Victor Ronta: Problema ţigănească, umflată cu pompa de Centrul de Resurse Juridice moşit de PNL si SOROS via Renate Weber. Alina Mungiu, avocata “prigonitului” Marean Vanghelie

Articolul în întregime se găseşte aici.

Zilele trecute a stârnit stupoare intervenţia „deontoloagei“ Tatiana Alina Mungiu Pippidi în beneficiul lui Marean Vanghelie, aceasta susţinând că mâna dreaptă (şi neagră) a şobolanului rozaliu Viorel Hrebenciuc ar fi ţinta răutăţilor datorită culorii pielii şi a originii etnice. Teza oengistei de profesie este că societatea românească ar fi infestată de virusul antiţigănesc, antisemitic etc. şi are tendinţa de a-l persecuta pe sărmanul Vanghelie nu pentru că ar fi un interlop, cum l-a calificat chiar colegul său de partid, Vasile Dancu, ci deoarece românii ar fi bolnavi de xenofobie. Desigur, medicul care ar trebui chemat la capul românilor, pentru a le scoate din cap fobiile (închipuite n.n), ar fi chiar ea, madame Mungiu, obsedată în general de problematica alogenilor şi de teme „artistice“ cu caracter sexual.
Partenera Tatianei Mungiu, Renate Weber, ajunsă europarlamentar pe listele PNL, se crede şi ea tot un fel de doctoriţă plasată tam-nesam la capul românilor,  iar oengeul moşit de ea, Centrul de Resurse Juridice, s-a transformat într-un fel de jandarm al societăţii româneşti.
Statul român este penalizat prin  „rapoarte de contravenţie“ trimise la Înalte Porţi, instanţe internaţionale care ar urma să ne aplice mustrări şi sancţiuni pe tema contravenţiilor presupuse care ar fi făptuite de români la adresa minorităţilor. Aceleaşi eterne organizaţii se ocupă simultan de persecutarea maghiarilor, a ţiganilor şi a homosexualilor, ridicând bani din nenumărate direcţii, fonduri dedicate găsirii de soluţii – care, evident, nu vin niciodată, că dacă s-ar găsi rezolvări autentice s-ar stinge robinetul de bani.
Aşa de bine s-au găsit soluţii, încåt acum întreaga Europă, foste regate şi imperii, tremură de frica haitelor de ţigani poposiţi la jaf pe meleagurile contribuabililor europeni, cei care au tot pompat bani în cele cåteva oengeuri romåneşti „de profil“ abonate la resursele financiare europene.

Related External Links

Victor Roncea: Afacerea tiganilor, exploatata de dezintegratorii Romaniei din trena lui Soros. Dezbatere publica

Articolul scris de Victor Roncea despre afacerea ţiganilor se găseşte aici. În cele cîteva luni care au trecut de aici nu s-a schimbat mare lucru.

„Ori recunoaştem o dublă responsabilitate a statului şi a minorităţii, ori, dacă nu suntem dispuşi să recunoaştem această dublă responsabilitate pentru o evoluţie pozitivă a minorităţii, vă asigur că toate programele guvernamentale şi europene sunt sortite eşecului“, a afirmat, ieri, preşedintele Traian Băsescu, la conferinţa de lansare a Raportului asupra Strategiei Naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Explicånd că pledează nu pentru asimilare, ci pentru păstrarea obiceiurilor etniei ţigăneşti, Băsescu a mai arătat că, în pofida oricărei strategii, punctele slabe ale unei evoluţii pozitive a situaţiei romilor rămån educaţia şi auto-responsabilizarea minorităţii nomade a Europei. „Hai să fim cinstiţi – a îndemnat Băsescu -, avem o mare problemă de imagine. Mergeţi la Paris, mergeţi la Oslo, mergeţi la Roma, mergeţi la Milano, minoritatea romă este prezentă în orice colţ, în faţa oricărui muzeu, şi nu ca să intre în muzeu“. „Vă spun că, pånă cånd minoritatea romă nu va fi conştientă de propria ei responsabilitate pentru a ieşi din situaţia dificilă, putem să scriem încă zeci de rapoarte guvernamentale. Putem mări oricåt ajutorul financiar, putem mări oricåt alocaţiile sociale, pånă cånd minoritatea romă nu va fi ea însăşi conştientă că are responsabilităţi faţă de ea însăşi, problemele vor dăinui, banii se vor cheltui cu eficienţă minimă şi cu progrese minime“, a mai spus şeful statului. Ziarul „Curentul“ a luat foarte în serios chestiunea şi propune o dezbatere publică naţională asupra problematicii romilor şi a confundării romånilor cu romii pe plan internaţional.

Related External Links

România actualităţi: Ţiganii nomazi “trebuie integraţi, nu discriminaţi”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Radio România Actualităţi că trebuie făcută o distincţie între ţiganii nomazi şi alte categori de romi, atât în România cât şi în statele europene în care aceştia trăiesc.

“Există o confuzie în Europa între romi şi ţigani nomazi”, a declarat Traian Băsescu, arătând că deplasarea dintr-un loc în altul este parte integrală a culturii nomazilor.

Traian Băsescu a afirmat că ţiganii nomazi trebuie să fie integraţi acolo unde se stabilesc.

“Statele unde se stabilesc ţigani nomazi trebuie să găsească soluţii pentru integrare şi nu să facă discriminare”, a precizat preşedintele Băsescu.

Continuarea interviului şi imagini se găsesc aici.

Related External Links

România actualităţi: Studiu privind situaţia ţiganilor imigranţi din Spania

România Actualităţi prezintă aici un interviu cu autoarea unui studiu comandat de OSCE, Teresa Sordé, cercetător în Grup de Studiu al Migraţiei şi al Minorităţilor la Universitatea autonomă din Barcelona avîndu-i ca subiect pe ţiganii imigranţi din Spania.

Numele cercetării este “Dămîmînd ziduri”, autorea ei consideră că problemele care apar vin din ceea ce numim convieţuire şi din condiţiile de viaţă şi că în Catalunia, unde exemplele negative sunt compensate de nenumărate exemple pozitive, sunt exemple de convieţuire, de împărtăşit, de solidaritate, dar care nu interesează din punct de vedere electoral, ci este mult mai atractiv conflictul, nu se poate generaliza.

Related External Links

România actualităţi: Spaniolii, deranjaţi de acţiunile ţiganilor nomazi

Locuitorii unui cartier din Sevilla se plâng de problemele create de românii care au ocupat o clădire dezafectată a companiei de căi ferate şi care fac negoţ cu fier vechi.

Aceste relatări despre ţiganii nomazi din România sunt făcute de ziarul ABC.

În San Jeronimo, la fel ca în Torre de los Perdigones, sau în zona Torneo, aşezările de imigranţi, cei mai mulţi dintre ei români, creează probleme de convieţuire care se agravează din ce în ce mai mult şi care vor sfârşi cu o revoltă a locuitorilor.

Ocuparea clădirilor abandonate, comportamentul romilor şi vânzarea de fier vechi nu întotdeauna obţinut prin mijloace legale, creează o atmosferă de insecuritate care este greu de suportat de locuitorii oraşului.

Restul articolului este pe România actualităţi.ro.

Related External Links

România liberă: Cum au pierdut ţiganii de mătase banii de integrare

Se spune că ţiganii de mătase sînt acei ţigani care nu recunosc că fac parte din această etnie, ei declarîndu-se de altă naţionalitate la recensămînt. Motivele lor sînt diverse, frica de discriminare, renunţarea la limba originală şi o parte a obiceiurilor caracteristice pentru a le adopta pe cele româneşti fiind doar două dintre ele.

România Liberă prezintă aici un material despre cazul unei localităţi în care ţiganii s-ar fi declarat români şi cîteva opinii pe marginea acestui subiect.

Prof. dr. Gheorghe Sarău, consilier pentru limba romani şi romi la Ministerul Educaţiei, e de părere că folosirea termenului de „ţigani de mătase” în cazul romilor din Prislop e puţin „confuză”. „Romii din Prislop nu sunt «ţigani de mătase», ci «rudari». Termenul de «ţigani de mătase» folosit în cazul romilor din Prislop este atipic, pentru că acest termen reprezintă o populaţie de limbă română din tot bazinul balcanic. Denumirea acestor romi este de «rudari» în Ţara Românescă şi Moldova, respectiv de «băieşi» în zona Transilvaniei, în Ungaria şi Croaţia”, explică prof. dr. Gheorghe Sarău.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Colorful but Colorblind, derulat în România de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Related External Links

Ziua de Cluj: Un grup de ţigani începe la Cluj un turneu de concerte în 3 ţări

Ziuarul de Cluj scrie aici despre o serie de evenimente care au ca subiect principal o trupă de ţigani. Gaborii vor susţine un turneu de concerte cu muzică creştină interpretată în limba ţigăneasc în nouă oraşe şi în trei penitenciare din trei ţări. Turneul va  începe mîine seară la Cluj Napoca, la Casa de Cultură a Studenţilor şi va continuă o zi mai tîrziu la penitenciarul din Gherla.

Seria de manifestări, care include şi seminarii despre viaţa ţiganilor, este organizată de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi de Asociaţia Serviciul Umanitar pentru Penitenciare în trei ţări, este vorba de România, Bulgaria şi Macedonia. “Conceptul programului cultural cuprinde o îmbinare între partea artistică efectivă – concertul – şi partea educaţională – prezentarea culturii şi tradiţiei comunităţii gaborilor din România”, explică organizatorul Sorana Olaru-Zăinescu. Grupul care susţine turneul, “Gaborii”, este compus din şapte solişti, o dirijoare care este şi solista grupului, un pianist şi un instrumentist. “Gaborii” au susţinut deja peste o sută de concerte în ţară, potrivit lui Zăinescu.

Related External Links

Jurnalul Naţional: Franţa ne oferă peste un milion de euro pentru integrarea ţiganilor

Ministrul Imigraţiei de la Paris a anunţat că de anul viitor va intra în vigoare un program, prin care ţiganii expulzaţi din Franţa vor putea să se integreze mai uşor în ţara lor de origine.

Oficialii spun că nu vor mai aştepta un plan european în acest sens şi că vor să ajute cât mai repede această etnie, scrie antena3.ro. Autorităţile de la Paris au expulzat, de la începutul anului până acum, peste 8.500 de ţigani.

Statul francez a fost ameninţat în ultimele luni cu iniţierea procedurii de infringement, în cazul expluzării ţiganilor. Recent, însă, Comisia Europeană a renunţat la prodecedura de infringement considerând că Parisul a adus suficiente garanţii pentru modificarea legislaţiei cu privire la libera circulaţie a cetăţenilor europeni.

Sursa: Jurnalul.ro.

Related External Links

Jurnalul National: Cuvintul rrom este un neologism

Propunerea Jurnalului Naţional de a se folosi termenul de “ţigan” în loc de “rrom” a fot comentată anul trecut de politicieni care au avut opinii pro şi contra. La rîndul său, reprezentantul ţiganilor, Nicolae Păun, a explicat motivul pentru care unii dintre aceştia nu doreau să fie identificaţi ca etnie cu termenul “ţigan”.

Detaliile articolului publicat pe Jurnalul.ro sînt aici.

Related External Links

George Pruteanu – Tigan sau rrom?

O opinie foarte bune argumentata, asa cum ne-a obisnuit George Pruteanu la vremea lui.

Cuvîntul rom e de origine ţigănească. În limba ţigănească înseamnă “om, persoană”. Vocabula nu a apărut după 1989 ci, vizibil, după Primul Război Mondial (în perioada interbelică au existat organizaţii şi publicaţii care foloseau, în denumire, cuvîntul rom, în paralel cu altele care-l foloseau pe cel tradiţional, ţigan). Motivaţia de atunci era foarte similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidenţa conotaţiilor peiorative ale cuvîntului ţigan. Nu cred că e o soluţie deşteaptă, pentru că o ameliorare ar fi schimbarea realităţilor, nu a cuvîntului care le denumeşte. Cum ar fi ca acei români care sunt prost văzuţi în Italia, de exemplu, să pretindă că ei nu mai sunt “români”, ci “daci” sau “vlahi”?!

În ceea ce ne priveşte, ca naţiune, cuvîntul generează confuzie pe plan internaţional. Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an) ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare. După cum incorectă a fost acceptarea, din acelaşi motiv, a schimbării prescurtării pentru România din ROM (care trimitea imediat gîndul la ROMa, la romanitate, la latinitate – noi suntem o parte din ceea ce se numeşte “Romania”, adică teritoriul impregnat de civilizaţia şi limba Romei Antice), în ROU (din franţuzescul Roumanie), prescurtare care nu mai sugerează nimic necunoscătorului şi care naşte întrebarea: de ce abrevierea unui cuvînt românesc să se realizeze din… franceză?

Nu poţi interzice existenţa unui cuvînt prin lege. Dar poţi emite norme metodologice, similare, mutatis mutandis (schimbînd ce e de schimbat), cu cele aplicate Legii 26/1990 (art. 39) în legătură cu “filtrarea” folosirii abuzive a cuvintelor academic sau naţional, în sensul că în documentele româneşti oficiale (inclusiv manuale şcolare etc.), termenul de utilizat să fie ţigan, fără nicio nuanţă depreciativă. E nelogic să impui limbii române să numească o etnie cu un cuvînt al acelei etnii: spunem francezilor francezi, nu “franse”; spunem nemţilor/germanilor nemţi/germani, nu “doici”; belgienilor belgieni, nu “belj” ş.a.m.d. Zeci de cărţi referitoare la această etnie, de la Cantemir şi Kogălniceanu pînă în zilele noastre, cu autori dintre cei mai respectabili, au folosit cuvîntul ţigan; iată doar cîteva pe care le am la îndemînă: Les Tsiganes (C.J. Popp, 1930), Ţiganii – între ignorare şi îngrijorare (Elena şi C. Zamfir, 1993), Istoria ţiganilor (L. Cherata, 1994), Ţiganii în istoria româniei (V. Achim, 1998).

În aceeaşi direcţie, ar trebui militat pentru eliminarea senzaţiei de “incorectitudine politică”, de “eroare”, pe care o au unii vorbitori, care, după ce folosesc cuvîntul natural ţigan, se corijează repede: “pardon, rom!”. Nu are niciun rost acest subterfugiu. Problemele comunităţii ţigăneşti (sau/şi, de ce să n-o spunem: problemele create de mulţi din această etnie) nu dispar dacă schimbăm numele. Nu aducem situaţia la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educaţie îndîrjită, prin programe iscusite, prin respectul legii.

Sursa textului este aici.

Related External Links

Jurnalul National: Ţiganii cer demisia ministrului Theodor Baconschi, acuzat de rasism

Jurnalul Naţional a publicat aici că în 24 februarie 2010 sute de ţigani din Bucureşti şi judeţele Dolj, Constanţa, Bihor, Cluj, Sălaj şi Ialomiţa s-au adunat în faţa Muzeului Antipa din Bucureşti ca să îi ceară premierului Emil Boc să-l demită pe ministrul de externe Theodor Baconschi din cauza unor declaraţii controversate pe care acesta le-a făcut la adresa ţiganilor.

Baconschi este acuzat de rasism, după ce ar fi spus, la Paris, că “România are nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”.

Organizaţiile neguvernamentale ale ţiganilor au mai reclamat că la misiunile României din Europa nu sunt angajaţi din această etnie, care ar şti mai bine cum să administreze problemele ţiganilor, informează RRA. ONG-urile au susţin că trebuie mers la esenţa problemei, adică să fie eliminate motivele de migraţie, prin investiţii în acele localităţi de unde pleacă cei mai mulţi ţigani.

Related External Links

Stirile ProTV: Un scriitor britanic a lasat Anglia pentru a trai alaturi de tiganii romani

Uneori integrarea tiganilor in majoritatea inconjuratoare functioneaza si in sens invers.

Acum 12 ani, scriitorul si jurnalistul britanic William Blacker a fugit din tara sa ca sa traiasca printre romii din nordul Romaniei. Iar ca experienta sa sa fie aflata de cat mai multi a scris si o carte – “Along the Enchanted Way – A Romanian Story”.

In “Pe drumul fermecat – O poveste romaneasca”. Jurnalistul descrie viata alaturi de tiganii de langa Sighisoara drept incantatoare, intr-o lume in care se circula numai calare sau cu caruta, unde televizoarele au fost “descoperite” recent, iar principalele activitatii sunt cantatul, bataia si procrearea, “nu neaparat in aceasta ordine”.

Blacker face portretul unei lumi complexe, plina de peisaje minunate, cu oameni guralivi, o lume de care britanicul William Blacker s-a indragostit in cei opt ani pe care i-a petrecut in Romania, informeaza The Telegraph.

Sursa: stirile ProTv, 15 ianuarie 2010.

Related External Links