Tiganii in Romania si lume

Petiţia asta este probabil una dintre cele mai vechi petiţii cu tema ţiganilor, este cea mai bine scrisă dintre cele pe care le-am întîlnit pînă acum, a strîns 1614 semnături în doi ani dar nu a rezolvat absolut nimic.

O puteţi găsi aici.

Schimbarea denumirii tiganilor din ROM/ROMA/ROMANI in TIGANI sau DOMI/DOM

25/06/2008

categorie: Social.

destinatar: Parlamentul Romaniei

In ultimele doua luni una din temele principale ale stirilor a fost legata de reactia ostila impotriva cetatenilor romani din Italia si mai nou si din alte tari europene.

Aceasta reactie fara precedent indreptata impotriva tuturor romanilor stabiliti in aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal si infractional al unei etnii minoritare de cetateni romani, si anume tiganii sau etnia romilor. Aceasta etnie nu este specifica Romaniei, ea intalnindu-se in majoritatea tarilor europene in diverse proportii, dar noua sa denumire de romi este asimilata mai ales cu numele tarii noastre: Romania, raspandindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatala pentru viitorul european al poporului roman.

Cand cetateanul italian, de pilda, citeste un articol in care se intrepatrund termenii “romeno” si “rom”, este normal sa se afunde intr-o confuzie care, incetul cu incetul, duce la o suprapunere mentala a celor doua denumiri.

Odata aceasta suprapunere instalandu-se, ea functioneaza si in sens invers; astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaza: “tiganii, tiganii”, referindu-se la romani.

Rezultatul pe termen mediu si lung pentru populatia Romaniei in raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalandu-ne in coada Europei.

De aceea, inainte de a vedea ce este de facut, merita studiat cum s-a ajuns in aceasta situatie.

Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India in Europa s-a facut intre secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri.

Odata cu intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au capatat si numele etnic pe care il poarta astazi: tigani. In limba greaca ei au fost numiti Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este continuta intr-un text hagiografic georgian, care dateaza din jurul anului 1088; aici se face referire la asa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele pe care le fac.

Istoria europeana a tiganilor incepe la inceputul secolului al XIV-lea, cand acestia au patruns in Tracia, venind din Asia Mica.

Prin anii 1415 – 1419 ii intalnim in toata Europa Centrala, din Ungaria pana in Germania.

Pe la 1422, o banda numeroasa de tigani coboara in Italia, pana la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput mult inainte de valul de tigani veniti din Romania). In deceniul urmator au ajuns pana in Franta, Spania, Anglia si Scandinavia.

Daca la inceput noilor veniti li s-a spus “egipteni”, foarte curand li s-a fixat numele pe care il poarta si astazi.

In Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner si sinti. In limba franceza s-a impus numele gitanes. In limbile engleza si spaniola, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egipteana. In Danemarca, Suedia si Finlanda ei au fost numiti Tattan (tatari).

Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toata Europa, venind din India prin Asia Mica si ei nu constituie sub nici o forma o problema legata de poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.

Cea mai timpurie informatie scrisa despre prezenta tiganilor pe teritoriul Romaniei dateaza din 1385. De la primele atestari ale prezentei lor in Yara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane timp de mai multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.

In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a fost in perioada regimului comunist.

In primii ani ai comunismului s-a manifestat, in ce-i priveate pe tigani, un fenomen de neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si organele de securitate au fost angajati un numar relativ mare de tigani. Aceasta ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales in conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmarea incurajarea categoriilor sarace si distrugerea vechii structuri sociale, refractara noilor randuieli.

Asa se explica de ce, nu in putine comune, in functia de primar a fost pus un tigan. Datorita originii sociale “sanatoase” tiganii au fost promovati mai departe, facand cariera politica, ajungand in aparatul superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai multi o declinau, ci pentru ca proveneau din categoriile sarace.

Acesti tigani adevarati, oameni ajunsi in anumite functii, vor avea un rol important in promovarea etnica si in regimul ce a urmat regimului comunist.

Si sub aspect locativ tiganii au facut un important progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al tiganilor pana in anii ’50 au fost schimbate cu apartamente in blocurile nou construite, iar din anii ’70, ’80, cu locuinte in case nationalizate. Asa s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul multor orase mai este ocupat de tigani.

Dupa 1989 s-au produs unele transformari majore in comportamentul populatiei de tigani. Pe fondul liberalizarii economice, o parte din ei au inceput diverse afaceri, dintre care multe profitand de haosul legislativ de la inceputul anilor ’90, dar si de dispretul general fata de legi, au ajuns sa aduca unei parti a tiganilor sume importante pe care s-au cladit clanuri puternice, care folosindu-se de patura saraca a tiganilor, domina lumea interlopa, cu ramificatii importante in sfera politicului.

De asemenea, profitand de deschiderea granitelor, o mare parte dintre tigani au emigrat, stabilindu-se mai ales in Spania, Italia si Franta, unde constituie comunitati importante.

Este interesant ca, mai ales in afara granitelor, ei nu se autoidentifica drept tigani, ci ca romani.

Schimband saracia din tara cu ghetourile din strainatate, aceasta populatie de tigani dezradacinati, si pierzand si urma de identificare culturala, comite un numar important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia populatiilor native ale acestor tari. Aceasta antipatie, datorita confuziei create de denumirea de roman cu cea de rom, ca o denumire moderna a tiganilor, se transfera asupra poporului roman in ansamblu. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin.

Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie in actele oficiale din Romania?

in ultimele 2 – 3 decenii, organizatiile tiganilor din diverse tari si organizatii internationale in principal conduse de reteaua SOROS OPEN NETWORK au militat pentru acordarea unor drepturi politice si culturale. In acest context s-a incercat si impunerea denumirii de rom in diverse documente, existand unele indicatii ale UE in ce priveste folosirea acestei denumiri. Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din cuvantul “DOM”, care pe limba originara a tiganilor inseamna “om”.

Prin denaturare,(voita) “dom” s-a transformat in “rom” cu “r” accentuat, apoi din rom s-a trasformat in roma in romani si in romanies. S-a ajuns pana intr-acolo incat tiganii sa aibe numele identic cu al romanilor si in romana si in engleza romani cu romani si romanies cu romanians (romani fiind tiganii – romani fiind noi —- doar ca “a” nu exista in engleza iar la o un simpla cautare pe google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu tigani) practic denumirile sunt identice.

In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o presiune constanta din partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalitati de frunte cu ascendenta roma, in folosirea in documentele oficiale a etnonimului “rom”.

Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomanda folosirea in continuare in documente a cuvantului “tigan” in concordanta cu cuvintele folosite in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului roman.

Presiunile continua si in 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaza un nou Memorandum cu numarul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de autoidentificare al populatiilor, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor.

Mugur Isarescu isi insuseste Memorandumul si emite o hotarare de guvern in acest sens.

Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de “rom” erau indicative, si nu obligatorii.

Pe de alta parte, nimeni nu contesta dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar in cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie sa existe suprapuneri peste denumirea istorica a unor popoare europene existente.

Sa nu uitam exemplul Greciei care a refuzat sa recunoasca Republica Macedonia pentru ca se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice grecesti. Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia.

Dar ce putem astepta de la o clasa politica ce este mai preocupata de interesele personale marunte in detrimentul intereselor nationale, compusa din indivizi fara perspectiva istorica, ce se promoveaza unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de competenta. Si rezultatele se vad.

In conditiile in care Romania ocupa prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldoveneasca (o inventie bolsevica) drept limba oficiala recunoscuta in UE. S-a spus la momentul nominalizarii ca portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanta pentru comisarul roman. Realitatea a dovedit contrariul.

In timp ce Bulgaria lupta pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii romani nu au schitat nici un gest in problema limbii moldovenesti.

Privitor la problema tiganilor in ansamblu si a nefericitei denumiri de rom, fara indoiala ca avem nevoie de minti luminate, si nu de teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care in suita gafelor monumentale, declara ca ar fi bine daca am cumpara o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetatenii nostri tigani.

Nu de fanfaronada ieftina si paguboasa avem nevoie. Romii romani (suna interesant, nu-i asa?) sunt si ei cetateni cu drepturi egale. Romania trebuie sa conlucreze cu UE in programe de afirmare a identitatii culturale a populatiei de tigani in paralel cu integrarea lor sociale si cresterea nivelului educativ.

in ce priveste denumirea de rom, chiar daca ne aflam in ceasul al 12-lea, este necesar un plan de masuri diplomatice, intins poate pe mai multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se indrepta aceasta mare eroare de a denumi o populatie transfrontaliera cum sunt tiganii cu un nume atat de apropiat si generator de confuzii, de numele istoric al poporului roman.

Luand in considerare progresia demografica pana in 2025, cand pe fondul declinului de natalitate la romani si maghiari si al scaderii mortalitatii la tigani, acestia ar putea reprezenta 11,5% din populatia romaniei, depasindu-i pe maghiari, la care adaugam confuzia din ce in ce mai pregnanta a numelui de rom cu cea de roman, pozitia Romaniei in familia europeana apare intr-o pozitie tot mai ingrijoratoare.

In absenta unui plan concret ce trebuie urmarit cu consecventa, cred ca sunt toate sansele ca in constiinta civica europeana sa se consolideze credinta ca Romania chiar este tara romilor, si incep tot mai des sa cred ca Teodor Melescanu nu gresea cand spunea ca se doreste crearea unui stat tiganesc in Romania, ca Romania va fi in curand tara tiganilor.

Related External Links

• HTML DOM Tutorial, Introduction, Basics, Advanced, Object. | FREE …
• FUTBOLGUADIATO: PEÑARROYA-SALERM PUENTE GENIL,Jornada 5 Segunda …
• Price Personal Savings Prepare As Well As The Canadian Online …
• Get in Bed and Behind the Scenes with Arianny Celeste | MMA Blog …