Bihoreanul: ţiganii Bihorului

Un articol vechi de 5 ani şi o zi din Bihoreanul încearcă să îi prezinte pe ţiganii din judeţul Bihor şi reuşeşte destul de bine. Am preluat aici o parte, sper să vă motiveze să citiţi în continuare aici.

Femei cu fuste-nflorate şi bărbaţi oacheşi, cu pantaloni-burlan şi pălării cât umbrela. Balabuste cu pielea uscată, însoţite de bărbaţi sfrijiţi ce cară cine ştie ce resturi de mâncare. Şi unii, şi ceilalţi strigă din gât aceleaşi cuvinte fără noimă, născocite parcă anume pentru a nu fi de nimeni desluşite.

Cine ştie de unde au venit, ce vânt i-a adus încoace, din ce trăiesc şi dacă vor intra vreodată “în rândul oamenilor”? Învingându-le neîncrederea, temerile şi împotrivirea, BIHOREANUL a căutat răspunsurile în lumea lor necunoscută şi închisă.

“Cărţile vorbesc…”

Despre ţigani nu se ştie dacă vin din India ori din Egipt. Unii zic că însăşi denumirea le arată originile hinduse: “ţi-gange”, adică de la râul Gange, alţii că ar fi urmaşii robilor regilor egipteni, “faraoni”, “magraoni”, “egipcani”.
Lipsite de cărturari, neamurile ţigăneşti sunt cunoscute doar în parte, şi numai datorită “gagiilor”, cum sunt numiţi cei din afara etniei. Un asemenea “gagiu” a fost istoricul George Potra, care a descoperit prima referire documentară la ţiganii români. Actul fusese întocmit în 1385 de domnitorul Dan Vodă al Ţării Româneşti, pentru a dărui unei mănăstiri 40 de ţigani. Pe atunci, ţiganii erau “domneşti” (ai voievodului), “boiereşti” (folosiţi de boieri la treburile casei, ca vizitii, rândaşi şi lăutari) şi “vătraşi” (semi-liberi, aşezaţi în sate). Spre deosebire de ţiganii moldoveni şi munteni, cei din Ardeal au fost mereu supuşi asimilării. În 1783, împăratul Iosif al II-lea a dat chiar o lege specială prin care erau obligaţi să nu-şi vorbească limba, să renunţe la portul tradiţional şi să nu se mai căsătorească între ei.

 

Tot în articol este făcută o recapitulare a neamurilor ţigăneşti în funcţie de meseriile lor după cum urmează:

l căldărarii – fabricanţi de găleţi, tingiri, cazane, sobe, burlane
l aurarii sau băieşii – la început, culegeau aurul din râuri, cu timpul învăţând să-l prelucreze
l rudarii – făceau rude, adică pari din lemn pentru grădini, apoi au învăţat să facă şi alte obiecte din lemn, în special mături şi linguri (se mai numesc lingurari, denumire extinsă şi pentru numele de familie)
l lăieşii sau lăieţii – prelucrau fierul; o denumire recentă a lor este cea de fierari sau lăcătuşi (de unde şi numele Feraru, Lăcătuş)
l lăutarii – muzicanţi, scripcari
l ciurdarii – îngrijeau vitele locuitorilor de la ţară
l geambaşii – furau, creşteau şi vindeau cai, confecţionau harnaşamente
l ursarii – îmblânzitori de urşi, cu care dădeau “spectacole” de circ
l netoţii – cei care nu aveau nici o meserie şi trăiau din furturi

Adevărul: Francezii au fost în Bihor ca să ne ajute să le găsim locuri de muncă ţiganilor

Adevărul.ro relatează aici că în cursul lunii martie 2011 viceprimarul din Lyon a fost în Oradea şi Tinca pentru a găsi soluţii de reintegrare a ţiganilor care cerşesc şi fură în Franţa. Se spune că francezii sînt dispuşi să investească într-o baie comunală în Tinca şi în proiecte de gestionare a deşeurilor şi de agricultură pentru a le găsi ţiganilor locuri de muncă.

Hubert Julien-Laferriere, viceprimarul din Lyon, a venit la Oradea, însoţit de primarul Teodor Coste din Tinca, comuna din care provin 60 la sută din romii din Lyon. Primăria Tinca a fost contactată de către autorităţile din Lyon, pentru a stabili împreună un mod de acţiune prin care romii să fie motivaţi să rămână, respectiv să se întoarcă în România.

„Le-am propus francezilor afaceri ce ţin de resursele de aici. Avem măceşe şi fructe de pădure care trebuie doar culese şi valorificate. Romii ar avea astfel ce să lucreze”, a spus Teodor Coste. Acesta a precizat că francezii vor veni cu banii, iar primăria Tinca va oferi terenul şi utilităţile necesare, pentru realizarea unei băi comunale, unde romii din colonii să se poată spăla. „Dintre cei 600 de romi din Lyon, mai mult de jumătate sunt din Tinca. Suntem legaţi cu Bihorul, prin această problemă comună, a migraţiei romilor”, a spus Hubert Julien- Laferriere.

Cătălin Botezatu şi şatra de ţigani

În seara asta am văzut pe Kanal D (în rarele momente cînd mai arunc o privire pe acest post tv) ceva imagini de-al lui Cătălin Botezatu lucrînd cot la cot cu nişte ţigani într-o fierărie. Mi s-a spus că este o parte dintr-o emisiune şi că aceasta cuprinde mai multe aspecte ale obiceiurilor şi tradiţiilor ţiganilor de undeva din zona Sovatei.

Căutînd informaţii suplimentare despre imaginile respective am aflat că Kanal D a început să pregătească acum doi ani şi două luni un o emisiune gen “reality-show” ceva mai specială: din 22 iunie 2009, vedete precum Cătălin Botezatu, Delia Matache şi Ramona Bădescu urmau să trăiască pentru o zi într-o şatră, respectînd toate regulile impuse de bulibaşă. Se mai spune că Botezatu s-a mutat la cort pentru cîteva zile şi a fost servit cu mîncare făcută la cazan.

Într-un articol de pe emulte.ro am găsit informaţii precum cele următoare:

Saptamana viitoare, de la ora 22.00, de luni pana joi, puteti sa-i vedeti pe Catalin Botezatu, Delia Matache, Ramona Badescu si Ionut Iftimoaie cum incearca sa se adaptezte la viata de satra, in care vor locui 24 de ore. Departe de cafenele, evenimente, restaurante, internet, parfumuri scumpe, vacante si toate elementele vietii lor obisnuite, cele patru vedete vor trebui sa locuiasca si sa traiasca timp de o zi si o noapte intr-o satra de tigani, dupa regulile acesteia.

Catalin Botezatu deschide seria epidoadelor reality show-ului Satra, luni, de la ora 22.00, cu aventurile prin care a trecut alaturi de Bulibasa, familia acestuia si prima familie gazda din show in cele 24 de ore petrecute in satra de tigani gabori de la Sovata. Hranitul porcilor, wc-ul din curte, lipsa internetului, hainele traditionale, sunt doar cateva din incercarile carora Catalin incearca sa le faca fata.

După doi ani de pauză emisiunea respectivă este dată în reluare în august 2011.  O fi bine, o fi rău? Rămîne de văzut. Din punctul meu de vedere este bine, ţiganii merită promovaţi aşa cum sînt, cu obiceiuri şi cultură… dincolo de răutăţile spuse despre ei (în mare parte adevărate) există multe alte lucruri interesante de aflat.

Un român, un ţigan şi un ungur pescuiesc

Un roman, un tigan si un ungur pescuiesc. La un moment dat li se incurca unditele si prind toti trei un pestisor de aur. Pestisorul le zice ca din cauza ca toti trei l-au scos din apa le va indeplini cite o singura dorinta la fiecare.

Ungurul zice: eu vreau ca toti ungurii sa fie in Ungaria si sa fie bogati si fericiti. Dispare.

Tiganul zice: eu vreau ca toti tiganii sa fie in India fericiti, bogati. Dispare.

Romanul se uita in toate partile si il intreba pe pestisor:

– Ungurii is in Ungaria?

– Da.

– Toti?

– Da.

– Si tiganii in India?

– Da.

– Toti?

– Da.

– Si sint fericiti?

– Foarte si bogati.

Se uita la pestisor si zice :

– Mie da-mi o cola.

Opinia Timişoarei şi nunta de ţigani: s-au căsătorit copiii clanurilor Carpaci si Baron

Opinia Timişoarei relatează aici (are şi o galerie foto) despre nunta de ţigani care a avut loc la începutul acestei luni în oraşul de pe malurile Begăi.

Printre altele, se spune că:

Nunta mileniului, asa cum au numit rromii casatoria dintre Cassandra Ionelas si Marco Baron, l-a costat pe socru mare, Dragos Baron, in jur de 100.000 de euro. Asta si pentru ca la nunta au fost prezenti cei mai in voga manelisti din tara, iar bauturile au fost dintre cele mai luxoase. Atmosfera a fost intretinuta de Formatia Radio Televiziunii din Belgrad, Florin Salam si Sorin Copilul de Aur, dar si de Anda Adam. De glume si bancuri s-au ocupat Romica Tociu si Cornel Palade.

La mancaruri, cele mai sofisticate platouri au fost cele cu prune invelite in bacon, ouale de prepelita cu somon fume, rulada de smochine si icrele rosii. Nici cand a fost vorba de bauturi, socrii nu s-au oprit din cheltuiala, coniacul Hennessy, vechi de 20 de ani fiind atractia serii.
Darul a fost pe masura distractiei. Socrii au dat cate 10.000 de euro, iar ceilalti invitati au dat intre 500 si 2000 de euro.

Adevărul.ro: bătaie între ţigani şi români în cartierul Speranţa al oraşului Piatra Neamţ

Săptămîna trecută Adevărul.ro a relatat faptul că românii şi ţiganii s-au bătut în cartierul Speranţa din Piatra Neamţ în data de 5 august începînd cu ora 20:40, că patru dintre victime au ajuns la spital cu răni provocate prin lovire şi tăiere şi că două persoane sînt cercetate penal.

Tensiunile mocnite dintre cele două etnii din cartierul oraşului Piatra Neamţ au degenerat aseară într-o încăierare de stradă, în urma căreia patru persoane au fost transportate cu salvarea la Spitalul Judeţean.„Au fost aduse cu ambulanţa patru victime ale unei agresiuni. Două dintre ele au prezentat plăgi tăiate la nivelul scalpului, iar celelalte victime traumatisme cranio-faciale şi contuzie de piramidă nazală“, a precizat Daniela Gonţariu, medic de la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean Neamţ.

Pentru despărţirea taberelor a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor mascaţi. Scandalul a început după ce o româncă în vârstă de 28 de ani a lovit o fetiţă ţigancă în vârstă de nouă ani, pe motiv că aceasta din urmă i-ar fi bătut nepoata. Fetiţa s-a dus plângând acasă, de unde s-a întors cu bunica şi un tânăr în vârstă de 17 ani şi au snopit-o în bătaie pe femeia de 28 de ani.

Continuarea în articolul de pe Adevărul.ro.

Agenda.ro: Ce cred românii despre ţigani?

În data de 27 noiembrie 2011 Agenda.ro a publicat un sondaj de opinie realizat de CCSB pentru Asociaţia Pro Democraţia.

Sondajul de opinie “Stereotipurile la adresa romilor” arata ca 44% dintre subiecti considera ca romii sunt “hoti” (in scadere fata de 2002, cand 46% sustineau acest lucru). De asemenea, 43% ii considera “lenesi”, “murdari” – 41%. Unul din zece chestionati ii vede ca “delasatori” sau “inapoiati”.

Relatiile de colaborare dintre romani si tigani au crescut din 2002 incoace de la 34% la 46%. Cu toate acestea, 24% spun ca se ignora reciproc, in timp ce 11% dintre respondenti afirma ca au relatii conflictuale.

68% dintre cei chestionati spun ca tiganii fac mai multe infractiuni decat romanii, iar 52% considera ca acestia fac mai multe infractiuni pentru ca asa le este obiceiul. 60% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu afirmatia “Romii sunt mai saraci decat romanii”, iar 23% dintre respondenti cred ca tiganii sunt saraci pentru ca nu vor sa munceasca. 36% dintre subiecti cred ca romii vor reprezenta, in viitor, o amenintare pentru tara!

77% dintre romani sunt de acord ca acestea sa locuiasca in aceeasi localitate cu tiganii, 59% ii accepta ca vecini, 57% ca prieteni, insa doar 34% dintre subiecti ar fi de acord ca romii sa faca parte din familia lor – procente in crestere fata de acum opt ani.

Sondajul a fost realizat in perioada 18-25 noiembrie 2010, pe un esantion de 1.500 de persoane.

Citate despre ţigani

Ceva mai devreme am găsit nişte citate despre ţigani pe rightwords.ro… o mică dovadă a influenţei acestora în literatura română.

O, musa! rogu-te de-asta data Sa-mi dai viers cu vrednice cuvinte, Ca sa pociu canta cum inarmata Tiganimea purceasa nainte Catra-Inimoasa cu vitejie, Vrednic lucru ca lumea sa-l stie… Tiganiada

Autor: Ioan Budai-Deleanu (1763 – 1820) | Tema: Poezie

Te strig din zidu-acestei lumi ciudate, barbatul tau de viu lasat in ea cu miinile-ti de mester preacurate pe care n-am puteri a le vedea. Si zidul mi-i trecut de frunte, totusi as vrea cu buzele…

Autor: Dumitru Ţiganiuc (1941) | Tema: Moarte

Poate zariti acum prin pinza ierbii umbrita cu ciment din loc in loc, pe dedesubt, acei actori, superbii goi dorobanti regenerati prin foc. Si-n timp ce ei marsaluiesc sub floare acoperindu-se-n…

Autor: Dumitru Ţiganiuc (1941) | Tema: Poezie