Viaţa liberă: 1856 – eliberarea robilor ţigani, 154 de ani de libertate

Sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi a fost în luna februarie a anului 2010 gazda întîlnirii Grupului judeţean de lucru mixt pentru ţigani cu prilejul aniversării a 154 de ani de la Dezrobirea Ţiganilor.

Preşedinta Partidei Romilor, Viorica Gotu, şefă a biroului pentru problemele romilor din cadrul Prefecturii, a mediat un scurt spectacol de muzică lăutărească şi dans tradiţional în fuste colorate, decretând din start: „fără manele!”.

În deschidere, cei de faţă (o parte din „resursele  umane de etnie romă” gălăţene – mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori de romani, consilieri locali ai Partidei Romilor, doi bulibaşi: Viorel Lache, de la Munteni, care e şi expert local pentru romi, adică un bulibaş modern, precum şi Ferdinand, „lider formal” la Iveşti) au cântat imnul internaţional al romilor.

Cu faţa la steagul etniei, pe care este desenat o roată, simbol al poftei de ducă în lume al multor romi. Imnul („Gelem, gelem”), compus se pare în România la început de secol XX, a devenit celebru printr-un film iugoslav: „Am întâlnit ţigani fericiţi”.

Au fost prezenţi în sală Marius Rădulescu, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Romi, Adrian Vasile şi Onuţ Dagiu, ambii  de la Centrul romilor pentru intervenţii şi studii „Romani Kris”.

Romii nu-şi cunosc istoria

„Am încercat să stau de vorbă cu câţiva copilaşi de-ai noştri în şcoli şi fac un apel la profesorii noştri de limba romani să încerce să-i înveţe care au fost evenimentele din istoria noastră a romilor, chiar dacă ele nu sunt scrise”, a spus Viorica Gotu asistenţei.

Sursa: Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Jurnalul: Musafiri în şatră

Dacă mi-ar fi spus cineva zilele trecute, cînd am plecat spre satul prahovean Parepa, că mă prinde noaptea intr-o şatră de ţigani, in mijlocul cămpului, aş fi rîs. Eu?! La şatră?! Şi poate l-aş fi suspectat pe respectivul de cine ştie ce gînduri necurate, ba, mai mult, m-aş fi intrebat dacă nu cumva l-a atacat pneumonia ucigaşă sau s-a pricopsit cu vreo gripă aviară. Dacă ar fi adăugat şi că mă infrupt din borşul şatrei, in vreme ce afară cade potop de ploaie, mi-aş fi spus că ăla cu zisul nu mai scapă. A luat-o pe arătură… şi totuşi…

Sursa şi continuarea reportajului: Jurnalul.ro.

Related External Links

Jose Manuel Barroso: Integrarea tiganilor este o responsabilitate nationala, nu europeana

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, luni, la Cotroceni, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca, potrivit legislatiei europene, integrarea cetatenilor minoritari este o responsabilitate nationala si nu una europeana.

El a aratat ca este foarte important ca statele care au etnici romi sa asigure integrarea lor.

Este foarte important sa clarificam. Integrarea minoritatilor, potrivit legislatiei europene, este o responsabilitate nationala, nu este o responsabilitate europeana”, a afirmat Jose Manuel Barroso, citat de Mediafax.

Barroso a mentionat ca statele membre au obligatii, tinand cont de tratatele europene si Carta europeana a drepturilor fundamentale, sa faca totul pentru integrarea minoritatilor.

Presedintele CE a spus ca minoritatea roma este cea mai mare minoritate din Europa, iar Comisia Europeana lucreaza, in urma recentelor evenimente, cu strategii si fonduri pentru a sustine eforturile statelor membre de integrare a acestei minoritati.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Adevărul: Prostituatele şi ţiganii nu sunt ilustrativi pentru imaginea unei comunităţi

Ambasadorul României în Spania, Maria Ligor, a discutat la HotNews despre problemele comunităţii de români din Spania, despre serviciile consulare, problema prostituatelor şi a ţiganilor români, repatrierea morţilor şi oportunităţi pentru studenţii români.

În problema prostituatelor şi a ţiganilor români care au împânzit Madridul, Maria Ligor a declarat că există o colaborare directă între ataşaţii de interne din Ambasadă şi Secţiile de Poliţie din zonele afectate.

„Consider însă că acest tip de situaţii nu sunt ilustrative pentru imaginea unei comunităţi de peste 830.000 de persoane, în covârşitoare majoritate persoane oneste, care muncesc din greu şi în respectul legii. De altfel, acesta este mesajul pe care îl receptez de la interlocutorii spanioli în legătură cu românii din Spania. Am mare încredere că majoritatea spaniolă are capacitatea să discearnă între excepţii şi regulă”, a subliniat ambasadorul României în Spania.

În Spania se află una dintre cele mai mari comunităţi de români din lume, aproape 830.000 de români înregistrati oficial.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii români, o rasă nomadă căreia îi place să mănînce din gunoaie

Oricît de neplăcută este opinia următoare şi efectele ei, ea este un exemplu al modului în care sînt percepuţi ţiganii.

Definiţia îi aparţine unui consilier local din Motril (Granada), care a declanşat o nouă polemică vizavi de problema taberelor ilegale ale ţiganilor români din zonă.

“Ţiganii români sunt o rasă nomadă, careia îi place să trăiască în colibe înconjurate de câini, făcând foc şi hrănindu-se din gunoaie”. Aşa i-a descris pe romi Antonio Escamez, consilier local al Primăriei din Motril (Granada). Declaraţia consilierului a fost făcută în plenul Consiliului Local, în 29 octombrie, motiv pentru asociaţiile Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando să le taxeze ca “rasiste şi xenofobe”.

Problema a apărut când primii ţigani români au început să apară la marginea oraşului, unde au ridicat deja celebrele tabere ilegale, care au împânzit Spania şi Franţa, ducând la celebra decizie a Guvernului Sarkozy de a le demola şi a-i expulza pe ocupanţii acestora înapoi în România. Mai întâi, locuitorii cartierului Los Alamos, din Motril, lângă care au răsărit colibele, au făcut diverse plângeri la Primăria din localitate. “Nu putem concepe astfel de comportamente şi mod de viaţă în secolul XXI”, s-au plâns aceştia, citaţi de Ideal.

“Sunt incriminaţi doar ţiganii români, deşi în tabere trăiesc şi spanioli sau marocani”

Primăria, proprietara terenurilor pe care s-au ridicat taberele ilegale ale ţiganilor, a aprobat  în plen începerea procedurilor administrative de demolare a acestora. Decizia a stârnit, însă, protestele asociaţiilor amintite, care au trimis o scrisoare Primarului localităţii. “Prin hotărârea luată, situaţia de excluziune a familiilor afectate nu va face decât să se înrăutăţească, deoarece măsura de evacuare nu include acţiuni sociale de reintegrare în paralel”, au scris Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando în misiva trimisă autorităţilor.

Aceste asociaţii au condamnat şi cuvintele consilierului Antonio Escamez şi, totodată, au acuzat autorităţilor că realizează “o etnificare a situaţiei cu consecinţe de stigmatizare alarmante, identificând doar populaţia de ţigani români ca ocupantă a acestor tabere, când acolo există şi persoane provenind din Maroc sau chiar Spania”.

Asociaţiile îi cer lui Carlos Rojas, primarul din Motril, o acţiune transparentă, conformă legilor în vigoare, coordonată de mai multe administraţii şi solicită colaborarea organizaţiilor sociale, pentru a se garanta drepturile persoanelor care locuiesc în acele tabere. “Problema nu se va rezolva prin evacuare, căci astfel aceştia se vor muta doar într-un alt loc”. Pe de altă parte, respectivele organizaţii au declarat că denunţurile de “insecuritate în cartier”, făcute de locuitorii din Los Alamos nu au nici un fundament, deoarece nu s-au concretizat aşa zisele “ameninţări” în niciun moment.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links