Greva japoneza din cauza mediatizarii

Ceva mai devreme am citit pe reţea că deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun au de gînd să intre în grevă japoneză din cauza mediatizării excesive în jurul arestării lui Sandu Anghel, cunoscut şi ca Bercea Mondialul. Eu le înţeleg foarte bine protestul, nici pe mine nu mă încîntă mediatizarea asta de-a dreptul absurdă în jurul evenimentului, chiar dacă am o altă perspectivă. Cînd am scris articolul nu ştiam că era vorba de un ţigan (am spus deja că nu mă pasionează interlopii) mafiot, dar asta nu schimbă prea mult lucrurile din punctul meu de vedere. Doar că am mai mult de scris pe ţiganii.ro.

Dacă mie îmi este foarte uşor să sting tembelizorul sau să schimb postul, la fel şi cu radio-ul cînd vine vorba de obsesiile mass-mediei (iar cazul lui Bercea Mondial este deja o obsesie, cel puţin din punctul meu de vedere, şi nu se va stinge prea curînd), dacă mi-e foarte uşor să scriu despre toate astea pe oricare dintre paginile mele, cei doi deputaţi fac parte din aceeaşi etnie ca şi Sandu Anghel. Adică-s ţigani şi, cel puţin dintr-un mod de vedere, sînt reprezentativi etniei respective. Aş acentua că este vorba de partea bună a etniei, dar mă gîndesc că este de la sine înţeles.  Pentru proşti poate că este de dificil de perceput partea bună a ţiganilor, indiferent dacă se bazează pe propria experienţă sau pe spusele altora, dar ea exstă… iar mediazarea excesivă a unor elemente perturbatoare nu face bine nimănui.

Dincolo de glumele lui Nicolae Păun şi de stilul cam vag în care este scris, articolul ăsta de pe hotnews oferă o altă perspectivă asupra subiectului obsesiv denumit “arestarea lui Sandu Anghel – Bercea Mondial”.

Sursa este aici.

Related External Links

Hotnews: Locuitorii din Helsinki s-au declarat “surprinsi” ca tigani din Romania cersesc pe strazile capitalei Finlandei la -20 de grade Celsius

Locuitorii din Helsinki s-au declarat “surprinsi” ca tigani proveniti din Romania cersesc pe strazile capitalei finlandeze desi temperaturile au scazut sub -20 de grade Celsius, relateaza pagina electronica yle.fi. Helsingin Diakonissalaitos, un institut al diocezei din Helsinki, a estimat ca, in acest moment, sunt 30-50 de cersetori tigani din Romania pe strazile din capitala Finlandei.

Finlandezii au fost surprinsi sa vada cat de multi cercetori se afla pe strada, in ciuda temperaturilor foarte scazute.

Helsingin Diakonissalaitos a anuntat ca, in cel mult o luna, va deschide un centru pentru cersetorii tigani in Sörnäinen, un cartier din capitala. In prezent, cladirea este renovata si amenajata.

Pagina electronica precizeaza ca cersetorii au devenit o prezenta obisnuita pe strazile din Finlanda incepand cu  vara anului 2007, dupa sosirea unui val de tigani din Europa de Est. Pana in acel moment, cersetoria nu era un fenomen raspandit in tara nordica.

Un grup de lucru al Ministerului finlandez de Interne a recomandat interzicerea “formelor agresive” ale cersitului. Documentul, care permite totodata daramarea taberelor neautorizate ridicate de tigani, a fost prezentat Parlamentului de la Helsinki la sfarsitul lunii ianuarie.

Propunerea legislativa ar putea deveni lege in aceasta primavara.

Sursa si continuare pe hotnews.ro.

Related External Links

Definitia corectitudinii politice

Nu ştiu în ce măsură este adevărată faza cu concursul din SUA, dar am primit mesajul următor prin intermediul uneia dintre grupurile de discuţii la care sînt abonat (de fapt e o listă de glume), el conţine probabil cea mai adevarată definiţie a corectitudinii politice pe care am întîlnit-o pînă acum. Din cîte am înţeles a fost apllicată cu mult succes în cazul negrilor din America de Nord în ultimele decenii şi este aplicată aproape la perfecţie în cazul ţiganilor de pe la noi (România şi restul Europei).

În SUA se organizează o competiţie pentru cele mai adecvate definiţii ale unor termeni contemporani. Pentru competiţia din 2010 termenul de definit a fost political correctness (corectitudinea politica).

Cîştigatorul a scris următoarele:

“Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică şi promovată rapid de mainstream media (canalele mass-media oficiale) lipsite de scrupule, care susţin afirmaţia cum că este întrutotul posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată.”

Related External Links

Tiganii si apucaturile rele din DEX

Unul dintre articolele peste care am dat azi m-a făcut să rîd în hohote pentru o perioadă, aş fi rîs mai mult dacă situaţia nu ar fi fost atît de.. absurdă. Nu ştiu dacă e tocmai cuvîntul potrivit, dar este una dintre descrierile cele mai potrivite. Problema apare cînd există mai multe descrieri unei situaţii sau a unei atitudini îndelung studiate şi puse în aplicare împotriva românilor.

Agenda de Timişoara spune aici că:

Romii vor rectificari si scuze publice, caci in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, in dreptul cuvantului tigan figureaza “epitet dat unei persoane cu apucaturi rele”.

Agentia de Dezvoltare Comunitara “Impreuna”, Asociatia Romilor “Egalitate de Sanse” Tulcea si Asociatia ACCEPT au formulat o plangere catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii indreptata impotriva Academiei Romane şi Institutului de Lingvistica Iorgu Iordan – Al. Rosetti, cerand constatarea faptei de discriminare, sanctionarea acestor institutii si obligarea lor la prezentarea de scuze publice.

Înţelegeţi motivul rîsului meu în hohote şi absurditatea plîngerii lor? Dacă da e foarte bine. Dacă nu înseamnă că sînteţi botă la cultură (adică sînteţi inculţi şi proşti) şi n-aveţi prea mult habar cînd vine vorba de istoria seculară a României cînd vine vorba de ţigani. Am mai spus-o de multe ori, atît pe dan-marius.ro cît şi pe ţiganii.ro, discriminarea existentă la adresa ţiganilor ţine de fond, nu de un anume termen. În ultimii ani unii dintre ţigani au încercat să schimbe apelativul de ţigan cu cel de rrom şi au început să acţioneze coordonat şi să lovească în tot ce le stătea împotrivă. Au avut şi în ce să lovească, cel puţin la început. Între timp proştii şi laşii le-au cam dat apă la moară şi i-au lăsat să acţioneze de capul lor fără să le dea peste bot, cum ar trebuit să o facă de ani buni, dar asta e şi “rolul” lor, de a se supune celui mai puternic.

Tentativa de acum, cea cu Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, este una ţintită asupra Academiei Române şi, indirect, limbii române. Evident, este una absurdă pentru orice om care are un bagaj oarecare de cunoştinţe dar gloata chiar s-ar putea să creadă prostiile alea şi tocmai de aceea este un potenţial pericol. Oricît de absurde sînt cererile sau spusele unora, dacă sînt repetate la nesfîrşit există posibilitatea de a deveni adevăruri.

Related External Links

Senatorii, tiganii si apelativul rrom in februarie 2011

Azi am citit pe reţea că pămpălăii de senatori au respins propunerea lui Silviu Prigoană care dorea să înlocuiască în actele oficiale termenul de rrom cu cel de ţigan. Ştiu, ştiu, nu toţi senatorii sînt mototoli, dacă ar fi fost nu ar mai ajuns probabil în poziţia respectivă, dar trebuie să fii mototol sau fraier ca să pui botul la motivaţiile unora dintre ţigani şi să o dai înainte cu termenul rrom. Una dintre motivele pentru care denumirea asta a luat atîta avînt este gura mare şi spurcată a unora care s-au apucat să o promoveze pentru a-şi atinge propriile scopuri iar o foarte mare parte a românilor, toleranţi, indiferenţi sau chiar intimidaţi (nişte stări de spirit foarte comune printre conaţionalii nostri) i-au lăsat să se manifeste în voie.

Eu pun problema astfel: adică dacă eu (dacă ar fi să mă iau după logica unora) mă consider OM ar trebui să cer schimbarea denumirii poporului român cu cea de oameni? Acum o asemenea ipoteză este absurdă, şansele de a obţine aşa ceva sînt pur şi simplu infime, dar cu suficientă insistenţă se poate obţine orice… Cel mai bun exemplu este chiar denumirea României: termenul de român este unul recent, au trecut mai puţin de două secole de cînd a fost inventat pentru a ne atribui o falsă apartenenţă la grupul de popoare romanizate, cu insistenţa unui grup din ce în ce mai mare de oameni în cele două secole a devenit o denumire oficială şi recunoscută mondial. Ţiganii nu au un stat propriu şi o entitate comună ca popor, dar termenul cu care au devenit cunoscuţi în istorie a fost multă vreme instituţionalizat la nivel european (adaptat fiecărei limbi în parte, dar în cele mai multe cazuri cu aceeaşi rădăcină). Tendinţa unora este să acţioneze prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie ca să îl schimbe… rămîne de văzut în ce măsură vor reuşi. Au încercat şi în perioada interbelică în România, dar comuniştii le-au dat peste nas tupeiştilor… acum (în ultimele două decenii) au revenit.

Revenind la subiectul acestei zile, decizia de respingere de către Senat a proiectului de lege iniţiat de deputatul Silviu Prigoană a fost luată cu 51 de voturi “pentru”, 27 de voturi “împotrivă” şi cinci abţineri, după cum a informat Mediafax. Eu am citit despre faza asta (era să-i spun chestie, la cît de irelevantă este ar fi un termen foarte potrivit, dar fază este chiar şi mai potrivit) pe adevărul.ro şi aproape am început să rîd… nu ştiu în faţa cui dau socoteală senatorii (părerile sînt foarte împărţite, dar cu siguranţă nu dau socoteală în faţa poporului care i-a ales pe poziţiile alea – doar trăim în România, ce naiba?) dar uneori sînt de-a dreptul hilari.

Related External Links

Arthur Garguromin Verona – Şatră de ţigani

Arthur Garguromin Verona (1868-1946), ŞATRĂ DE ŢIGANI, Compoziţie, ulei pe pânză, semnat, dreapta jos cu roşu, 102 x 70 cm; 122 x 90 cm (ramă). Adjudecat 24000 lei

Sursa: arta licitată.blogspot.com.

Related External Links

Nicolae Grigorescu – Pictura de şevalet: Corturi de ţigani

Deţinător / Owner
Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus”- PLOIEŞTI
Nr. inventar / Accession number
92829
Tip / Type
Pictură de şevalet
Grigorescu, Nicolae
Titlu/Subtip / Title/Subtype
Corturi de ţigani
Material/Tehnică (text)/ Material/Technique (text)
Ulei pe pânză de in
Dimensiuni / Dimensions
74,5×144,5 cm
Datare / Dating
Sec. XIX
Fişă întocmită de / Record made by
Şuşară, Pavel
Ordin de clasare / Classification order
2352/26.06.2007 – Fond
Poziţia 1
Descriere / Description

Pictura face parte din lucrările grigoresciene de factură romantică, a acelora care, prin atmosferă şi prin culoare locală, acreditează deopotrivă o estetică a pitorescului şi o perspectivă sociologizantă, un umanism decorativ şi abstract. „Corturi de ţigani” face parte din acelaşi ciclu mare şi din aceeaşi zonă expresivă cu lucrările „Cort ţigănesc, seara” (reprodusă în N. Petraşcu, Grigorescu, ed. Bucovina, 1930), „Şatră de ţigani” (aflată în Muzeul N. Grigorescu – Câmpina), dar şi cu altele în care imaginea crepusculară şi pensulaţia lisă, de factură academistă, coexistă în interiorul unui descriptivism liric şi meditativ. Prezintă o sfâşiere verticală şi pirdere de culoare (cca. 25 cm) şi necesită urgent o acţiune de conservare, consolidare şi restaurare. Semnată stânga jos cu roşu: Grigorescu; nedatată.

Sursa: clasate.cimec.ro.

Related External Links

Salutări din România – Şatra de ţigani

Ilustrata alăturată face parte dintr-o serie de ilustrate care au fost desenate acum două secole de o firmă germană, ele au fost însoţite de nişte explicaţii suplimentare. Ele apar pe Un(told)Stories, acolo am găsit atît imaginea cît şi explicaţia.

Aproximativ 20,0000 de ţigani trăiesc în România. “Tzigani” sunt locuitorii cei mai nefericiti. Din 1856 au devenit egali in drepturi cu agricultorii. Există cinci caste: “lingurari”, “ursari”, “Aurari”, “Lăutari” , “Netosi” (acrobaţi şi ghicitori). Primele patru dintre aceste castele locuiesc mai mult în oraşe, unde au incropit afaceri. Imaginea noastră ilustrează o tabără a tiganilor cu constructii noi. Atunci cînd au terminat lucrul, ei cînta, danseaza, fumeaza si vorbesc.

Related External Links

Şatra de ţigani la marginea Bucureştilor în 1909

Sursa imaginii: Răzvrătirea.blogspot.com.

Atunci marea parte a ţiganilor trăiau în corturi în şatră. Acum o foarte mare trăiesc la fel, dacă nu cumva şi-au construit palate şi vile.

Related External Links

Comisiile din Senat au avizat înlocuirea termenului “rom” cu “ţigan” propusă de Silviu Prigoană

În cele din urmă propunerea deputatului Silviu Prigoană face ceva paşi în direcţia potrivită: comisiile pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din Senat au avizat favorabil azi propunerea legislativă prin care denumirea “rom” folosită mai nou de către fătălăi este înlocuită cu cea seculară “ţigan”. Este un pas în revenirea la normalitate, cel puţin din punctul de vedere al termenilor. Va mai dura încă (cam prea mult) pînă cînd majoritatea oamenilor vor începe să-i trateze pe ţigani ca pe nişte fiinţe umane… adică la fel de mult cît le va lua ţiganilor să se integreze în lumea (mai mult sau mai puţin civilizată) din jurul lor.

Potrivit iniţiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi “pentru” şi trei voturi “împotrivă”, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă.

În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.

Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul “rom” generează confuzie pe plan internaţional.

“Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare”, susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi “pentru”, trei voturi “împotrivă” şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului “ţigan” ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.

Sursa: Gîndul.ro.

Related External Links