Familia de ţigani cazaţi în casa unei britanice

Săptămîna asta cîteva ştiri despre ţigani au făcut deliciul mass-mediei româneşti. Două dintre ele erau naţionale, iar alta era originară din Marea Britanie. Se spune că o britanică care lucrează la Agenţia Britanică pentru Frontiere (practic agenţia pentru imigraţia în Anglia) s-a întors acasă pentru a o găsi ocupată de către o familie de ţigani care ar fi pretins că-s chiriaşi şi că fiul ei i-ar fi lăsat să locuiască acolo. O altă variantă, spusă vecinilor, era că proprietara ar fi murit.

Fragmentul de articol de mai jos a fost publicat pe Financiarul.ro, dar subiectul se regăseşte pe o mulţime de alte site-uri.

Familia de ţigani români care ocupase abuziv casa unei britanice în timp ce aceasta era plecată în week-end ar fi vizat mai multe case, relatează joi (18 august 2011) The Daily Telegraph.

Julia High, o britanică de 55 de ani, care lucra la Agenţia britanică pentru Frontiere, şi-a găsit casa devastată, după ce o familie de ţigani de opt membri s-a instalat în locuinţa în care trăia de 30 de ani, provocându-i daune în valoare de 40.000 de lire sterline şi furându-i din lucrurile personale.

În prezent, familia de ţigani a fost evacuată, însă se pare că cel puţin alte două proprietăţi din zonă au suferit aceeaşi soartă.

Vinovaţii? Dacă subiectul este adevărat, atunci cu siguranţă că ţiganii respectivi sînt vinovaţi de ocupare abuzivă a unei proprietăţi şi de distrugeri. Dar nu sînt singurii vinovaţi: sistemul care i-a creat şi i-a lăsat să se manifeste în voie are partea lui de vină. Nu pot spune în ce măsură sistemul românesc şi cel englezesc sînt implicate crearea unui asemenea eveniment, dar e ceva ce ar trebui cercetat.

Timişoara şi agresarea reporterilor pentru filmarea unor ţigani pe domeniul public

Unul dintre subiectele pentru care s-a făcut mult tam-tam în ultimele zile a fost cel al reporterului agresat în Timişoara pentru că a filmat nişte ţigani pe stradă. Părerile au fost fie pro, fie contra, dar un lucru a ieşit în evidenţă: mass-media s-a coalizat pentru a-i lua apărarea reporterului agresat. S-au plîns de “teroarea” pe care o reprezintă în ultimul timp ţiganii, mai ales pentru că în Timişoara au cumpărat multe case din centrul oraşului… iar acum s-ar ocupa şi cu agresarea celor care doresc să-i filmeze.

De exemplu, Adevărul.ro spune că:

După o serie de scandaluri în care ţiganii şi-au făcut dreptate cu topoare, săbii şi au evacuat români din casele lor, acum a venit rândul jurnaliştilor să se trezească abuzaţi. Realizatorul TV Dan Radoslav şi Gelu Chetrăruc, directorul televiziunii locale TVT 89, au fost agresaţi în plină stradă în timp ce realizau un material despre clanurile ţigăneşti din oraş.

Aparat distrus

Primul care a fost luat în vizor de ţigani a fost Dan Radoslav, care s-a ales cu vânătăi în zona pieptului şi a braţelor. Grav este că la faţa locului se aflau şi doi poliţişti, care nu au putut să calmeze situaţia, ei la rândul lor ajungând victimele ţiganilor. „Noi chiar am avut gânduri paşnice.Eram pe domeniul public, dar ţiganii au considerat că e terenul lor. Nu au vrut să ne asculte şi au sărit direct pe noi. Nu s-a putut comunica cu ei. Au vrut să ne transforme în sac de box. Pe stradă mai erau şi doi poliţişti, dar nu au avut ce să facă. Ţiganii erau prea mulţi şi mult prea agresivi”, a spus Dan Radosvlav. Şi Gelu Chetrăruc a fost agresat de ţigani, dar încercările acestuia de a proteja camera de filmare – în valoare de aproape 10.000 de euro – au eşuat, echipamentul fiind distrus de ţigani. „Nu am avut ce să facem. Au sărit direct pe noi. Ăsta e stilul lor. Se cred stăpânii oraşului”, a spus Gelu Chetrăruc. La jumătate de oră de la scandal, la faţa locului au mai sosit poliţişti şi un echipaj de jandarmi, dar ţiganii agresori s-au închis în palatul lor şi au ieşit doar după o tură de negocieri. Poliţiştii s-au rezumat în prezent să îi amendeze cu 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice.

Cei de la Cotidianul.ro au o atitudine un pic (dar nu prea mult) mai moderată (aici):

O echipă de jurnalişti de la TVT 89 a fost agresată miercuri de un grup de ţigani pe o stradă din Timişoara, în timp ce însoţea un echipaj al poliţiei municipale, a cărui intervenţie fusese solicitată de proprietara unui apartament care era terorizată de aceiaşi ţigani.

„Toţi cei patru componenţi ai echipei tv au fost loviţi, scuipaţi, înjuraţi şi ameninţaţi de grupul de ţigani din care făceau parte cam 10 persoane. Ei au lovit şi una din camerele de luat vederi pe care o aveam asupra noastră, producându-ne o pagubă de aproximativ 8.500 de euro. Noi nu am ripostat, dar am depus plângeri la poliţie. La locul incidentului a sosit şi o echipă de intervenţie de la Jandarmerie, dar era prea târziu pentru noi”, a declarat pentru cotidianul.ro Gelu Chetrăruc, producător general la TVT 89. O parte dintre ţiganii implicaţi în scandal au primit amenzi contravenţionale pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Agresorii erau supăraţi că jurnaliştii au filmat, de pe domeniul public, modul în care doi agenţi încercau să liniştească o bătrână care reclamase faptul că a fost ameninţată şi terorizată de ţigani. Acest lucru i-a deranjat teribil pe agresori, care au încercat să-i îndepărteze cu forţa pe ziarişti.

Pot spune că îi înţeleg… într-o oarecare măsură: doresc să-şi protejeze propriile interese şi să poată filma fără a fi deranjaţi şi/sau agresaţi.

Pe de altă parte, fiecare reacţionează în felul lui. Din punct de vedere personal nu mă încîntă deloc să fiu filmat sau pozat, mai ales fără să îmi dau acceptul sau, mai rău, ca acele imagini să fie publicate prin mass-media (ziar, televiziune, internet, etc). Dacă asemenea imagini publicate fără permisiune ar cauza prejudicii de orice fel, persoana respectivă ar putea cere daune în instanţă (nu-s avocat, puteţi să mă contraziceţi cînd vine vorba de acest subiect cu dovezile de rigoare).

Cum fiecare avem dreptul la imaginea personală, pentru a împiedica publicarea fără permisiune a imaginilor cu noi putem acţiona în consecinţă, cum ne trece prin cap. Unii ar prefera să vorbească cu cei implicaţi şi să le ceară să nu publice, alţii ar chema poliţia. Ţiganii respectivi au preferat să folosească forţa fizică, şi fără a o face prea bine (au făcut o treabă de mîntuială, dar asta e altă poveste). Ar trebui condamnaţi pentru asta? Poate că da: n-ar fi trebuit să folosească violenţa de la bun început şi ar fi trebuit să-şi facă treaba mai bine. Dar nici reporterii ăia nu-s nişte îngeraşi: şi-au asumat nişte riscuri cînd s-au apucat să filmeze aşa, aiurea, pe stradă. Iar dacă nu au fost conştiente de ele atunci sînt nişte proşti şi merită ce-au încasat.

Iar poliţiştii… Se spune că poliţiştii au stat şi au privit scandalul. Dacă este aşa, atunci au fost destul de deştepti încît să nu se bage în conflict, dar suficient de leneşi-corupţi-fricoşi-sau care o fi fost motivul lor ca să nu-şi facă treaba pentru care sînt plătiţi. Pînă la urmă ei sînt cei mai de condamnat dintre toţi: ar fi trebuit să oprească scandalul din faşă, oricare au fost vinovaţii şi oricare ar fi fost circumstanţele (atenuante).

În situaţia respectivă nu pot lua poartea nimănui, mai ales că-mi lipsesc toate informaţiile. Dar situaţia ar fi cu totul alta dacă autorităţile s-ar asigura că oamenii sînt educaţi şi că respectă regulile jocului (legile).

Ghidul Bacăului: două milioane de ţigani din România, îndemnaţi să-şi recunoască etnia

Doar 500 de mii de ţigani s-au declarat ca atare la recensămîntul din 2002, dar se spune că ar fi de fapt vreo două milioane de persoane în România. Cu siguranţă există mai mulţi ţigani decît s-au declarat prin sondaje, mai ales că o mare parte nu se înghesuie să-şi facă acte şi

Ghidul Bacăului.ro a publicat un articol prin care îi îndemna pe aceşti două milioane de minoritari (zic ei) să-şi declare etnia. Este pomenită şi Romani Cris, cea mai mare organizaţie care militează pentru drepturile ţiganilor de pe la noi, şi campania pe care doreşte să o iniţieze.

Hotnews: Un avion de 150 de locuri va aduce saptamina viitoare in Romania tiganii expulzati din Provence

Hotnews ne anunţă că o parte dintre ţiganii “rătăciţi” pe meleaguri franţuzeşti se vor întoarce în curînd în ţară, chiar şi dacă este doar temporar (doar n-or să stea prea mult aici cînd au şanse mai bune de făcut bani în afara ţării, nu?).

Romii expulzati joi de langa Arcul de Triumf din Marsilia si din jurul catedralei din oras, au fost trimisi la unitatea de cazare de urgenta (UHU), urmand ca saptamana viitoare sa se intoarca in Romania cu un avion cu 150 de locuri, potrivit www.laprovence.com, citat de Mediafax.
Ei au fost puternic “incurajati” sa se intoarca in Romania, ca parte a masurii cunoscuta sub numele de “plecare voluntara”. “Saptamana viitoare, un avion de 150 locuri va pleca din Marignane. Saizeci de romi de la UHU au acceptat sa plece, primind de la 100 la 300 de euro”, potrivit Oficiului Francez pentru Imigrare si Integrare.

Alte familii vor trebui sa paraseasca Marsilia pe cont propriu, platind 80 de euro de persoana calatoria cu autocarul. O plecare este planificata sambata din Aix en Provence.

Adevărul.ro: Anca Mezei a făcut Sociologia ca să salveze ţigănia

Adevărul spune că la 27 de ani tînăra ţigancă Anca Mezei a făcut două facultăţi, se pregăteşte pentru master şi vrea să-i ajute pe ţigani să-şi depăşească nivelul. Ea este directoarea unei fundaţii care luptă pentru emanciparea semenilor ei în Braşov.

Chiar dacă recunoaşte că nu i-a fost deloc uşor, Anca a luptat mereu să-şi continue studiile, să înfrunte discriminarea, pentru ca astăzi să lupte pentru ajutorarea romilor din comunitatea din care face şi ea parte.

Anca se trage dintr-o familie simplă de romi, din Purcăreni. Mai are trei surori şi un frate, care au terminat doar câte zece clase şi care sunt căsătoriţi. Tânăra, singura care nu s-a grăbit să-şi împartă viaţa cu un suflet pereche, a decis să pună pe primul plan dezvoltarea sa personală. „Căsătoria implică multe responsabilităţi. Momentan, am decis că trebuie să am grijă de mine, să mă respect, fiind sigură că ce este al meu e pus deoparte. Este adevărat că din comunitate nu prea am de unde să aleg, însă voi găsi eu pe cineva matur, cu aceleaşi preocupări ca mine, care să mă ajute să le ofer copiilor mei tot ceea ce este mai bun”, mărturiseşte tânăra.

Continuarea şi imaginile se găsesc aici.

Evenimentul Zilei, Joseph Koudelka şi ţiganii din România

Evenimentul Zilei anunţă aici că o fotografie realizată în România de către artistul ceh Joseph Koudelka (unul dintre fotografii de bază a agenţiei Magnum) în anul 1968 s-a vîndut cu 43.750 de dolari la o licitaţie organizată în New York. Îniţial a fost estimată la cel mult 22 de mii de dolari, face parte din fotografiile comunităţii de ţigani.

Fotografiile au apărut în albumul intitulat “Ţigani”, care compilează câte puţin din viaţa romilor care trăiesc în Europa de Est.

Koudelka a revenit în România şi în 1994, pentru a surprinde schimbările de după Revoluţia, iar ultima vizită a avut loc în 2005, când s-a gândit la un proiect care să compare viaţa ţiganilor de după 2000 cu cea pe care a surprins-o în 1968.

 

În august 2011 ţiganii bistriţeni se pregătesc de bal

Bistriţeanu.ro anunţă aici că ţiganii se pregătesc pentru un bal care va avea loc în la începutul săptămînii viitoare şi că acolo vor cînta formaţii ţigăneşti din tot judeţul.

In data de 15 august se va desfasura a X-a editie a “Balului romilor”. Evenimentul va avea loc pe pietonalul Liviu Rebreanu cu incepere de la ora 18.00.

“Ca in fiecare an, in 15 august sarbatorim traditionalul bal al romilor. La eveniment vor fi prezente doar formatii cu traditii specifice romilor. Vor fi formatii de dans dar si formatii care vor canta. Spectacolele vor avea loc pe pietonalul Liviu Rebreanu si vor incepe la ora 18.00” a precizat presedintele Partidei Romilor Bistrita-Nasaud, Emil Neia Lacatus.

Astfel romii bistriteni vor petrece in data de 15 august cu mult joc si voie buna. Pe scena vor urca formatii de dans de la Scoala Generala numarul 2, formatii de dans din Lechinta, din Dumitrita, Sanmihaiu de Campie, etc.

Dupa ce spectacolele de pe pietonalul Liviu Rebreanu se vor termina, romii vor continua sa sarbatoreasca la un restaurant din parcul municipal.

Cum se numeşte sperma de ţigan?

Întrebare: – Cum se numeşte sperma de ţigan???
Răspuns: – ESENŢA DE ROM!

 

Notă: faptul că nu mă încîntă deloc apelativul de rrom adresat ţiganilor nu este deloc un secret, dar pot să fac şi eu un pic de mişto, nu? Am primit bancul într-un mesaj electronic pe o listă de discuţii.

Ţiganii pe Uichipedia.net

Tiganii sint reprezentanti ai rasei superioare a omenirii, ei sint primiti ca VSJ (very speciala jita) in orice tara.

Secretul cel mai mare e ca tiganii sint de fapt o generatie de semi-kiburgi care au fost angajati si/sau fabricati de agentiile speciale secrete CIA, KGB, Mentz Moldoveni (MENTZ Moldoveni) (care exista inca de la inceputul omenirii [ei de fapt si reprezinta extraterestrii ce au adus omenirea pe pamint (odata cind s-au cacat din trecere) pentru a tine restul populatiei sub control, adica a nu permite lumii sa traiasca fara razboaie, ucideri, violuri sh.a.

ocupatie de baza: perchezitionare si confiscare a obiectelor ce ar reprezenta un pericol pentru distrugerea pamintului, asa ca: bani, mobile, tsapsi de aur…….ect. habitat natural: ripi, soroca; ca dovada a faptului ca sint in contact cu extraterestrii reprezinta faptu ca au antene ultraperformante chiar si pe veceu, nemaivorbint de cocioabele in care locuiesc. Lucruri ce trebuie stiute depsre tigani:

  • ei nu fura copii, ei inlatura mari pericole ale societatii;
  • cititi “razvan si vidra” de Nustiu Cine;
  • Vidra din “razvan si Virda” nu e animal;
  • tiganii nu au piele inchisa la culoare, ei se bronzeaza regulat ca lumea sa creada ca ei sint inchisi la culoare;
  • Limba tiganeasca este considerata cea mai grea din lume dupa cea extraterestra;
  • limba chineza ocupa locul 10 in aceasta lista, dupa alte limbi extraterestre, care stau dupa cea tiganeasca, care sta dupa cea mai grea limba extraterestra;
  • parere anonima fata de tigani: “iaka si tirsitii istia”;
  • se presupune ca populeaza Insulele Zburatoare (in afara de soroca), deoarece au fost ajutati de extraterestri sa urce acolo;
  • dusmanii lor principali: vinatori de vecee;

nota: in articolul dat nu se face nici o discriminare, intrucit pentru noi-cei netigani este deja o mare discriminare ca NU sintem tigani.

Sursa este aici şi trebuie să recunosc că m-am amuzat mult citind descrirea dată ţiganilor de către autorul (sau autorii) articolului.

Bihoreanul: ţiganii Bihorului

Un articol vechi de 5 ani şi o zi din Bihoreanul încearcă să îi prezinte pe ţiganii din judeţul Bihor şi reuşeşte destul de bine. Am preluat aici o parte, sper să vă motiveze să citiţi în continuare aici.

Femei cu fuste-nflorate şi bărbaţi oacheşi, cu pantaloni-burlan şi pălării cât umbrela. Balabuste cu pielea uscată, însoţite de bărbaţi sfrijiţi ce cară cine ştie ce resturi de mâncare. Şi unii, şi ceilalţi strigă din gât aceleaşi cuvinte fără noimă, născocite parcă anume pentru a nu fi de nimeni desluşite.

Cine ştie de unde au venit, ce vânt i-a adus încoace, din ce trăiesc şi dacă vor intra vreodată “în rândul oamenilor”? Învingându-le neîncrederea, temerile şi împotrivirea, BIHOREANUL a căutat răspunsurile în lumea lor necunoscută şi închisă.

“Cărţile vorbesc…”

Despre ţigani nu se ştie dacă vin din India ori din Egipt. Unii zic că însăşi denumirea le arată originile hinduse: “ţi-gange”, adică de la râul Gange, alţii că ar fi urmaşii robilor regilor egipteni, “faraoni”, “magraoni”, “egipcani”.
Lipsite de cărturari, neamurile ţigăneşti sunt cunoscute doar în parte, şi numai datorită “gagiilor”, cum sunt numiţi cei din afara etniei. Un asemenea “gagiu” a fost istoricul George Potra, care a descoperit prima referire documentară la ţiganii români. Actul fusese întocmit în 1385 de domnitorul Dan Vodă al Ţării Româneşti, pentru a dărui unei mănăstiri 40 de ţigani. Pe atunci, ţiganii erau “domneşti” (ai voievodului), “boiereşti” (folosiţi de boieri la treburile casei, ca vizitii, rândaşi şi lăutari) şi “vătraşi” (semi-liberi, aşezaţi în sate). Spre deosebire de ţiganii moldoveni şi munteni, cei din Ardeal au fost mereu supuşi asimilării. În 1783, împăratul Iosif al II-lea a dat chiar o lege specială prin care erau obligaţi să nu-şi vorbească limba, să renunţe la portul tradiţional şi să nu se mai căsătorească între ei.

 

Tot în articol este făcută o recapitulare a neamurilor ţigăneşti în funcţie de meseriile lor după cum urmează:

l căldărarii – fabricanţi de găleţi, tingiri, cazane, sobe, burlane
l aurarii sau băieşii – la început, culegeau aurul din râuri, cu timpul învăţând să-l prelucreze
l rudarii – făceau rude, adică pari din lemn pentru grădini, apoi au învăţat să facă şi alte obiecte din lemn, în special mături şi linguri (se mai numesc lingurari, denumire extinsă şi pentru numele de familie)
l lăieşii sau lăieţii – prelucrau fierul; o denumire recentă a lor este cea de fierari sau lăcătuşi (de unde şi numele Feraru, Lăcătuş)
l lăutarii – muzicanţi, scripcari
l ciurdarii – îngrijeau vitele locuitorilor de la ţară
l geambaşii – furau, creşteau şi vindeau cai, confecţionau harnaşamente
l ursarii – îmblânzitori de urşi, cu care dădeau “spectacole” de circ
l netoţii – cei care nu aveau nici o meserie şi trăiau din furturi

Adevărul: Francezii au fost în Bihor ca să ne ajute să le găsim locuri de muncă ţiganilor

Adevărul.ro relatează aici că în cursul lunii martie 2011 viceprimarul din Lyon a fost în Oradea şi Tinca pentru a găsi soluţii de reintegrare a ţiganilor care cerşesc şi fură în Franţa. Se spune că francezii sînt dispuşi să investească într-o baie comunală în Tinca şi în proiecte de gestionare a deşeurilor şi de agricultură pentru a le găsi ţiganilor locuri de muncă.

Hubert Julien-Laferriere, viceprimarul din Lyon, a venit la Oradea, însoţit de primarul Teodor Coste din Tinca, comuna din care provin 60 la sută din romii din Lyon. Primăria Tinca a fost contactată de către autorităţile din Lyon, pentru a stabili împreună un mod de acţiune prin care romii să fie motivaţi să rămână, respectiv să se întoarcă în România.

„Le-am propus francezilor afaceri ce ţin de resursele de aici. Avem măceşe şi fructe de pădure care trebuie doar culese şi valorificate. Romii ar avea astfel ce să lucreze”, a spus Teodor Coste. Acesta a precizat că francezii vor veni cu banii, iar primăria Tinca va oferi terenul şi utilităţile necesare, pentru realizarea unei băi comunale, unde romii din colonii să se poată spăla. „Dintre cei 600 de romi din Lyon, mai mult de jumătate sunt din Tinca. Suntem legaţi cu Bihorul, prin această problemă comună, a migraţiei romilor”, a spus Hubert Julien- Laferriere.

Cătălin Botezatu şi şatra de ţigani

În seara asta am văzut pe Kanal D (în rarele momente cînd mai arunc o privire pe acest post tv) ceva imagini de-al lui Cătălin Botezatu lucrînd cot la cot cu nişte ţigani într-o fierărie. Mi s-a spus că este o parte dintr-o emisiune şi că aceasta cuprinde mai multe aspecte ale obiceiurilor şi tradiţiilor ţiganilor de undeva din zona Sovatei.

Căutînd informaţii suplimentare despre imaginile respective am aflat că Kanal D a început să pregătească acum doi ani şi două luni un o emisiune gen “reality-show” ceva mai specială: din 22 iunie 2009, vedete precum Cătălin Botezatu, Delia Matache şi Ramona Bădescu urmau să trăiască pentru o zi într-o şatră, respectînd toate regulile impuse de bulibaşă. Se mai spune că Botezatu s-a mutat la cort pentru cîteva zile şi a fost servit cu mîncare făcută la cazan.

Într-un articol de pe emulte.ro am găsit informaţii precum cele următoare:

Saptamana viitoare, de la ora 22.00, de luni pana joi, puteti sa-i vedeti pe Catalin Botezatu, Delia Matache, Ramona Badescu si Ionut Iftimoaie cum incearca sa se adaptezte la viata de satra, in care vor locui 24 de ore. Departe de cafenele, evenimente, restaurante, internet, parfumuri scumpe, vacante si toate elementele vietii lor obisnuite, cele patru vedete vor trebui sa locuiasca si sa traiasca timp de o zi si o noapte intr-o satra de tigani, dupa regulile acesteia.

Catalin Botezatu deschide seria epidoadelor reality show-ului Satra, luni, de la ora 22.00, cu aventurile prin care a trecut alaturi de Bulibasa, familia acestuia si prima familie gazda din show in cele 24 de ore petrecute in satra de tigani gabori de la Sovata. Hranitul porcilor, wc-ul din curte, lipsa internetului, hainele traditionale, sunt doar cateva din incercarile carora Catalin incearca sa le faca fata.

După doi ani de pauză emisiunea respectivă este dată în reluare în august 2011.  O fi bine, o fi rău? Rămîne de văzut. Din punctul meu de vedere este bine, ţiganii merită promovaţi aşa cum sînt, cu obiceiuri şi cultură… dincolo de răutăţile spuse despre ei (în mare parte adevărate) există multe alte lucruri interesante de aflat.

Un român, un ţigan şi un ungur pescuiesc

Un roman, un tigan si un ungur pescuiesc. La un moment dat li se incurca unditele si prind toti trei un pestisor de aur. Pestisorul le zice ca din cauza ca toti trei l-au scos din apa le va indeplini cite o singura dorinta la fiecare.

Ungurul zice: eu vreau ca toti ungurii sa fie in Ungaria si sa fie bogati si fericiti. Dispare.

Tiganul zice: eu vreau ca toti tiganii sa fie in India fericiti, bogati. Dispare.

Romanul se uita in toate partile si il intreba pe pestisor:

– Ungurii is in Ungaria?

– Da.

– Toti?

– Da.

– Si tiganii in India?

– Da.

– Toti?

– Da.

– Si sint fericiti?

– Foarte si bogati.

Se uita la pestisor si zice :

– Mie da-mi o cola.

Opinia Timişoarei şi nunta de ţigani: s-au căsătorit copiii clanurilor Carpaci si Baron

Opinia Timişoarei relatează aici (are şi o galerie foto) despre nunta de ţigani care a avut loc la începutul acestei luni în oraşul de pe malurile Begăi.

Printre altele, se spune că:

Nunta mileniului, asa cum au numit rromii casatoria dintre Cassandra Ionelas si Marco Baron, l-a costat pe socru mare, Dragos Baron, in jur de 100.000 de euro. Asta si pentru ca la nunta au fost prezenti cei mai in voga manelisti din tara, iar bauturile au fost dintre cele mai luxoase. Atmosfera a fost intretinuta de Formatia Radio Televiziunii din Belgrad, Florin Salam si Sorin Copilul de Aur, dar si de Anda Adam. De glume si bancuri s-au ocupat Romica Tociu si Cornel Palade.

La mancaruri, cele mai sofisticate platouri au fost cele cu prune invelite in bacon, ouale de prepelita cu somon fume, rulada de smochine si icrele rosii. Nici cand a fost vorba de bauturi, socrii nu s-au oprit din cheltuiala, coniacul Hennessy, vechi de 20 de ani fiind atractia serii.
Darul a fost pe masura distractiei. Socrii au dat cate 10.000 de euro, iar ceilalti invitati au dat intre 500 si 2000 de euro.

Adevărul.ro: bătaie între ţigani şi români în cartierul Speranţa al oraşului Piatra Neamţ

Săptămîna trecută Adevărul.ro a relatat faptul că românii şi ţiganii s-au bătut în cartierul Speranţa din Piatra Neamţ în data de 5 august începînd cu ora 20:40, că patru dintre victime au ajuns la spital cu răni provocate prin lovire şi tăiere şi că două persoane sînt cercetate penal.

Tensiunile mocnite dintre cele două etnii din cartierul oraşului Piatra Neamţ au degenerat aseară într-o încăierare de stradă, în urma căreia patru persoane au fost transportate cu salvarea la Spitalul Judeţean.„Au fost aduse cu ambulanţa patru victime ale unei agresiuni. Două dintre ele au prezentat plăgi tăiate la nivelul scalpului, iar celelalte victime traumatisme cranio-faciale şi contuzie de piramidă nazală“, a precizat Daniela Gonţariu, medic de la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean Neamţ.

Pentru despărţirea taberelor a fost nevoie de intervenţia poliţiştilor mascaţi. Scandalul a început după ce o româncă în vârstă de 28 de ani a lovit o fetiţă ţigancă în vârstă de nouă ani, pe motiv că aceasta din urmă i-ar fi bătut nepoata. Fetiţa s-a dus plângând acasă, de unde s-a întors cu bunica şi un tânăr în vârstă de 17 ani şi au snopit-o în bătaie pe femeia de 28 de ani.

Continuarea în articolul de pe Adevărul.ro.

Agenda.ro: Ce cred românii despre ţigani?

În data de 27 noiembrie 2011 Agenda.ro a publicat un sondaj de opinie realizat de CCSB pentru Asociaţia Pro Democraţia.

Sondajul de opinie “Stereotipurile la adresa romilor” arata ca 44% dintre subiecti considera ca romii sunt “hoti” (in scadere fata de 2002, cand 46% sustineau acest lucru). De asemenea, 43% ii considera “lenesi”, “murdari” – 41%. Unul din zece chestionati ii vede ca “delasatori” sau “inapoiati”.

Relatiile de colaborare dintre romani si tigani au crescut din 2002 incoace de la 34% la 46%. Cu toate acestea, 24% spun ca se ignora reciproc, in timp ce 11% dintre respondenti afirma ca au relatii conflictuale.

68% dintre cei chestionati spun ca tiganii fac mai multe infractiuni decat romanii, iar 52% considera ca acestia fac mai multe infractiuni pentru ca asa le este obiceiul. 60% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu afirmatia “Romii sunt mai saraci decat romanii”, iar 23% dintre respondenti cred ca tiganii sunt saraci pentru ca nu vor sa munceasca. 36% dintre subiecti cred ca romii vor reprezenta, in viitor, o amenintare pentru tara!

77% dintre romani sunt de acord ca acestea sa locuiasca in aceeasi localitate cu tiganii, 59% ii accepta ca vecini, 57% ca prieteni, insa doar 34% dintre subiecti ar fi de acord ca romii sa faca parte din familia lor – procente in crestere fata de acum opt ani.

Sondajul a fost realizat in perioada 18-25 noiembrie 2010, pe un esantion de 1.500 de persoane.

Citate despre ţigani

Ceva mai devreme am găsit nişte citate despre ţigani pe rightwords.ro… o mică dovadă a influenţei acestora în literatura română.

O, musa! rogu-te de-asta data Sa-mi dai viers cu vrednice cuvinte, Ca sa pociu canta cum inarmata Tiganimea purceasa nainte Catra-Inimoasa cu vitejie, Vrednic lucru ca lumea sa-l stie… Tiganiada

Autor: Ioan Budai-Deleanu (1763 – 1820) | Tema: Poezie

Te strig din zidu-acestei lumi ciudate, barbatul tau de viu lasat in ea cu miinile-ti de mester preacurate pe care n-am puteri a le vedea. Si zidul mi-i trecut de frunte, totusi as vrea cu buzele…

Autor: Dumitru Ţiganiuc (1941) | Tema: Moarte

Poate zariti acum prin pinza ierbii umbrita cu ciment din loc in loc, pe dedesubt, acei actori, superbii goi dorobanti regenerati prin foc. Si-n timp ce ei marsaluiesc sub floare acoperindu-se-n…

Autor: Dumitru Ţiganiuc (1941) | Tema: Poezie

Burse pentru tinerii ţigani care urmează medicina

În cursul lunii aprilie 2011 PaginaMedicală.ro a anunţat aici că pe 12 aprilie a fost lansat programul “O generaţie de specialişti romi în domeniul medical” (scuzaţi-le confuzia între termenii la modă şi cei corecţi) prin care 500 de studenţi şi elevi ţigani interesaţi să urmeze o carieră în medicină urmează să beneficieze de burse educaţionale şi de dezvoltare personală în perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2014.

Se spune că programul vizează formarea unei elite de medici ţigani şi dezvoltarea unui mecanism de susţinere a tinerilor aparţinînd etniei respective.

Potrivit proiectului, 125 de studenti si elevi de etnie roma de la facultati, colegii si scoli post liceale din domeniul medical vor fi coordonati in activitatea academica de 30 de mentori – medici rezidenti. Prezent la eveniment a fost si dr. Raed Arafat, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii (MS), care i-a felicitat pe initiatorii programului, sustinand ca beneficiari vor fi in primul rand pacientii si mai apoi institutia pe care o reprezinta.

Acum cîteva zile, în 25 iulie, aceeaşi PaginăMedicală.ro scria aici despre cele 80 de burse academice pentru medicii rezidenţi, mediciniştii şi elevii ţigani.

Astfel, pe parcursul anului de studiu 2011 – 2012, tinerii romi care invata in cadrul facultatilor, colegiilor sau scolilor postliceale cu profil medical acreditate in Romania au acces la 80 de burse academice.

Pe langa bursele prin care pot primi pana la 3.500 de euro pe an, studentii romi medicinisti, medicii rezidenti si elevii vor beneficia si de pregatire in cadrul centrelor de mentorat. 30 de medici vor coordona centrele de mentorat la nivel local pentru organizarea periodica a intalnirilor de studiu si practica cu studentii admisi in program.

Informaţii suplimentare despre formular şi modalităţile de înscriere apar în articol. Mie iniţiativa mi se pare lăudabilă, în ciuda folosirii repetare a termenului “rrom”, dar voi urmări derularea programului (în măsura în care voi putea) pentru că mă interesează mai mult rezultatele şi efectele de durată decît o simplă iniţiativă.

Related External Links