

Reportajul BBC despre ţiganii cerşetori din Marea Britanie

Unul dintre subiectele zilei îi are ca ţ

Unul dintre subiectele preferate ale mass-mediei azi îi are ca ţintă pe ţiganii cerşetori din Marea Britanie şi interacţiunile lor cu reporterii britanici. Cei de la BBC au făcut public de curînd un reportaj despre cerşetorii de toate vîrstele din Anglia şi, aparent, i-au vizat în primul rînd pe ţiganii români. Am spus “aparent” pentru că nu cunosc tot materialul strîns şi care a fost logica filtrării lui pentru a scoate produsul final.

Reportajul în limba engleză este aici, n-am de gînd să-l reiau mai ales că mass-media românească s-a grăbit să comenteze din plin pe această temă. Dacă chiar vă interesează subiectul îl puteţi citi atît în engleză cît şi română. Astfel, cei de la Jurnalul Naţional s-au plîns de le şiroiau lacrimile în pumni că TOŢI cerşetorii filmaţi de BBC timp de UN AN pe străzile Londrei sînt „ţigani din România” (articolul e aici) de parcă ar fi singurii cerşetori din Londra. Hotnews se rezumă să povestească aici reportajul avînd ca titlul Reportaj BBC despre copiii tiganilor romani: “Viata secreta a copiilor cersetori din Marea Britanie”.

Că ţiganii cerşesc se ştie: o fac şi la noi, dar şi aiurea prin Europa. Inclusiv prin patria natală a Britanicilor. Se ştie că-şi folosesc copiii pentru asta, despre acest aspect s-au legat şi britanicii – li s-o fi părînd şocant şi s-au ultragiat suficient de mult încît să le urmărească obiceiurile vreme de aproape un an. Au aflat că unii copii cîştigau chiar şi 500 de lire sterline pe zi, ceea ce e o cifră de afaceri destul de bună pe timp de criză – chiar nu ştiu cum au primit britanicii această informaţie, dar nu cred că a fost prea plăcut. Asta e… Oricum, nu va schimba fundamental problema, probabil nici nu va avea vreo influenţă prea mare în viaţa ţiganilor: dacă vreme de decenii nu prea s-a făcut mare lucru pentru a rezolva problema integrării lor într-o civilizaţie de orice fel şi problema puradeilor trimişi la cerşit în loc de şcoală un amărît de reportaj nu va avea acest efect peste noapte.

Partea cea mai amuzantă a subiectului este, totuşi, alta: reporterii de la BBC au venit în România pentru a vedea cum trăiesc ţiganii care-şi trimit copiii la cerşit la ei în ţară. Articolul de pe Ştirile ProTV spune că

Englezii au ajuns si in Romania, la Huedin, unde familia Rostas are doua case – o vila luxoasa la strada si o casa mai mica. In fata primei locuinte era parcata aceeasi masina BMW X5.

De ce va puneti copiii sa cerseasca, daca aveti o gramada de bani?“, a sunat intrebarea reporterului britanic, insa nu a primit un raspuns, ci doar amenintari din partea Stelei Rostas.”

Hilar, nu? Dacă vă apucaţi să urmăriţi imaginile filmate probabil că mulţi dintre voi o să rîdeţi, eu cu siguranţă am făcut-o cînd le-am văzut difuzate la ProTv.

Se spune despre români că sîntem latini, dar sîntem mai mult balcanici decît latini. Ţiganii trăiesc pe aceste meleaguri de cîteva secole bune, mai întîi ca sclavi apoi ca oameni liberi, dar mulţi dintre ei fără căpătîi. Va mai trece multă apă pe Crişul Repede (ca să iau un reper apropiat mie) pînă cînd britanicii vor înţelege modul de gîndire aparent şocant al acestora. Pentru noi este o realitate incomodă, pentru ei este mult mai greu de digerat. Probabil că singurul lucru bun pe care-l va aduce reportajul ăsta va fi o mai bună înţelegere a gravităţii unei probleme care a fost trecută cu vedere mult prea mult – aproape două secole.

Galagie mare la Cotroceni

Galagie mare la Cotroceni… Traian Basescu nu-si putea tine un discurs din cauza unor tigani care s-au pus la taclale printre jurnalisti. Se ridica bulibasa si spune:

– Bai..gata, îmi bag p… în gura aluia care mai vorbeste! Are cuvintul domnul presedinte!!