Adevărul: Ţiganii cu palate din comuna Covăsânț vor ajutor la încălzire

Adevărul ne aduce la cunoştinţă că zeci de ţigani din judeţul Arad s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru lemne după ce şi-au construit adevărate palate cu încăperi mari şi greu de încălzit.

Zeci rromi din comuna Covăsânţ s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru  lemne. Chiar dacă în case au confort de cinci stele, ţiganii nu au niciun venit legal înregistrat, aşa că au tot dreptul să ceară ajutor de la stat. „Nu am niciun venit, iacă nu am făcut încă focul, că palatul ăsta l-am ridicat de generaţii, dar acum nu mai avem bani”, a mărturisit Garofiţa Iosana Gruia.

Aproape 170 de cereri

De o săptămână, de când Primăria din comuna Covăsânţ  înregistrează cererile pentru subvenţia la căldură, 164 de săteni au solicitat lemne. Printre ei şi rromii care şi-au înălţat palate.

„Deşi au palate, ei nu figurează ca ar avea venit, deci, legal, au dreptul la subvenţii  pentru căldură. Rudele muncesc în  străinătate şi vin cu bani. Nu se ştie de unde, că venitul nu e  declarat. La noi în comună, o astfel de vilă s-a ridicat în patru luni”, a declarat Traian Balint, primarul comunei Covăsânţ. Cu plasme, mobilă masivă şi sobe impozante, rromii din Covăsânţ  îşi cer drepturile. Chiar dacă au palate şi limuzine în curte, ei nu lucrează şi, prin urmare, pot solicita ajutor de la stat. Conform legii, ţiganii pot primi cel mult 270 de lei pentru lemnele necesare lunilor de iarnă.

Reguli pentru ajutoare

„Nu am încălzit nicio cameră că nu avem cu ce. Casa asta are numai patru camere şi eu stau singură aici numai într-o cameră. Normal că mi-am depus cerere”, a spus Iuliana Covaci, proprietara unui palat.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru primirea subvenţiei pentru căldură este ca venitul pe membru de familie să nu depăşească 615 lei, un venit pe care mai  toţi proprietarii palatelor ţigăneşti nu îl au în acte.
Drept urmare, primăria  e bună de plată pentru iarna aceasta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

VAMA si Ralflo – Sarkozy versus Gypsy

Formatia Vama a lansat astăzi melodia Sarkozy versus Gypsy despre care ei susţin că este o satiră care taxează ridicolul atitudinii europene în raport cu problema ţiganilor. Mai multe informaţii despre melodie se găsesc aici.

Related External Links

Napoca News: Miliarde de euro pentru ţigani, milioane pentru presa aservită.

In perioada 2007- 2013, 12 state membre UE, printre care şi România, au alocat 17,5 miliarde de euro de la bugetul UE pentru cheltuieli destinate integrării tiganilor, informează un comunicat emis la Bruxelles pe 25 august şi publicat pe portalul informativ al UE, “Europa”. Dacă nu aţi aflat din presa locală aceste date absolut înfiorătoare este pentru că ele nu au fost publicate. Presa, un adevărat pericol pentru siguranţa naţională (dar nu în sensul băsescian al expresiei!), a fost prea preocupată să pape 12 milioane de euro timp de 3 ani, pentru a propovădui adevărurile corporaţiei Roşia Montană Gold Corporation despre exploatarea auriferă din Munţii Apuseni. Aceşti bani mânjiţi au ajuns până la presa din Cluj-Napoca, unde după ruşinea de a da ţării cel slab premier din istoria modernă a României, avem “cinstea” de a da ţării cei mai corupţi jurnalişti şi formatori de opinie, care pentru un pumn de dolari scuipă peste pământul pe care a călcat odinioară Avram Iancu.

Unde s-au dus banii pentru integrarea ţiganilor probabil nu vom afla în curând. Cu siguranţă că ei au intrat în contul a câtorva ONG-uri de profil, care promovează integrarea ţiganilor în societatea românească, şi de acolo au intrat în buzunarele unor ţigani baştani prea puţin preocupaţi de soarta semenilor şi mai mult de producţia pe noapte a prostituatelor pe care le au în Roma, Milano sau Berlin. Desigur, probabil că s-au cheltuit sume enorme pe publicarea de studii seci fără obiect, de lucrări de analiză despre starea etniei rrome, de cărţi pe care nimeni nu le-a citit vreodată, după un model soroşist prea bine cunoscut.

În mod real, etnia ţigănească din România are undeva la aproape 2 milioane de membri şi reprezintă un adevărat pericol pentru siguranţa socială şi economică a ţării, în condiţiile în care mulţi dintre ţigani “nu sunt integraţi” încă. Şi prin asta trebuie să se înţeleagă atât lipsurile pe care le au comunităţile de ţigani din întreaga Românie, lipsuri de educaţie, de sănătate, de formare şi integrare profesională, dar şi lipsurile pe care aceştia le produc cetăţenilor contribuabili. Adică impozite neplătite, contribuţii sociale neplătite şi pensii, în condiţiile în care România, care este definit ca stat social, oferă un minimum de servicii gratuite tuturor cetăţenilor ei. Dacă aţi fost recent la un dispensar, la o maternitate sau în vreo secţie de urgenţe, aţi putut observa că 70% dintre cei prezenţi acolo sunt ţigani de condiţie materială precară, care nu au plătit un viaţa lor pentru aceste servicii.

Sursa şi mai multe detalii pe NapocaNews.ro.

Related External Links

Cristiana Grigore: Cum a ieşit la iveală ţiganca din mine

Mi-a fost greu să aleg doar o parte a opiniei Cristianei, mi se pare chiar interesant ce spune, aşa că am pus-o pe toată aici.

Cristiana Grigore, o jurnalistă româncă de etnie romă, vorbeşte într-un editorial din ziarul american New York Times despre problema ţiganilor în Europa, despre copilăria sa, în care şi-a negat originile, şi dezvăluie motivele care au determinat-o să marturisească tuturor faptul că este ţigancă. Grigore este in present bursieră Fullbright la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee, SUA.

“Colegii mei de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, unde am primit o bursă Fullbright, vorbesc mai mult decât anul trecut despre aspecte legate de ţigani/romi.

Mi-ar fi plăcut ca acest lucru să se fi întâmplat datorită mie, dar a fost de fapt rezultatul recentelor expulzări ale ţiganilor din Franţa. Guvernul Sarkozy a iniţiat un program pentru a curăţa taberele locuite de ţigani şi pentru a-i deporta înapoi în România şi Bulgaria.

Nici măcar nu trebuie să mă uit la televizor sau să citesc ziarele ca să aflu aceste lucruri. Trebuie doar să îmi deschid e-mailul şi găsesc o mulţime de articole pe care mi le trimit prietenii din toată lumea. Asta pentru că, în urmă cu patru ani, am recunoscut public că sunt ţigancă.

Am crescut într-un oraş mic din sudul României ştiind că sunt romă, dar fără să vorbesc limbă romani şi ducând relativ viaţa oricărui român normal. Auzisem că ţiganii erau murdari, ignoranţi şi necinstiţi şi mi-am jurat că o să fiu exact opusul: demnă de încredere, educată şi acceptată.

Ani mai târziu însă, în Statele Unite, un prieten mi-a spus că îi lipseau nişte bani, şi m-am simţit imediat acuzată, chiar dacă el doar îmi povestea ce i s-a întâmplat. Chiar şi după ce şi-a găsit banii, nu am avut linişte până nu i-am explicat motivul pentru care avusesem o astfel de reacţie: am recunoscut că eram nu numai româncă, ci şi ţigancă.

Timp de ani buni, identitatea mea de ţigancă a fost ascunsă într-un colţisor al minţii, dar evitam să mă gândesc la ea sau să o mărturisesc prietenilor mei. Visul meu din copilărie a devenit realitate şi nu am fost percepută că “unul dintre ei”. A fost nevoie de “un incident cu furt” care să mă oblige să îmi recunosc identitatea.

Evenimentele recente din Franţa mi-au dovedit din nou că aveam motive întemeiate în copilărie să îmi ascund rădăcinile. Dacă eşti etichetat ca ţigan înseamnă că nu se poate avea încredere în tine, că nu ai educaţie şi că familia ta este probabil implicată în tot felul de activităţi ilegale. Înseamnă să te temi că poţi fi acuzat de furt în orice moment, indiferent cine eşti.

Ţiganii au trăit în Europa timp de secole bune. În general au fost ignoraţi, deşi au existat apeluri periodice pentru a scăpa de ei, pentru că “nu erau ca toţi ceilalţi oameni”. Au fost omorâţi, torturaţi, umiliţi şi forţaţi să îşi nege cultura. La fel ca şi evreii, ţiganii au fost vizaţi de nazişti pentru persecuţii rasiale şi anihilare şi probabil au fost ucişi 250000 dintre ei.

Chiar şi într-o Europă modernă şi într-o lume globalizată, stigmatizarea şi discriminarea nu sunt fenomene rar întâlnite ci din contră, o realitate zilnică. Opresiunile asupra ţiganilor continuă pe tot continentul: în Italia, Ungaria, Irlanda, România, Bulgaria sau în alte ţări. Aşezările de ţigani sunt arse, copiii lor sunt excluşi din şcolile normale şi trimişi la şcoli de ţigani, iar adulţilor li se refuză angajarea.

Poate că noi, europenii, aveam nevoie de “incidentul francez al expulzării” pentru a aduce la lumină faptul că Uniunea Europeană are şi o parte ţigănească şi că ar trebui să explorăm această latură a noii noastre identităţi. Cu 12 milioane de ţigani împrăştiaţi în toate regiunile Europei, care influenţează şi sunt influenţaţi de comunitatea locală, romii formează cea mai mare minoritate etnică de pe continent.

Dacă ar exista un stat al ţiganilor, ar fi al nouălea ca mărime din Uniunea Europeană. Nu poţi scăpa de ţigani fără să distrugi setul de valori şi principii fundamentale ale UE. Criza din Franţa este comparabilă cu un incident medical acut, în care ignorarea bolii nu este o soluţie. Problema ameninţă sănătatea întregii Uniuni. Este o urgenţă medicală care a fost neglijată prea mult timp şi care acum are nevoie de tratament.

Este greu să accepţi o parte din tine despre care nu ştii mare lucru. Şi cine ar vrea să accepte o latură stigmatizată care creează atâtea probleme?

Dar excluderea, negarea, expulzarea şi deportarea sunt dăunătoare dintr-un motiv foarte simplu: această parte din noi nu va dispărea doar pentru că nu ne place. Va rămâne în ghetouri şi în comunităţi mai puţin dezvoltate şi va crea probleme până când noi, ca europeni, vom înceta să jucăm ping-pong cu ţiganii (migrarea, de obicei forţată a acestora, sau, pentru cei fascinaţi de ţigani, “cultura nomadă”) şi ne vom asuma întreaga responsabilitate în această provocare comună.

Să nu ne prefacem că problemele Uniunii Europene cu ţiganii sunt noi. Să acceptăm doar că interesul nostru este nou. Nu trebuie să fim prea dramatici cu privire la incidentele din Franţa, dar trebuie să interpretăm acest lucru ca pe o trezire dureroasă la realitate, scoţând la lumina ceea ce până acum a fost ascuns într-un dulap închis. Este timpul să fim deschişi la cunoaştere şi la observarea situaţiei, dar şi să privim dincolo de etichete şi stereotipuri.

Din momentul în care mi-am acceptat identitatea etnică, nu îi mai văd pe ţigani ca nişte străini şi nici nu mai încerc să mă conving că “nu am nimic în comun cu aceşti oameni”. Din contră, acum sunt “unul dintre ei”. Acest lucru m-a făcut mai puternică decât mi-aş fi imaginat vreodată.

De asemenea, sunt sigură, poate datorită “genelor care ghicesc viitorul”, că transformarea identităţii europene de la o configuraţie cu graniţe şi regulamente la o toleranţă din toată inima a tuturor oamenilor care împart acest continent chiar va avea loc.”

Sursa: România liberă.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Un supermarket francez a interzis accesul ţiganilor romani în incintă

Chiar, ce putea să zică altceva decît “rasism”? Orice altceva (sau aproape orice) l-ar fi pus pe el şi pe cei ca şi el într-o postură nu prea plăcută.

Familiile de romi traiesc de zece luni, in condtii extrem de precare langa La Rochelle. Nimeni nu i-a luat in seama desi locuiesc acolo din 2009, insa acum autoritatile ar putea cere evacuarea lor.

Jurnalistii francezi de la publicatia Sudouest descriu conditiile in care traiesc romii: fara apa curenta sau electricitate, in rulote vechi si inghesuite. Cu toate acestea, unul dintre romii care locuiesc acolo, spune ca sunt multumiti de ce au si ca este mult mai bine ca in Romania.

Petrica, tanarul care a acceptat sa vorbeasca cu jurnalistii francezi, a declarat ca se descurca mult mai bine in Franta decat ar face-o in Romania, ca primesc ajutorul din partea mai multor ONG-uri, insa singurul inconvenient este acela ca patronul unui supermarchet din zona nu le permite accesul in incinta.

In ceea ce priveste declaratiile recente facute de presedintele francez Nicolas Sarkozy, Petrica sustine ca nu auzise discursul. Informat in ceea ce priveste ordinul privind inchiderea a 300 de tabere in urmatoarele trei luni, acesta a replicat ca “este rasism”. “Nu au dreptul! Suntem romani, cetateni europeni. Pentru noi, Franta inseamna libertate, egalitate, fraternitate“, a declarat Petrica.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Reclama electorală controversată în Ungaria cu ţigani infractori

Curtea Constitutionala le-a impus posturilor de televiziune si radio sa difuzeze un spot in care tiganii sunt prezentati drept infractori care i-au inspaimintat pe cetatenii maghiari.

Clipul de 30 de secunde este folosit in campania pentru alegerile locale de Partidul Nationalist Radical Jobbik. Presa a cerut interzicerea lui, pe motiv ca ofenseaza comunitatea roma si incita la ura, dar Curtea a decis ca toate partidele politice trebuie tratate egal.

Judecatorii spun ca nu au analizat reclama, ci doar au decis asupra refuzulul de a o difuza.

Spoturile realizate de Jobbik pentru alegerile care au loc duminica ii prezinta drept “paraziti” care sug sangele poporului pe politicienii corupti, pe bancile si companiile multinationale.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links

Adevărul: Franţa a expulzat 13.000 de ţigani de la începutul anului

Cîteva statistici preluate de către Adevărul în legătură cu expulzările din Franţa.

Franţa a expulzat în primele nouă luni ale acestui an 21.384 de cetăţeni străini, din care peste 13.000 de persoane proveneau din România şi Bulgaria, a anunţat astăzi ministrul imigraţiei, Eric Besson.

El a subliniat că, în 2010, nu a existat “o ruptură, ci doar o accelerare a numărului de expulzări de români nomazi aflaţi în situaţie ilegală, în lunile august şi septembrie”, relatează Agerepres, citând AFP.

Potrivit oficialului francez, 15.455 de cazuri au reprezentat “reveniri forţate”, dintre care 6.562 români şi 910 bulgari.

La categoria “reveniri asistate”, care includ plata biletului de avion şi o primă de reinserţie de 300 de euro pe persoană, au fost înregistrate 5.929 de persoane, din care 5.086 de români şi 683 de bulgari.

Ministrul francez al imigraţiei, a prezentat şi o statistică similară pentru anul precedent. Astfel, în 2009, 9.875 de rromi au fost expulzaţi în România sau în ulgaria. Din aceştia 7.966 au fost încadraţi la aşa-numita “revenire asistată”.

Oficialii francezi au cheltuit pentru acest program 7,5 milioane de euro, iar alţi 700.000 de euro au fost achitaţi ca ajutoare de reinserţie.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Hotnews: Inca o tabara de tigani romani, evacuata de autoritatile franceze dintr-o suburbie a Parisului

Cateva zeci de tigani romani au fost evacuati, miercuri, dintr-o tabara aflata la o intersectie din Creteil, in departamentul Val-de-Marne de la periferia Parisului, unde locuiau de aproximativ sapte luni, anunta Mediafax, citand presa locala. Justitia a emis ordinele de evacuare la 26 octombrie, iar la sosirea in tabara, politia le-a inmanat familiilor de tigani documentele care prevad obligatia de a parasi teritoriul francez in decurs de o luna.

“Cautam hoteluri, cu prioritate pentru familiile care au copii mici si pentru femeile insarcinate”, a declarat Laurent Godin, membru al unui comitet de sustinere a tiganilor, adaugand ca pentru ceilalti “nimic nu este sigur”.

In cursul serii de miercuri, 42 dintre tiganii evacuati aveau deja un adapost in care sa isi petreaca noptile urmatoare, in hoteluri din Paris, Saint-Maur, Saint-Maurice, Villepinte (Seine-Saint-Denis) si Essonne. Alti aproximativ 20 de tigani au ramas, insa, fara adapost.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Structura Etno-demografică a României în 2002

Conform recensămîntului din 2002. Sursa este aici.

Structura etnicā a populaţiei
Români:
19,399,597
89.47 %
Maghiari:
1,431,807
6.60 %
Romi (Ţigani):
535,140
2.46 %
Ucraineni:
61,098
0.28 %
Germani:
59,764
0.27 %
Ruşi-lipoveni:
35,791
0.16 %
Turci:
32,098
0.14 %
Tătari:
23,935
0.11 %
Sârbi:
22,561
0.10 %
Slovaci:
17,226
0.07 %
Bulgari:
8,025
0.03 %
Croaţi:
6,807
0.03 %
Greci:
6,472
0.02 %
Evrei:
5,785
0.02 %
Cehi:
3,941
0.01 %
Polonezi:
3,559
0.01 %
Italieni:
3,288
0.01 %
Chinezi:
2,243
0.01 %
Armeni:
1,780
0.0 %
Ceangăi:
1,266
0.0 %
Alta etnie:
16,850
0.07 %
Etnie nedeclarată:
1,941
0.0 %
Total:
21,680,974
Structura populaţiei dupā limba maternă
Română:
19,736,517
91.03 %
Maghiară:
1,443,970
6.66 %
Rromanes (Ţigănească):
237,570
1.09 %
Ucraineană:
57,407
0.26 %
Germană:
44,888
0.20 %
Rusă-Lipoveană:
29,246
0.13 %
Turcă:
28,115
0.12 %
Tătară:
21,272
0.09 %
Sârbă:
20,411
0.09 %
Slovacă:
16,027
0.07 %
Bulgară:
6,735
0.03 %
Croată:
6,355
0.02 %
Greacă:
4,170
0.01 %
Evreiască (Idis):
951
0.0 %
Cehă:
3,381
0.01 %
Poloneză:
2,690
0.01 %
Italiană:
2,531
0.01 %
Chineză:
2,266
0.01 %
Armeană:
721
0.0 %
Alta limbă maternă:
13,621
0.06 %
Limbă maternă nedeclarată:
2,130
0.0 %
Total:
21,680,974

Related External Links