Ce ai vrea sa te faci cand vei fii mare? Vreau sa fiu TIGAN!

Chiar dacă ţiganii sînt mai mult decît aşa cum sînt descrişi în opinia lui Catalin Schipor, mulţi îi percep doar prin prisma comportamentului şi atît. De multe ori aşa ceva este pur şi simplu insuficient pentru a-ţi face o părere corectă şi completă.

Dacă aş fi iar copil în primii ani de şcoală şi cineva m-ar întreba „Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?“, aş răspunde scurt şi fără să stau pe gânduri: ţigan! De ce? Pentru că, dacă aş face parte din această minoritate, şi fiind vorba de o minoritate, din start aş avea niscai avantaje, de-a lungul vieţii aş trece prin probleme asemenea unei gâşte prin apă. Când mi-a fost vremea, visam să mă fac medic, să fiu militar de carieră, dar m-am răzgândit pe… parcurs. Acum, datorită bunului simţ şi şcolilor urmate, stau cu chirie şi sunt dator la bănci. Nu de multe ori am asistat la scene în mijloacele de transport în comun, în care eu, ca reprezentant al „rasei majoritare“, m-am simţit victimă a unei agresiuni rasiale. În timp ce dacă un elev de câteva clase sau bunica acestuia nu compostau bine tichetul de călătorie era ţintuiţi într-un colţ, cu echipa de control făcând zid în faţa sa pentru a nu coborî din maşină fără să plătească, alta era situaţia cu minoritarii. În cel mai fericit caz erau coborâţi la prima staţie, asta dacă acceptau indicaţiile şi nu vroiau să coboare decât acolo unde aveau ei treabă. De amendă nici vorbă, „că şi aşa nu o plătesc“. Deci, ca ţigan aş avea parte de gratuitate în mijloacele de transport în comun. Tot aici pot să ţip, să înjur, să scuip şi să pun maneaua să urle la telefon, pentru că nimeni nu mi-ar zice nimic.

Sursa şi continuarea: Consumatorul.ro.

Related External Links

Adevărul: Cărămidăria din Arad îşi trăieşte ultimele zile

Familiile de ţigani aşteaptă buldozerele care vin să le demoleze cocioabele. Rromii din zona Cărămidăriei trăiesc fără apă, curent şi căldură. Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii.

Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii. Trăiesc cu toţii într-o sărăcie lucie, în condiţii mizere, strânşi într-o zonă pentru care autorităţile au stabilit o nouă destinaţie.

În curând, în Cărămidărie vor intra buldozerele pentru a amenaja cea mai nouă pistă de canotaj din ţară. Vieţile locuitorilor din cocioabe se vor schimba radical. Lucrurile sunt simple pentru comunitatea de ţigani. Ocupă ilegal acest teren şi demolarea se poate produce fără prea multe discuţii. Posibilitatea de a rămâne nu există. pentru că pista de canotaj va înghiţi toate gospodăriile, spun reprezentanţii Primăriei Arad.

Călătorie în timp

Călătorul ajuns intenţionat sau întâmplător în Cărămidărie poate spune că a coborât în timp cel puţin 300 de ani. Nu va da peste nimic din ceea ce defineşte acum civilizaţia. Oamenii nu au apă, canalizare, curent electric şi nici încălzire. Zilnic adulţii din familiile de rromi pornesc prin împrejurimi pentru a vedea de unde mai pot obţine câţiva lei pentru a putea cumpăra o bucată de pâine. După ora 9 dimineaţa, în ,,cartierul” de cocioabe şi barăci găseşti pruncii jucându-se în noroiul sau praful din stradă, în funcţie de capriciile vremii.

Alături de cei mici dai peste câte un bătrân şi peste nelipsiţii câini vagabonzi. Cu toţii au în minte acelaşi lucru: foamea. Să poţi să mănânci ceva este provocarea fiecărei zile pentru oameni şi animale. ,,Mama e plecată să găsească mâncare”, spune Laura, una dintre copilele ce se juca în faţa casei. La câţiva metri am zărit şi două persoane cu bidoane în mână. Mergeau după apă.

Apă, fier şi şapte guri care cer mâncare

,,Nu avem apă, mergem să luăm de la un izvor din zonă, măcar de băut să fie”, a spus Ana Stancu. Mai sunt întârziaţii, porniţi ultimii în căutarea fierului vechi, una dintre sursele de venit ale ţiganilor din Cărămidărie. Întârziatul întâlnit de noi este un bărbat între două vârste, care spune că aşa face rost de bani pentru mâncarea copiilor lui. Şapte la număr!

,,Pe zi reuşim să facem 10-15 lei, dar lucrăm mult şi avem multe guri de hrănit. Acum mă duc la muncă, am luat cu mine un pic de pâine şi un pic de dulceaţă, că altceva nu am. Îmi vine să plâng când mă gândesc că am putea ajunge în stradă. Vreau să îmi depun dosarul pentru ajutor social, dar am cartea de muncă pe la Baia Mare şi nu mă pot duce după ea. E vai de noi”, spune Alexandru Varga. Are şapte prunci acasă şi nouă guri de hrănit în fiecare zi.

Nu ştiu nimic oficial

Oamenii nu au fost anunţaţi oficial că nu vor mai avea acoperiş deasupra capului. Unii au aflat pe cont propriu şi au plecat. Există şi norocoşi printre ei. Sunt cei care au reuşit să primească o locuinţă socială în cartierul Sânnicolaul Mic. Cei care au rămas trăiesc ultimele zile în Cărămidăria care se va transforma în cel mai modern complex de canotaj.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Au facut averi de pe urma copiilor pe care ii trimiteau la cersit in Londra

Au trait bine, si-au facut vile, au condus masini scumpe. Totul pe seama unor copii necajiti pe care i-au dus la cersit in Anglia. Pana astazi, cand capii unei grupari de crima organizata din Tandarei -Ialomita au fost gasiti de politie si procuratura.

Autoritatile cautau 17 interlopi acuzati ca au facut trafic de copii. Ar fi trimis la cersit sau la furat peste 160. La Londra ajungeau cu masinile. Cei care ii transportau in Regat le faceau acte false cu ajutorul carora puteau trece frontiera, fara sa fie insotiti de parinti.

Radu Constantin zis Titi Aghiotantul este liderul gruparii. Barbatul este foarte respectat in zona si are influenta in cadrul comunitatii tiganesti. La el in casa procurorii au dat peste o mitraliera AKM o pusca de vanatoare si un pistol.

Arme dar si zeci de mii de euro si de lire sterline au fost gasite si la alte adrese. Toti membrii clanului stau in vile uriase si au in curti cel putin doua masini scumpe, toate din banii stransi cu mare greutate de copilasi cred autoritatile.

Suspectii sunt acum audiati de procurorii DIICOT si de politistii de la crima organizata si urmeaza sa fie prezentati instantei cu propunere de arestare preventiva.

Sursa: Ştirile ProTV.ro.

Related External Links

Adevărul: O tabără de ţigani din nordul Madridului, demolată prin “şiretlic”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” sunt feriţi încă de braţul legii spaniole, cei din nord, din tabăra “Las tablas”, au fost evacuaţi ieri, iar colibele le-au fost dărâmate. “Un abuz”, susţin voluntarii parohiei care îi ajută pe ţigani.

Autorităţile spaniole au început să aplice metodele francezilor pentru a scăpa de taberele insalubre de romi din jurul capitalei Spaniei. Printr-un şiretlic, agenţii madrileni i-au evacuat pe ţiganii români dintr-o tabără din nordul capitalei, demolându-le apoi adăposturile, în baza unei autorizaţii care le permitea să demoleze “orice locuinţă improvizată sau construcţie abandonată, nelocuită”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” profită de pe urma faptului că terenul pe care şi-au ridicat tabăra are statut special, de zonă protejată de construcţii şi alte activităţi, cei din Las Tablas, din cealaltă parte a capitalei Spaniei nu au fost atât de norocoşi.

În stilul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, Primăria din Madrid a evacuat ieri mai multe familii de ţigani români care trăiau într-o aşezare nomadă în “Las Tablas”, un cartier de colibe situat în nordul capitalei Spaniei. Funcţionarii municipalităţii au folosit, însă, un “procedeu ilegal”, susţine grupul de voluntari de la parohia San Carlos Borromeo, care, cu sacerdotul Javier Baeza în frunte, au protestat faţă de evacuarea ţiganilor în faţa sediului Samur unde au fost cazate provizoriu familiile afectate, scrie Publico.

“Este un abuz de putere”, reclamă Paco Pascual, unul din preoţii care se ocupă cu ajutorarea familiilor de romi dintr-o altă tabără madrilenă. “Recurg la persecuţii ale ţiganilor români, fără remuşcări şi fără a le oferi o alternativă viabilă”, susţine acesta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links