După uşă

Un puradel îi cere tatălui său ceva de mîncare. Ţiganul zice:
– Bea şi tu o cană cu apă.
– După ce să o beau?
La care ţiganul, nervos, comentează:
– După uşă!

Related External Links

Arta filmului şi sursa folclorică

Socotiţi de către mass-media occidentală a fi bomba socială a Europei, ţiganii noştri… rromii, într-o publicaţie românească ce preia – bineînţeles – o zicere de afară, publică o hartă a împrăştierii continentale a… nomazilor proveniţi din Bulgaria şi România ce numără – incredibil – 2.299.000 de suflete!

Ţiganii, rromii…, nomazii, denumiţi astfel, mai blând, de curând, în urma scandalului provocat de expulzările lor din Franţa, decretate de preşedintele Nicolas Sarkozy, şi-au ales ca locaţii ţări ca: Anglia, Belgia, Olanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania, Austria, Grecia, Italia, Elveţia, Spania, Portugalia, Franţa, Irlanda.

Nu mă dumiresc!

Dacă ţiganii cu sorginte în marile ţări europene – nu-i comentează nimeni – au o cultură occidentală – vezi Doamne! – cu excepţia diatribei comandantului Fidel Castro Ruz, care-i demască istoriceşte pe vestici, te întrebi unde-s ţiganii din Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Ungaria?

… Nu cumva Preşedintele Franţei – ,,sfântul ţigan maghiar”, cum îl denumea mai deunăzi un gazetar… limbut la scris – le-a oferit şansa gaborilor de pe Dunăre să fie lideri fără prihană ai… nomadismului internaţional?

Dar să-i lăsăm pe cei de-acum şi pe cei de-aiurea şi să-i cunoaştem pe ţiganii noştri de altădată – … într-o Românie ospitalieră, tolerantă, plină de umanism.

Ţiganii … ţiganii sunt în stare de orice, spunea o voce de om scopit, într-o noapte, la moara din Oprişor, aşteptându-şi rândul la măcinat, şi vocea aia tot povestea nişte grozăvenii, nemaipomenite întâmplări cu ei, cu ţiganii, în nişte stufărişuri, printre sălcii, la Hinova, pe malul Dunării… Ei, tuciuriii, fac bandă şi atacă lumea pe Dealul Stârminii…

Sursa şi continuarea: Revista Clipa.com.

Related External Links

Tudor Chirilă: Dacă toţi ţiganii ar fura, Tour Eiffel ar dispărea

Trupa Vama va lansa mîine un videoclip cum n-a văzut Parisul, sau cel puţin aşa se spune. Motivul este clar: expulzarea ţiganilor din Franţa şi scandalul internaţional care i-a urmat.

«Sarkozy versus Gypsy» e un single ironic despre “tenisul ţigănesc”, un joc în care fiecare stat încearcă să-i plaseze pe rromi în terenul vecinului.

“Hey, hey, Sarkozy, why don’t you like the gypsy” îl întreabă membrii trupei Vama pe preşedintele Franţei, în single-ul creat în urma reportajelor despre aşa zisele “repatrieri voluntare” ale rromilor. “Ideea acestui cântec s-a născut acum trei săptămâni în parcarea de la Sala Palatului. I-am spus lui Gelu (clăparul Vama) «Băi, ce ar fi să facem un cântec despre Sarkozy şi cum se bate el cu ţiganii»”, povesteşte Tudor Chirilă, solistul trupei Vama.

Astăzi şi cântecul, un gypsy punk, şi videoclipul sunt gata. Înainte de a compune piesa, Tudor Chirilă s-a documentat zdravăn şi, ca să nu nedreptăţească pe nimeni, a inclus în ea şi poziţia francezilor în ceea ce priveşte problema rromilor.

“Nu-l acuzăm pe Sarkozy decât de ridicol şi de absurd”

Cel care le-o prezintă românilor este Ralflo, un poet francez care face slam, versuri turuite în timp record în faţa spectatorilor. “Ne-am pus problema, ce facem, noi ne apucăm să îl criticăm pe Sarkozy, dar cum se văd lucrurile din partea cealaltă?”, explică Tudor Chirilă. Iar Sarkozy are pentru ce să fie criticat.

“Noi nu-l acuzăm pe Sarkozy decât de ridicol şi de absurd. Problema e că de la ridicol şi absurd până la Holocaust şi război nu-i foarte mult. Mie mi s-a părut absurd să spui că îi trimiţi înapoi în România «voluntar» când e evident că nu e aşa. E absurd să-i ceri României să-i integreze, dar tu, stat vechi în Uniunea Europeană, să nu poţi face acest lucru”, spune Tudor Chirilă. Versul cheie din cântec este “Dacă toţi ţiganii ar fura, Tour Eiffel ar dispărea”, care arată că dacă toţi rromii ar fi atât de hoţi pe cât sugerează oficialii francezi, emblema Parisului ar fi demult vândută la fier vechi.

Sursa: Gîndul.ro.

Related External Links

Concert Goran Bregovic la Bucureşti

Vineri, 26 noiembrie 2010, Goran Bregovic va concerta pentru cea de-a doua oară în acest an în România. Concertul va avea loc la Sala Palatului din Bucureşti începând cu ora 20:00 în cadrul Festivalului International de Film DaKINO.

Goran Bregovic este unul dintre muzicienii est-europeni cei mai cunoscuţi. A devenit celebru datorită colaborării cu regizorul Emir Kusturica pentru realizarea coloanelor sonore ale filmelor Vremea tiganilor, Arizona Dream şi Underground. De-a lungul timpului Goran Bregovic a colaborat cu mari artişti, cu stiluri variate şi proveniţi din diverse culturi: Iggy Pop, Ofra Haza, Cesaria Evora, Scott Walker, Sezen Aksu, George Dalaras sunt doar o parte dintre aceştia.

Alături de Goran pe scenă vor urca şi membrii Wedding and Funeral Orchestra. Compusă din suflători ţigani, voci tradiţionale bulgăreşti, chitară electrică, percuţie tradiţională, coarde şi cor bisericesc, orchestra de nunţi şi înmormântări este recunoscută la nivel mondial pentru modul în care îmbină culturile din estul Europei. Realizând un mix de ritmuri şi acorduri care scot în evidenţă frumuseţea culturilor din această zonă.

Sursa iconcert.ro.

Related External Links

Eva Iova: Ne pare rau. Nu mai suportam rusinea. Ne-am autodesfiintat!

O noua aberatie a tulburat zilele trecute viata publica minoritara din Ungaria: la trei saptamâni de la ultimele alegeri de autoguvernari minoritare, primul partid (si pâna la ora actuala singurul) care a reactionat pe tema abuzurilor si a fenomenului de etnobiznis din unele localitati din nordul tarii a fost partidul de extrema-dreapta Jobbik.

E adevarat ca pe cei de la Jobbik îi deranjeaza în primul rând acei tigani care din patru în patru ani îsi schimba identitatea fiind când tigani, când croati, când români (cum sunt actualmente) si nu prea cerceteaza problema acelor unguri (unii chiar unguri originari din România) care înfiinteaza cu duiumul pseudo-autoguvernari minoritare, mai ales în sectoarele budapestane. În timp ce Jobbik tine conferinta de presa, prezentând câteva idei de solutionare (bune, rele, fie ele oricum), în afara de ei niciun alt partid din Parlament, nici Guvernul, nicio alta institutie de stat nu face nimic pentru a curata viata publica a minoritatilor de rusinosul si daunatorul fenomen al etnobiznisului.

La o zi dupa conferinta de presa a Jobbik, s-a întâlnit cu reprezentantii presei si ombudsmanul pentru drepturile minoritatilor care a pregatit despre recentele alegeri un dosar de nu mai putin de 63 de pagini prin care constata ca: 1. si de aceasta data s-au facut abuzuri la alegerile minoritare si 2. ar trebui totusi sa facem ceva.

Sursa şi continuarea: rgnpress.ro.

Related External Links

Ţiganii din satul meu, de Toth Al. Arpad

Ţiganilor din satul Chiuruş

de Toth Al. Arpad [Artangel ]

Ţiganii din satul meu,

Când mă văd cerşesc mereu.
De în curte m-au văzut,
Ceva iute mi-au cerut.

Ţigăncuşele frumoase,
Trec cu glasuri zgomotoase,
Iar uneori trec şi cântând,
Dulci cuvinte fluturând.

Copilaşii de ţigani,
Când mă văd, ei îmi cer bani.
Îmi cer iarba din grădină,
Cu căruţa o să vină.

Mamele cu glas duios,
Îmi cer pâine aşa frumos,
Cu copii în jur o droaie
Inima mi se înmoaie.

Ş-apoi eu la toţi le dau,
Ei îmi cer pentru că n-au.
Mulţi îmi spun că eu greşesc,
Că le dau şi iar cerşesc.

N-o să duc nimic cu mine
De-oi muri cum se cuvine,
Dumnezeu din ceea ce mi-a dat,
Puţini săraci am bucurat!

Sursa Poezie.ro.

Related External Links

Mediaş Info: Cum au ajuns ciobanii crupieri si tiganii agricultori de frunte in piata din Medias

In Medias nu se poate spune ca exista problema integrarii tiganilor. Tiganii din Medias sunt agricultori cu multiple valente. Piata din Medias e plina de tigani care cultiva din greu si vand mere, pere, cartofi, struguri, prune, portocale, banane, ardei, gogosari, flori. Au disparut taranii pe fetele carora se vedeau efectele muncii la camp. Probabil s-au lenevit sau isi pierd vremea in fata televizorului. Noul val de tigani este harnic nevoie mare si cultiva tot ce misca.

Tot in piata din Medias au aparut niste ciobani care si-au dorit foarte mult sa ajunga crupieri. Cum nu si-au putut pune visul in practica, baietii si-au deschis o taraba imensa in piata. Pe taraba au pus papusi, sticle de vin de 3 lei si ale porcarii colorate. Apoi au luat una bucata sarma si una bucata lemn si cu multa pricepere au facut din acele materiale o minunata ruleta. Deci da, piata din Medias are jocuri de noroc. A venit cumva politia sa se lege de ei? Nuuuuu. Zilele trecute un politist comunitar cu casca data fecioreste pe spate se lega de o biata babuta care vindea si ea trei legaturi de marar si una de hrean. Cum sa se lege politia de ciobanii deveniti crupieri? Ca sa nu mai vorbesc de seful pietei din Medias. Sau nu exista acest sef, sau e in concediu pe termen nelimitat sau doarme in picioare. Sau are o pasiune ascunsa pentru jocurile de noroc ilegale practicate de crupierii ratati.

Sursa: Mediaş Info.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Ungaria, pusă la zid de experţii ONU pentru discriminarea ţiganilor

Experţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au făcut scandal zilele trecute în legătură cu situaţia ţiganilor din Ungaria, apreciind că aceştia sînt victime ale discriminărilor şi relelor tratamente din partea oficialităţilor şi mass mediei.

Romii sunt supuşi unor „rele tratamente continue”, scriu cei 18 experţi ONU în concluziile raportului periodic privind Ungaria, examinând măsurile luate de această ţară pentru a se conforma Pactului internaţional în ceea ce priveşte drepturile civile şi politice.

Potrivit experţilor, această minoritate este ţinta unor „declaraţii virulente şi generalizate venite din partea personalităţilor publice, mass-media şi a membri ai Gărzii Maghiare”, fosta „Gardă Ungară” oficial dizolvată, care atacă în mod regulat evreii şi romii.
De la 1 ianuarie, Ungaria, unde trăiesc circa 700.000 de romi, va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi a anunţat deja că integrarea romilor va fi unul din cele trei subiecte pe care doreşte să pună accent.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Antena 3: Londra, case de 3 milioane de lire construite pentru ţigani lîngă Parcul Olimpic

Ştirea este veche de 2 ani.

Jocurile Olimpice din 2012 vor putea fi urmărite de câteva familii de rromi chiar din propria curte. Acestora li s-au construit case în valoare de 3 milioane de lire sterline în apropierea Parcului Olimpic. În loc să construiască locuinţe pentru muncitorii din oraş, autorităţile britanice au preferat să-i găzduiască pe rromii irlandezi care treceu prin zonă. Şi toate acestea, din banii plătitorilor de taxe care nu sunt prea încântaţi.

Valoarea proiectului se ridică la fabuloasa sumă de 3 milioane de lire sterline. Familiile, poreclite, ?rromii olimpici?, vor putea urmări Jocurile Olimpice chiar din apropierea caselor lor, deoarece locul pe care s-au ridicat aceste locuinţe se învecinează cu partea vestică a Parcului Olimpic, unde se află velodromul şi stadionul unde se vor susţine meciurile de hockey.

Fiecărei familii i s-a ridicat câte o clădire de cărămidă, cu bucătărie complet utilată, spaţiu de relaxare şi parcare. Toate cheltuielile au fost suportate de plătitorii de taxe britanici, inclusiv cheltuielile cu mutarea acestora de pe un alt spaţiu din oraş. Costul suportat de britanici pentru un singur rrom a fost de 428.500 de lire sterline. Potrivit ?Daily Mail?, locul în care au fost mutate famiile de ţigani a fost deja împrejmuit cu garduri electrice în valoare de 20.000 de dolari, pentru protejarea acestora.

Sursa Antena3.ro.

Related External Links

România liberă: Nomazi la poarta spitalelor în Constanţa

Foarte probabil că cele descrise n articolul ăsta este unul dintre efectele secundare al venirii iernii, cu siguranţă este unul dintre exemplele neacţiunii oamenilor de ordine.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a devenit o a doua casă pentru persoanele fără adăpost. Ei îşi fac de mâncare lângă poarta spitalului, aprind focul şi cerşesc.

Un clan de ţigani şi oameni ai străzii s-au aciuat pe lângă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cerşind şi disturbând liniştea. Ei s-au instalat cu mic, cu mare pe gazonul spitalului. Acolo au pus pături şi perne şi tot ce le trebuie pentru a trăi „confortabil”. Şi pentru că direcţiunea nu a reuşit până acum să-i alunge definitiv, ei revin mereu în acelaşi loc, îşi întind lucrurile şi îşi fac nestingheriţi de mâncare în văzul tuturor. Ţiganii au aflat că mâncarea de spital nu e strălucită şi au decis să-şi facă singuri rost de-ale gurii şi să le prepare după gustul lor, aşa că în fiecare zi fac focul, iar pe două-trei pietre îşi aşază cratiţele şi încep să gătească. Nu-i deranjează nimeni, nici măcar oamenii legii. Ei încing focul cu cartoane sau lemne şi se apucă de treabă. În timp ce unii prepară hrana pentru tot restul găştii, alţii trec prin faţa focului ca să se mai încălzească un pic. „S-a lăsat frigul şi în spital nu ne lasă să intrăm”, a declarat Nagie Amet (33 de ani), mamă a şapte copii. Femeia spune că sărăcia i-a împins să plece din Adamclisi, unde locuiau, şi chiar să-şi lase în grija celor de la Protecţia Copilului şase dintre copii. „Nu aveam cu ce să-i cresc. Am rămas doar cu cel în vârstă de 2 ani”, a mărturisit ea.

Situaţia nu este singulară

În urmă cu aproximativ patru luni, un alt clan de ţigani s-a pripăşit în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, de unde cu greu a putut fi dat afară. La fel de greu le este cadrelor medicale să-i dea afară pe oamenii străzii, care, de când se lasă frigul şi până primăvara, se postează în faţa Unităţii de Primire a Urgenţelor şi nu mai pleacă de acolo. Mai mult decât atât, unii dintre ei blochează paturile care ar putea fi folosite pentru alte persoane bolnave. Ca urmare a acestei situaţii, conducerea spitalului a trimis în repetate rânduri adrese către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, prin care îi solicită să ia măsuri în ceea ce priveşte soarta acestor persoane.

Spitalul, blocat de cazuri sociale

„Pe lângă activitatea curentă, care este foarte mare în această perioadă, avem multe persoane care parazitează activitatea medicală şi care nu sunt cazuri medicale, ci doar cazuri sociale. Sper ca cel puţin pe perioada iernii astfel de cazuri să fie îndrumate spre o altă locaţie, pentru că noi consumăm resurse într-o direcţie care ar trebui să fie a altora”, a declarat managerul unităţii, dr. Dan Căpăţână.

Sursa: România Libera.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Pentru Franţa ţiganii reprezintă calul troian

Evenimentul Zilei a publicat părerea unui fotograf care a surprins traseul unor ţigani din România înapoi în Franţa în plin scandal al expulzărilor ca o formă de a lua atitudine faţă de lipsa de reacţie a românilor la expulzările din ultimul timp.

La 40 de ani, Mugur Vărzariu, un fotograf documentarist implicat în mai multe proiecte sociale, a decis că trebuie să ia atitudine faţă de reacţia Franţei, dar şi faţă de inerţia românească, la ceea ce a devenit cunoscut în Europa drept “problema romilor”.

Astfel, el a petrecut o lună cu câteva familii de romi trimise în România şi care s-au întors apoi în Hexagon, surprinzându-le în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a arăta cum trăiesc.
Pe de o parte, fotograful a ales să spună povestea romilor prin imagini, iar pe de alta, să critice atât guvernul francez, cât şi pe cel român. Pe primul – pentru măsura luată, care contravine secolelor de “libertate, egalitate, fraternitate” şi pe cel de-al doilea – pentru uşurinţa cu care s-a supus deciziei, fără a adopta o poziţie fermă, prin care să-şi apere cetăţenii.

Romii nu sunt principalii infractori din Franţa

“Din punctul meu de vedere nu e justificată atitudinea Franţei. E clar că există o problemă, dar ea nu trebuie sub nicio formă atacată pe criterii etnice. Fiecare caz de infracţionalitate trebuie tratat separat”, susţine Vărzariu, subliniind că romii au dreptul să circule liber, iar acest drept le poate fi limitat doar de o decizie judecătorească.

Mai mult, fotograful consideră că romii nu sunt principalul grup infracţional din Franţa. Acolo, marile grupări de traficanţi de droguri şi reţelele de prostituţie nu sunt conduse de romi. “S-a pus problema că aceste măsuri au fost determinate de o anumită agresivitate faţă de autorităţile statului francez. Cu alte cuvinte, romii se fac vinovaţi de atentat la ordinea publică”, explică românul, care nu crede în această ipoteză.

Sursa şi continuarea cu imagini: EVZ.ro.

Related External Links

Testul fasolii

Un englez, un francez si un tigan dau nas in nas cu Dracu, care, plictisit si dornic sa se distreze, le propune un tirg: care din ei reuseste sa manince o oala de fasole, sa bea 2 litri iaurt si sa urce un zgirie-nori fara sa faca pe el scapa de chinurile iadului.

Englezul maninca oala de fasole, bea cei doi litri de iaurt, urca 30 de etaje, dar la etajul 31 face pe el.

Francezul urca 50 de etaje, dar la al 51-lea face pe el si este trimis in Iad.

Tiganul maninca o oala de fasole, nu se satura, mai maninca una, bea vreo cinci litri de lapte, urca 30 de etaje si ii vine sa faca pe el. Vede un bebelus, ii ia scutecul si face in el.  La etajul 50 il ia iar cacareza si vede un betivan, ii ia pijamalele si face in ele. Ajunge in virf si il trece iar cacarea.

Seara, la stiri pe scurt, se anunta: un bebelus de 4 kg a facut un cacat de 8 kg, un betiv a facut pe el, dar intre izmene si pantaloni, uun meteorit a imputit grav un grup de oameni care tocmai treceau pe linga un zgirie nori, pe trotuar.

Related External Links

Ţiganii din armata lui Vlad Ţepeş

Putin cunoscut este episodul istoric in care Vlad Tepes a vrut sa-i angajeze pe robii tigani in randul corpurilor sale de oaste. In fata amenintarii otomane, din lipsa de oameni si resurse, Vlad Tepes a ridicat intotdeauna o armata mica, insuficienta. In cautare de osteni noi, crancenul voievod a apelat la satrele de tigani-robi, detinute de boieri si manastiri, promitandu-le romilor dezrobirea, daca vor alege sa lupte alaturi de el contra turcilor. Entuziasmati la inceput, tiganii au acceptat pe loc. Grupul de tigani a primit astfel haine si arme, devenind un nou corp in armata valaha. Tiganii si-au ales chiar un stindard de batalie sub forma unei sulite in care au infipt o cioara. Laudarosi si tinand sa-l impresioneze pe voievod cu bravura lor, tiganii au cerut chiar sa fie asezati in linia intai, fiind astfel primii care aveau sa se infrunte cu turcii. Vlad le-a ascultat cererea. Episodul care a urmat este hilar si burlesc in egala masura.

In fata armatei turcesti care se apropia incet si metodic, tiganii au inceput sa-i batjocoreasca si sa-i ameninte pe turci. Pe masura ce trupele ienicerilor se apropiau in zgomot crescand de tobe, meterhanele si timvale, tiganilor a inceput sa le se faca frica. Nimic anormal. Tiganii erau de generatii intregi fierari, mestesugari si argati. Nu cunosteau stiinta armelor, nici nu experimentasera puternicul impact psihologic pe care il aveau cruntii ieniceri. Armate mult mai galonate si titrate, alcatuite din cavaleri occidentali incercati, au dat cinstea pe rusine, fugind din fata eficientei masini de razboi turcesti. Odata ce valurile de ieniceri au ingustat orizontul, tiganii au intrat in groaza mortii, aruncand armele pentru a-si inlesni fuga. Astfel, inainte de lupta propriu-zisa, tiganii au parasit in graba campul de lupta, tipand si alergand dezordonat in rasetele ostirii valahe. Doar sulita lor cu cioara in varf a ramas infipta in locul unde fusese “regimentul tuciuriu”. De atunci, a ramas vechea zicala romaneasca “Curajos ca cioara-n par”.

Sursa Descoperă.ro.

Related External Links

Adevărul: Torino: zid între ţigani

Cazul din Torino al unei tabere de nomazi originari din fosta Iugoslavie, ce se acuză reciproc de rasism, a ajuns în ultimele zile pe prima pagină a ziarelor italiene.

“Locatarii” şi-au împărţit tabăra, ridicând un “zid” improvizat din fier şi pietre. “Zidul” separă câteva zeci de familii desârbi (260 de persoane) de cele ale vecinilor de tabără bosniaci (150 persoane). Sârbii din etnia “daxi­kanè”, care şi-au ridicat barăci de lemn şi şi-au asfaltat câteva străduţe în faţa caselor, îşi acuză vecinii de “proastă creştere, mizerie şi lipsă de bun-simţ”.”Bosniacii îşi cumpără maşini de 30 de mii de euro şi îşi trimit copiii murdari la şcoală. Noi muncim, facem curat în tabără, ne spălăm şi ne purtăm civilizat. Ei sunt însă nişte împuţiţi şi nu vrem ca fiii noştri să meargă la şcoală cu ei în acelaşi autobuz”, spune Patrick Georgevic, citat de “la Stampa”. La rândul lor, bosniacii, de etnie “khorakhanè”, spun că vecinii lor sunt “rasişti” şi că deseori copiii lor sunt agresaţi fizic de colegii lor sârbi. “Nu este vorba de o simplă ceartă între copii, ci de bătăi în toată regula”, e de părere Maria Sal­kanovic.

În plus, bosniacii acuză o stare generală de “intoleranţa religioasă” între cele două facţiuni ale taberei de nomazi din Torino (bosniacii sunt musulmani, iar sârbii sunt creştin-ortodocşi), iar din acest motiv, potrivit „La Stampa”, disputa ar aminti de sângerosul conflict din fosta Iugoslavie.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Viaţa liberă: Contraste ca în India, vremea ţiganilor

* În cartierul rezidenţial ţigănesc din Iveşti nu se mai poartă turnuleţele şi pagodele * A pierit şi regula că ăla care are mai multe turnuleţe e cel mai tare! * Deşi propriii copii fac „miştouri” de ele, femeile rome învaţă să scrie şi să citească prin programul „A doua şansă” * Vor carnet de şofer, ori să citească Biblia * Criza se simte şi în buzunarele celor mai avuţi Stăneşti *

Iveşti, cartierul rezidenţial al romilor. O lume a contrastelor care te duce cu gândul la îndepărtata Indie. Palate şi pălăţele cu turnuri, turnuleţe, pagode, dantelării executate în metal, pereţi şi garduri din marmură albă şi neagră, ochi de sticlă, iar în spate, uliţe desfundate şi bordeie înghesuite. În unele curţi se îngrămădesc şi câte două, trei palate!

Pe strada mare, pe care palatele şi vilele de modă nouă, fără turnuleţe şi aer oriental, se aliniază în două flancuri, trec deopotrivă maşini de lux, bolizi puternici şi căruţe trase de cai lăsând în urmă balegă proaspătă.

Copii săraci şi murdari, neveste cu haine jerpelite şi bărbaţi neraşi fumând mahorcă ieftină în spate, ţigani eleganţi, plini de bijuterii de aur şi pirande frumoase şi sclipitoare la strada mare. Un punct comun, însă, există: toată lumea aici e Stănescu.

E criză!

Ţiganii avuţi recunosc: „Care mai are aur, care mai are bani şi face casă. Înainte nu mai ştiai unde să pui banii, acum nu ştii cum să-i mai strângi”.

Sursa şi continuarea este pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Viaţa liberă: Tradiţii şi opulenţă în neamul căldărarilor

* Aţi privit mereu plini de curiozitate palatele ţiganilor din Iveşti întrebându-vă cum e înăuntru? * Vă invităm în vizită la preşedintele comunităţii de romi din Iveşti, Cezar Stănescu, şi la fiul lui cel mare * Garduri păzite de lei-ţâşnitoare * Scări masive de marmură albă, gresie şi faianţă aduse din Spania şi Italia, arcade, coloane, potop de flori de plastic * Încăperi de zeci de metri pătraţi, decorate în culori tari * Inimioare şi simboluri ale euro şi dolarului pe tavan, aşa cum au pe tavan Carmen Şerban ori Guţă *  Monitorizare video şi internet *

La 38 de ani, Cezar Stănescu este preşedintele comunităţii de romi din Iveşti şi împreună cu bulibaşa Ferdinand Stănescu are grijă de viaţa şi de viitorul ţiganilor din Iveşti. E mândru de numele lui de împărat roman, dar a preferat titulatura modernă, de preşedinte, pentru că se potriveşte vremurilor în care trăim. Sună european! E rudă prin alianţă cu bulibaşa.

Pe Cezar Stănescu l-am găsit întâmplător, pe strada principală a cartierului rezidenţial ţigănesc din Iveşti. Am intrat în vorbă cu el fără să ştim cine e. A fost unul dintre puţinii ţigani care, aflând că suntem ziarişti, n-a fugit de noi.

Era îmbrăcat la patru ace pe sub haina elegantă, din piele. Ne-a sărit în ochi cravata prinsă cu un ac de aur masiv (nu placat!), cu portretul lui Mihai Viteazul gravat pe el.

„Umblu la costum de obicei, dar acum am ieşit cu nişte prieteni şi mi-am luat ce-am apucat pe mine”, s-a scuzat, după care a recunoscut că stiliştii îl sfătuiesc ce să îmbrace. În privinţa acelor de cravată, are şi unele gravate cu steguleţe şi cu însemnele UE.

Din vorbă în vorbă, ne-a invitat în biroul său de lucru. Îl întreb dacă e ţigan sau rom şi răspunde scurt: „Noi suntem ţigani. Dar Uniunea vrea să ne schimbe în romi”.

Sursa şi continuarea pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links