Viaţa liberă: 1856 – eliberarea robilor ţigani, 154 de ani de libertate

Sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi a fost în luna februarie a anului 2010 gazda întîlnirii Grupului judeţean de lucru mixt pentru ţigani cu prilejul aniversării a 154 de ani de la Dezrobirea Ţiganilor.

Preşedinta Partidei Romilor, Viorica Gotu, şefă a biroului pentru problemele romilor din cadrul Prefecturii, a mediat un scurt spectacol de muzică lăutărească şi dans tradiţional în fuste colorate, decretând din start: „fără manele!”.

În deschidere, cei de faţă (o parte din „resursele  umane de etnie romă” gălăţene – mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori de romani, consilieri locali ai Partidei Romilor, doi bulibaşi: Viorel Lache, de la Munteni, care e şi expert local pentru romi, adică un bulibaş modern, precum şi Ferdinand, „lider formal” la Iveşti) au cântat imnul internaţional al romilor.

Cu faţa la steagul etniei, pe care este desenat o roată, simbol al poftei de ducă în lume al multor romi. Imnul („Gelem, gelem”), compus se pare în România la început de secol XX, a devenit celebru printr-un film iugoslav: „Am întâlnit ţigani fericiţi”.

Au fost prezenţi în sală Marius Rădulescu, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Romi, Adrian Vasile şi Onuţ Dagiu, ambii  de la Centrul romilor pentru intervenţii şi studii „Romani Kris”.

Romii nu-şi cunosc istoria

„Am încercat să stau de vorbă cu câţiva copilaşi de-ai noştri în şcoli şi fac un apel la profesorii noştri de limba romani să încerce să-i înveţe care au fost evenimentele din istoria noastră a romilor, chiar dacă ele nu sunt scrise”, a spus Viorica Gotu asistenţei.

Sursa: Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Jurnalul: Musafiri în şatră

Dacă mi-ar fi spus cineva zilele trecute, cînd am plecat spre satul prahovean Parepa, că mă prinde noaptea intr-o şatră de ţigani, in mijlocul cămpului, aş fi rîs. Eu?! La şatră?! Şi poate l-aş fi suspectat pe respectivul de cine ştie ce gînduri necurate, ba, mai mult, m-aş fi intrebat dacă nu cumva l-a atacat pneumonia ucigaşă sau s-a pricopsit cu vreo gripă aviară. Dacă ar fi adăugat şi că mă infrupt din borşul şatrei, in vreme ce afară cade potop de ploaie, mi-aş fi spus că ăla cu zisul nu mai scapă. A luat-o pe arătură… şi totuşi…

Sursa şi continuarea reportajului: Jurnalul.ro.

Related External Links

Jose Manuel Barroso: Integrarea tiganilor este o responsabilitate nationala, nu europeana

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, luni, la Cotroceni, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca, potrivit legislatiei europene, integrarea cetatenilor minoritari este o responsabilitate nationala si nu una europeana.

El a aratat ca este foarte important ca statele care au etnici romi sa asigure integrarea lor.

Este foarte important sa clarificam. Integrarea minoritatilor, potrivit legislatiei europene, este o responsabilitate nationala, nu este o responsabilitate europeana”, a afirmat Jose Manuel Barroso, citat de Mediafax.

Barroso a mentionat ca statele membre au obligatii, tinand cont de tratatele europene si Carta europeana a drepturilor fundamentale, sa faca totul pentru integrarea minoritatilor.

Presedintele CE a spus ca minoritatea roma este cea mai mare minoritate din Europa, iar Comisia Europeana lucreaza, in urma recentelor evenimente, cu strategii si fonduri pentru a sustine eforturile statelor membre de integrare a acestei minoritati.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Adevărul: Prostituatele şi ţiganii nu sunt ilustrativi pentru imaginea unei comunităţi

Ambasadorul României în Spania, Maria Ligor, a discutat la HotNews despre problemele comunităţii de români din Spania, despre serviciile consulare, problema prostituatelor şi a ţiganilor români, repatrierea morţilor şi oportunităţi pentru studenţii români.

În problema prostituatelor şi a ţiganilor români care au împânzit Madridul, Maria Ligor a declarat că există o colaborare directă între ataşaţii de interne din Ambasadă şi Secţiile de Poliţie din zonele afectate.

„Consider însă că acest tip de situaţii nu sunt ilustrative pentru imaginea unei comunităţi de peste 830.000 de persoane, în covârşitoare majoritate persoane oneste, care muncesc din greu şi în respectul legii. De altfel, acesta este mesajul pe care îl receptez de la interlocutorii spanioli în legătură cu românii din Spania. Am mare încredere că majoritatea spaniolă are capacitatea să discearnă între excepţii şi regulă”, a subliniat ambasadorul României în Spania.

În Spania se află una dintre cele mai mari comunităţi de români din lume, aproape 830.000 de români înregistrati oficial.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii români, o rasă nomadă căreia îi place să mănînce din gunoaie

Oricît de neplăcută este opinia următoare şi efectele ei, ea este un exemplu al modului în care sînt percepuţi ţiganii.

Definiţia îi aparţine unui consilier local din Motril (Granada), care a declanşat o nouă polemică vizavi de problema taberelor ilegale ale ţiganilor români din zonă.

“Ţiganii români sunt o rasă nomadă, careia îi place să trăiască în colibe înconjurate de câini, făcând foc şi hrănindu-se din gunoaie”. Aşa i-a descris pe romi Antonio Escamez, consilier local al Primăriei din Motril (Granada). Declaraţia consilierului a fost făcută în plenul Consiliului Local, în 29 octombrie, motiv pentru asociaţiile Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando să le taxeze ca “rasiste şi xenofobe”.

Problema a apărut când primii ţigani români au început să apară la marginea oraşului, unde au ridicat deja celebrele tabere ilegale, care au împânzit Spania şi Franţa, ducând la celebra decizie a Guvernului Sarkozy de a le demola şi a-i expulza pe ocupanţii acestora înapoi în România. Mai întâi, locuitorii cartierului Los Alamos, din Motril, lângă care au răsărit colibele, au făcut diverse plângeri la Primăria din localitate. “Nu putem concepe astfel de comportamente şi mod de viaţă în secolul XXI”, s-au plâns aceştia, citaţi de Ideal.

“Sunt incriminaţi doar ţiganii români, deşi în tabere trăiesc şi spanioli sau marocani”

Primăria, proprietara terenurilor pe care s-au ridicat taberele ilegale ale ţiganilor, a aprobat  în plen începerea procedurilor administrative de demolare a acestora. Decizia a stârnit, însă, protestele asociaţiilor amintite, care au trimis o scrisoare Primarului localităţii. “Prin hotărârea luată, situaţia de excluziune a familiilor afectate nu va face decât să se înrăutăţească, deoarece măsura de evacuare nu include acţiuni sociale de reintegrare în paralel”, au scris Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando în misiva trimisă autorităţilor.

Aceste asociaţii au condamnat şi cuvintele consilierului Antonio Escamez şi, totodată, au acuzat autorităţilor că realizează “o etnificare a situaţiei cu consecinţe de stigmatizare alarmante, identificând doar populaţia de ţigani români ca ocupantă a acestor tabere, când acolo există şi persoane provenind din Maroc sau chiar Spania”.

Asociaţiile îi cer lui Carlos Rojas, primarul din Motril, o acţiune transparentă, conformă legilor în vigoare, coordonată de mai multe administraţii şi solicită colaborarea organizaţiilor sociale, pentru a se garanta drepturile persoanelor care locuiesc în acele tabere. “Problema nu se va rezolva prin evacuare, căci astfel aceştia se vor muta doar într-un alt loc”. Pe de altă parte, respectivele organizaţii au declarat că denunţurile de “insecuritate în cartier”, făcute de locuitorii din Los Alamos nu au nici un fundament, deoarece nu s-au concretizat aşa zisele “ameninţări” în niciun moment.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Evenimentul zilei: Unitate mobilă de asistenţă pentru ţiganii autohtoni

Evenimentul zilei a scris că ţiganii din comunităţile izolate vor putea fi reprezentate la capitolul proiecte şi iniţiative la nivel guvernamental printr-o unitate mobilă de asistenţă ce urmează să fie creată cîndva în viitor.

Din acest grup de intervenţie vor face parte, în primă instanţă, specialiştii din cadrul ministerelor, care au abilităţi şi responsabilităţi pe partea de strategie pentru populaţia romă, urmând ca echipa să fie completată şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale, a declarat pentru EVZ Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, de asemenea responsabil de soluţionarea problemelor romilor în relaţia cu Franţa.

„Am trimis un memorandum în guvern, cu observaţii din partea ministerului cu privire la o posibilă strategie de integrare a populaţiei de etnie romă din România. În principiu, vrem să creăm unitatea mobilă de asistenţă, din care vor face parte la început specialişti din cadrul ministerelor, ei fiind nucleul. Rolul acestei unităţi este de a acorda asistenţă acelor comunităţi care nu au capacitatea de a transpune o idee într-un proiect”, a explicat oficialul.

Strategie din ideile romilor

Acesta a adăugat că vor fi implicate automat şi autorităţile locale, pentru că „ele sunt cele care ajung mult mai repede în comunităţi şi care trebuie să ştie cel mai bine care sunt nevoile romilor, astfel încât să nu mai existe strategii realizate de sus în jos, de la nivel guvernamental, fără a avea expertiza de la nivel local”. Mocanu a spus că din această unitate, care va colecta practic iniţiativele din comunităţile rome, vor face parte ulterior şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale.

Memorandumul vine ca urmare a vizitelor realizate de oficialii români în Franţa, care a expulzat zute de romi de pe teritoriul său, după ce autorităţile le-au distrus taberele, în această vară. Atunci, Guvernul României a decis să-l numească pe Valentin Mocanu secretar de stat responsabil de soluţionarea problemelor romilor în relaţia cu Franţa. Acesta declara, după ultima sa vizită la Paris, că ţlipsa de resurse umane şi de expertiză la acest nivel blochează uneori implementarea proiectelor de integrare a romilor din România”.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Ţările care se confruntă cu problema ţiganilor considerate neputincioase

Preşedinţii Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei şi Ungariei au cerut o abordare comună europeană privind ţiganii, foarte numeroşi în această regiune a Europei.

“Nicio ţară care se confruntă cu această problemă nu este capabilă să o rezolve de una singură”, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele slovac Ivan Gasparovic, l-a sfârşitul unui summit al şefilor de stat reprezentând cele patru ţări membre ale “Grupului de la Vişegrad”, organizat în staţiunea Karlovy Vary, în vestul Republicii Cehe.

“Este necesar, în interiorul Uniunii Europene (…) să identificăm o modalitate de comunicare” cu minoritatea romă, a îndemnat preşedintele Gasparovic,  transmite AFP.

Ţări precum Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, unde romii reprezintă aproximativ 4%, 10%, şi respectiv 6% din populaţie, sunt criticate frecvent de către organizaţiile pentru drepturile omului pentru ineficacitatea politicii lor de integrare privind această minoritate.Comunitatea romă din Polonia, o ţară de 38 de milioane de locuitori, numără oficial 12.855 de persoane, însă o asociaţie etnică locală estimează la 50.000 numărul acestora.Ivan Gasparovic a criticat totodată lipsa de cooperare de care dă dovadă minoritatea romă din regiune.”Sunt criticaţi toţi aceia care întind o mână de ajutor. Această comunitate nu o acceptă şi evită orice critică” la adresa ei, a conchis preşedintele slovac.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

România ar putea fi reprezentată la Eurovision de prima trupă de Balkan-Rock de ţigani

Trupa “Romano-ButiQ”, prima formaţie ce cîntă muzică ţigănească cu influenţe punk-rock şi este inspirată din viaţa ţiganilor, participă la preselecţia Eurovision din România.

Formaţia este prima entitate de economie socială a proiectului Romano Cher-Casa Romilor şi a luat fiinţă în luna august 2010 prin acordul membrilor în crezul de non-discriminare al proiectului.

Pentru Eurovision, cei şase membri ai trupei au compus o melodie cu mesaj anti-rasist, în limba engeză şi romani cu care speră să ajungă în etapele superioare ale competiţiei şi, totodată, ca o dovadă de multiculturalism, să reprezinte România în Germania în 2011.

Membrii au studii muzicale şi experienţe de peste 15 ani în colaborări cu trupe cunoscute din România.

Ion Florin, “un meseriaş într-ale chitarei bas” a avut iniţiativa acestei trupe, tot el fiind cel care a compus piesa originală înregistrată la preselecţie.

Sursa: Evenimentul Zilei.ro.

Related External Links

Piteşti: Buletine pe loc pentru ţigani

În urmă cu aproximativ doi ani, autorităţile din judeţul Argeş au început un program de „oficializare” a cetăţenilor de etnie romă. În speţă, este vorba de un demers în încercările de incluziune socială, astfel că, pentru a putea să beneficieze de şcolarizare, să îşi găsească un loc de muncă, sau pentru a avea o proprietate, s-a început identificarea persoanelor neîregistrare şi oferirea lor de buletine.

Oficial, în Argeş sunt declarate 12.000 de persoane de etnie romă. Conform lui Marius Liţă, consilier pe problemele romilor în cadrul instituţiei Prefectului, în Argeş ar trăi peste 35.000 de romi. Dintre aceştia, 10% din ei nu au buletine. În urma unor protocoale încheiate cu autorităţile din Mihăeşti şi în curând cu cele din Bughea de Sus şi Dragoslavele, în comunităţile unde există mai mult de 10 cetăţeni de etnie romă fără buletine, o echipă de la primăria din comuna respectivă şi de la biroul mobil al Evidenţei populaţiei se va deplasa acolo pentru a-i înregistra şi fotografia pe oameni. Practic, ei ar urma să se deplaseze la Piteşti doar pentru a-şi mai ridica buletinele.

Sursa: ePiteşti.ro.

Related External Links

Copiii de ţigan trag la lumină

Naşte nevasta ţiganului. Disperat, acesta fuge să aducă doctorul. Doctorul intră în casa ţiganului unde era întuneric beznă şi îi cere acestuia să aprindă o lampă mai aproape de pirandă ca să o poată moşi. Încep să iasă copiii, iar doctorul scoate 1 copil… 2 copii… 3 copii… Disperat, ţiganul (care mai avea 4 puradei) exclamă:
– Dom’ doctor, mai bine stingem lampa că ăştia trag la lumină ca moliile…

Related External Links

Ce ai vrea sa te faci cand vei fii mare? Vreau sa fiu TIGAN!

Chiar dacă ţiganii sînt mai mult decît aşa cum sînt descrişi în opinia lui Catalin Schipor, mulţi îi percep doar prin prisma comportamentului şi atît. De multe ori aşa ceva este pur şi simplu insuficient pentru a-ţi face o părere corectă şi completă.

Dacă aş fi iar copil în primii ani de şcoală şi cineva m-ar întreba „Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?“, aş răspunde scurt şi fără să stau pe gânduri: ţigan! De ce? Pentru că, dacă aş face parte din această minoritate, şi fiind vorba de o minoritate, din start aş avea niscai avantaje, de-a lungul vieţii aş trece prin probleme asemenea unei gâşte prin apă. Când mi-a fost vremea, visam să mă fac medic, să fiu militar de carieră, dar m-am răzgândit pe… parcurs. Acum, datorită bunului simţ şi şcolilor urmate, stau cu chirie şi sunt dator la bănci. Nu de multe ori am asistat la scene în mijloacele de transport în comun, în care eu, ca reprezentant al „rasei majoritare“, m-am simţit victimă a unei agresiuni rasiale. În timp ce dacă un elev de câteva clase sau bunica acestuia nu compostau bine tichetul de călătorie era ţintuiţi într-un colţ, cu echipa de control făcând zid în faţa sa pentru a nu coborî din maşină fără să plătească, alta era situaţia cu minoritarii. În cel mai fericit caz erau coborâţi la prima staţie, asta dacă acceptau indicaţiile şi nu vroiau să coboare decât acolo unde aveau ei treabă. De amendă nici vorbă, „că şi aşa nu o plătesc“. Deci, ca ţigan aş avea parte de gratuitate în mijloacele de transport în comun. Tot aici pot să ţip, să înjur, să scuip şi să pun maneaua să urle la telefon, pentru că nimeni nu mi-ar zice nimic.

Sursa şi continuarea: Consumatorul.ro.

Related External Links

Adevărul: Cărămidăria din Arad îşi trăieşte ultimele zile

Familiile de ţigani aşteaptă buldozerele care vin să le demoleze cocioabele. Rromii din zona Cărămidăriei trăiesc fără apă, curent şi căldură. Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii.

Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii. Trăiesc cu toţii într-o sărăcie lucie, în condiţii mizere, strânşi într-o zonă pentru care autorităţile au stabilit o nouă destinaţie.

În curând, în Cărămidărie vor intra buldozerele pentru a amenaja cea mai nouă pistă de canotaj din ţară. Vieţile locuitorilor din cocioabe se vor schimba radical. Lucrurile sunt simple pentru comunitatea de ţigani. Ocupă ilegal acest teren şi demolarea se poate produce fără prea multe discuţii. Posibilitatea de a rămâne nu există. pentru că pista de canotaj va înghiţi toate gospodăriile, spun reprezentanţii Primăriei Arad.

Călătorie în timp

Călătorul ajuns intenţionat sau întâmplător în Cărămidărie poate spune că a coborât în timp cel puţin 300 de ani. Nu va da peste nimic din ceea ce defineşte acum civilizaţia. Oamenii nu au apă, canalizare, curent electric şi nici încălzire. Zilnic adulţii din familiile de rromi pornesc prin împrejurimi pentru a vedea de unde mai pot obţine câţiva lei pentru a putea cumpăra o bucată de pâine. După ora 9 dimineaţa, în ,,cartierul” de cocioabe şi barăci găseşti pruncii jucându-se în noroiul sau praful din stradă, în funcţie de capriciile vremii.

Alături de cei mici dai peste câte un bătrân şi peste nelipsiţii câini vagabonzi. Cu toţii au în minte acelaşi lucru: foamea. Să poţi să mănânci ceva este provocarea fiecărei zile pentru oameni şi animale. ,,Mama e plecată să găsească mâncare”, spune Laura, una dintre copilele ce se juca în faţa casei. La câţiva metri am zărit şi două persoane cu bidoane în mână. Mergeau după apă.

Apă, fier şi şapte guri care cer mâncare

,,Nu avem apă, mergem să luăm de la un izvor din zonă, măcar de băut să fie”, a spus Ana Stancu. Mai sunt întârziaţii, porniţi ultimii în căutarea fierului vechi, una dintre sursele de venit ale ţiganilor din Cărămidărie. Întârziatul întâlnit de noi este un bărbat între două vârste, care spune că aşa face rost de bani pentru mâncarea copiilor lui. Şapte la număr!

,,Pe zi reuşim să facem 10-15 lei, dar lucrăm mult şi avem multe guri de hrănit. Acum mă duc la muncă, am luat cu mine un pic de pâine şi un pic de dulceaţă, că altceva nu am. Îmi vine să plâng când mă gândesc că am putea ajunge în stradă. Vreau să îmi depun dosarul pentru ajutor social, dar am cartea de muncă pe la Baia Mare şi nu mă pot duce după ea. E vai de noi”, spune Alexandru Varga. Are şapte prunci acasă şi nouă guri de hrănit în fiecare zi.

Nu ştiu nimic oficial

Oamenii nu au fost anunţaţi oficial că nu vor mai avea acoperiş deasupra capului. Unii au aflat pe cont propriu şi au plecat. Există şi norocoşi printre ei. Sunt cei care au reuşit să primească o locuinţă socială în cartierul Sânnicolaul Mic. Cei care au rămas trăiesc ultimele zile în Cărămidăria care se va transforma în cel mai modern complex de canotaj.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Au facut averi de pe urma copiilor pe care ii trimiteau la cersit in Londra

Au trait bine, si-au facut vile, au condus masini scumpe. Totul pe seama unor copii necajiti pe care i-au dus la cersit in Anglia. Pana astazi, cand capii unei grupari de crima organizata din Tandarei -Ialomita au fost gasiti de politie si procuratura.

Autoritatile cautau 17 interlopi acuzati ca au facut trafic de copii. Ar fi trimis la cersit sau la furat peste 160. La Londra ajungeau cu masinile. Cei care ii transportau in Regat le faceau acte false cu ajutorul carora puteau trece frontiera, fara sa fie insotiti de parinti.

Radu Constantin zis Titi Aghiotantul este liderul gruparii. Barbatul este foarte respectat in zona si are influenta in cadrul comunitatii tiganesti. La el in casa procurorii au dat peste o mitraliera AKM o pusca de vanatoare si un pistol.

Arme dar si zeci de mii de euro si de lire sterline au fost gasite si la alte adrese. Toti membrii clanului stau in vile uriase si au in curti cel putin doua masini scumpe, toate din banii stransi cu mare greutate de copilasi cred autoritatile.

Suspectii sunt acum audiati de procurorii DIICOT si de politistii de la crima organizata si urmeaza sa fie prezentati instantei cu propunere de arestare preventiva.

Sursa: Ştirile ProTV.ro.

Related External Links

Adevărul: O tabără de ţigani din nordul Madridului, demolată prin “şiretlic”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” sunt feriţi încă de braţul legii spaniole, cei din nord, din tabăra “Las tablas”, au fost evacuaţi ieri, iar colibele le-au fost dărâmate. “Un abuz”, susţin voluntarii parohiei care îi ajută pe ţigani.

Autorităţile spaniole au început să aplice metodele francezilor pentru a scăpa de taberele insalubre de romi din jurul capitalei Spaniei. Printr-un şiretlic, agenţii madrileni i-au evacuat pe ţiganii români dintr-o tabără din nordul capitalei, demolându-le apoi adăposturile, în baza unei autorizaţii care le permitea să demoleze “orice locuinţă improvizată sau construcţie abandonată, nelocuită”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” profită de pe urma faptului că terenul pe care şi-au ridicat tabăra are statut special, de zonă protejată de construcţii şi alte activităţi, cei din Las Tablas, din cealaltă parte a capitalei Spaniei nu au fost atât de norocoşi.

În stilul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, Primăria din Madrid a evacuat ieri mai multe familii de ţigani români care trăiau într-o aşezare nomadă în “Las Tablas”, un cartier de colibe situat în nordul capitalei Spaniei. Funcţionarii municipalităţii au folosit, însă, un “procedeu ilegal”, susţine grupul de voluntari de la parohia San Carlos Borromeo, care, cu sacerdotul Javier Baeza în frunte, au protestat faţă de evacuarea ţiganilor în faţa sediului Samur unde au fost cazate provizoriu familiile afectate, scrie Publico.

“Este un abuz de putere”, reclamă Paco Pascual, unul din preoţii care se ocupă cu ajutorarea familiilor de romi dintr-o altă tabără madrilenă. “Recurg la persecuţii ale ţiganilor români, fără remuşcări şi fără a le oferi o alternativă viabilă”, susţine acesta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: De pe Coasta de Azur în şatră

Un grup de francezi a trăit, timp de aproape o săptămână, printre romii din zona Paşcaniului.

Ca să-i înţeleagă mai bine şi ca să afle cum îi poate ajuta, un grup de opt francezi din Marsilia şi Toulon le-a luat urma ţiganilor şi a poposit, săptămâna trecută, în Paşcani. Aici, francezii au învăţat că e “shukar” să trăieşti în “ţigănie”, să învârţi în mămăligă la plita din curte, să baţi la potcoave, să te plimbi cu căruţa, să-ţi vezi viitorul în zaţul cafelei şi, când ţi-e mai greu, să încingi un dans din buric, acolo unde te prinde vremea.

Nu au venit să facă politică, unii chiar preferă să nu aducă vorba de Nicholas Sarkozy, în timp ce alţii spun hotărât că nu-l susţin. Şi, dacă în centrul istoric al oraşelor de unde vin, romii s-au instalat cu mic cu mare, şi-au adjudecat colţurile de străzi unde pot cerşi sau locurile de unde pot aduna fier vechi, francezii nu poartă cu ei grija pentru estetica urbei lor.

Vor doar condiţii umane pentru cei care s-au hotărât peste noapte că nu mai vor să li se scrie în buletin “român”. Jonathan are un singur crez, care e potrivit şi acum, la o altfel de revoluţie, una multiculturală: “La noi, la francezi, se spune: «Libertate, egalitate, fraternitate »”.

Sursa şi mai multe detalii: Evenimentul zilei.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Vizita în şatră, experienţă de neuitat pentru francezii care vin în România

In plina campanie de expulzare a tiganilor din marile capitale ale lumii, un roman din Iasi, fost politist, s-a gandit sa-si aduca in Romania cativa prieteni francezi, care sa traiasca in coliba cu puradeii si sa manance la ceaun.

Strainilor le-a placut traiul liber, iar cand au dat cu ochii de tinere pirande chiar ca au ramas cu gura cascata. Despletite si cu fuste inflorate, tinerele tiganci le-au luat piuitul musafirilor.

Dupa ce au invatat sa danseze, francezii au trecut la treaba. Mai exact, si-au facut singuri potcoave pe care le vor duce acasa pe post de talisman.

Timp de cinci zile, oaspetii au dormit, au gatit si au mancat cu satra care a trecut si pe la Paris. Mamaliga le-a dat insa cele mai mari batai de cap frantuzoaicelor care s-au crucit cand au auzit ca tigancile invart in ceaun de cel putin doua ori pe zi.

Francezii au fost adusi aici de Ionut, un tanar 24 de ani, el insusi de etnie roma. A fost doi ani agent de politie, apoi a plecat in Franta la munca, unde i-a cunoscut pe cei sapte temerari.

Ionut spune ca va continua sa aduca tineri straini dornici sa vada cum traiesc tiganii romani care isi castiga existenta cinstit din meserii traditionale si nu fura portofelele altora.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Vacanţa în şatra: englezii dau bani ca sa traiasca ca tiganii!

Englezii au dat de gustul vietii in satra, asa ca imita orice film cu tigani prind, de la Snatch la Inima de tigan. Ca sa stai la cort, la caruta cu coviltir sau la rulota, trebuie sa platesti pana la 28 de lire sterline pe seara.

Tabara de nomazi este amplasata intr-un parc national din Anglia, se cheama La Rosa si ofera conditii de cazare dintre cele mai precare. Dusul e in afara rulotei sau carutei, nu exista apa curenta, nu ai nimic din ceea ce iti ofera de obicei agentiile de turism in pachete de lux.

In ciuda acestor impedimente, englezii fac coada sa traiasca precum nomazii, sa manance direct din ceaun sau sa pasca magarii prin padure.

Activitatile au si ele loc doar in satra: poti sa faci o baie in raul din apropiere, sa te plimbi prin padurea unde sigur o sa vezi si animale salbatice sau sa iti afli soarta din gura unei ghicitoare. Gasesti carti postale facute de mana, dulciuri pentru copii, suveniruri tiganesti din belsug si peisaje idilice.

Una din principalele atractii este o statie feroviara din apropiere, Grosmont. Aceasta a fost folosita drept loc de filmare pentru filmele din seria Harry Potter, ea fiind statia finala pentru Expresul de Hogwarts. Imprejurimile sunt superbe: mici izvoare si torente care pot fi traversate pe podete de lemn, iar in wekenduri au loc aici festivaluri de muzica rock.

Atmosfera este una de carnaval, intregita de jocuri mecanice, gherete cu racoritoare si vata de zahar, lautari si ateliere unde se pot obtine tatuaje permanente sau temporare.

Pretul unei nopti de cazare este de 26 sau 28 de lire sterline de persoana, in functie de perioada in care se doreste o rezervare. Organizatorii taberei de tigani le cer oaspetilor sa isi aduca neaparat lantern, provizii de mancare, cizme de cauciuc si prosoape. Ultimul sfat: nu va luati bagaje multe, nu exista hamali.

Sursa Ştirile ProTV.ro.

Related External Links

Newspad: Ţiganii din Milano merg la concert, la Scala

Brahms şi Ravel, sub bagheta celebrului Daniel Barenboim. Concertul face parte dintr-o campanie numită “Filarmonica de la Scala întâlneşte oraşul”, ce adună o serie de manifestări în sprijinul organizaţiilor nonprofit Ţiganii din Milano merg miercuri la Scala, la concert. Şi vor intra pe uşa principală. Vor trece prin foaierul în care, de obicei, vezi etalându-se cele mai scumpe blănuri, bijuterii şi rochii de seară. Mulţi dintre ţigani abia au fost evacuaţi din tabere ilegale, dar se vor putea bucura miercuri, la Scala, de Brahms şi Ravel, sub bagheta celebrului dirijor şi pianist israelian Daniel Barenboim.

Iniţiativa de a duce 80 de ţigani şi imigranţi din Milano la Scala aparţine Fundaţiei Casa della Carità. În centrul de primire al acestei organizaţii sunt găzduiţi ţiganii în acest moment. Biletele au fost cumpărate cu ajuto­rul unui sponsor, precizează Corriere della Sera. Concertul face parte
dintr-o campanie numită “Filarmonica de la Scala întâlneşte oraşul”, ce adună o serie de manifestări în sprijinul organizaţiilor nonprofit. Biletele au fost deja epuizate pentru concertul de miercuri, iar banii strânşi în urma vânzării acestora vor fi donaţi în totalitate centrului social care-i găzduieşte pe nomazi.

Dar mai importantă decât banii adunaţi, pentru responsabilii organizaţiei Casa della Carità, este chiar prezenţa romilor şi a altor imigranţi la una dintre cele mai cunoscute instituţii culturale din Milano şi din lume. “E un eveniment extraordinar! Să-i ducem la Scala pe oaspeţii noştri e ca şi cum am face un mix între excelenţa amboziană şi poveştile unor oameni pentru care succesul pare să fie exclus”, a explicat Massimo Mapelli, directorul operativ al organizaţiei Casa della Carità.

Nici o teamă că ţiganii s-ar putea simţi inconfortabil într-un loc atât de sofisticat şi auster. “Să-i duci la Scala înseamnă să le recunoşti dreptul de a trăi în acest oraş şi de a recupera dimensiunea profundă  a  experienţei lor, în ciuda tuturor greutăţilor pe care le-au trăit în viaţă”, a mai spus Massimo Mapelli. Zeci de familii de ţigani din Milano au rămas în ul­ti­me­le luni pe străzi, după ce auto­ri­tă­ţi­le locale au desfiinţat mai multe ta­be­re ilegale. Milanezii simpli au sărit însă de multe ori în ajutorul ţiganilor. În martie, un grup de mame italience a lansat Vinul Rom, pentru a strânge bani cu care să-i ajute pe elevii ţigani alungaţi din tabere.

Sursa: Newspad.ro.

Related External Links

Mehedinţeanul: Ţigani severineni la muncă în Italia, Cagliari

Sonia, unchiul ei Costel, Lisica şi alte 80 persoane sunt nou sosite în Cagliari, pentru un loc de muncă şi o casă. “Nu ne place sa cerşim“. Discreţi, politicoşi şi niciodată insistenţi. Umili, dar îmbrăcaţi cu mare demnitate, fără ostentaţie. În districtul La Vega, cerşind bani în schimbul spălării parbrizelor la semafoare, un grup de ţigani veniţi din România cu aproximativ două luni în urmă. “Pentru a găsi un loc de muncă,” spun ei, între timp cerşind şi spălând geamuri, “dar nu ne place aşa.”

Cu două luni în urmă, o persoană din România ne-a vorbit despre posibilitatea de a veni la Cagliari. El a organizat călătoria, cu autobuzul şi cu feribotul, a colectat bani şi aşa am venit. ” Sonia, optsprezece ani, este căsătorită cu Dani, cu un an mai în vârstă decât ea, şi au un copil de numai opt luni. Se duc în fiecare dimineaţă să cerşească la semafoare în Via Romagna. “Nu este ceea ce mi-am imaginat. Nu-mi place să fiu aici pentru a cere bani de buzunar sau haine folosite.

Sursa şi continuarea: Mehedinţeanul.ro.

Related External Links