Petitie: “O chestiune despre demnitatea nationala – Petitie impotriva asocierii tiganilor cu romanii”

Cineva a fost agasat, şi pe bună dreptate, de asocierea ţiganilor cu românii din cauza termenului de rrom. Partea proastă este că s-a apucat să facă o petiţie online care să strîngă semnături… nu a reuşită să strîngă decît 51 într-un an şi 4 luni.

Petiţia este aici.

O chestiune despre demnitatea nationala – Petitie impotriva asocierii tiganilor cu romanii

29/06/2009

categorie: Social.

destinatar: Guvernul Romaniei si Mass Media

Vi se pare normal ca in urma unor evenimente de genul celor din Irlanda toata presa romana sa scrie ceva de genul :

“Niste romani au fost agresati de skinheads” ?

Nu e mai normal sa se faca o mica dar esentiala diferentiere intre romani si cetatenii romani de etnie tiganeasca (romi cum le place sa fie denumiti mai nou ca sa mentina confuzia roman-rom) care de fapt sunt in chestiune?

Nu v-ati saturat sa fie asimilati romanii cu tiganii in vestul europei? Romanii care in marea majoritate se duc la munca, de la meserii super calificate gen programatori pana la banalii capsunari? Prin contrast, tiganii sunt cei care ne-au creat renumele de hoti si violatori, cred ca va imaginati ca pe unde se duc tiganii fac ce fac si in Romania adica cersesc si fura. Nu vi se pare ca statul roman si mai ales presa din Romania ne fac o mare defavoare nedistantandu-se de fenomenul asta imbecil politic corect? Am vazut pe BBC un reportaj despre “romani agresati”, erau numai tigani si pirande, m-am simtit scarbit cand m-am gandit ca si eu o sa fiu asociat cu mizerabilii aia cand o sa ma declar “roman” la urmatoarea mea iesire in EU …. Chiar atat de putina demnitate au guvernantii nostri, chiar atat de greu e sa faci aceasta diferenta intr-un comunicat de presa sau de guvern? Nu ar fi sunat mult mai obiectiv si mai corect : “niste cetateni romani de etnie tiganeasca” au fost agresati de skin heads etc?

Desigur, nu am pretentia asta de la PROTV, care a manelizat Romania, a invitat manelisti sa cante imnul national intr-un revelion tiganesc acum cativa ani si continua sa tiganizeze zi de zi populatia prin show-uri cu si despre “modul de viata” tiganesc, ma refer strict la televiziunile de stiri de la care am pretentii si mai ales la guvernul Romaniei.

Tiganii la recensaminte se declara tigani-romi ca sa aiba reprezentare in parlament ca minoritate, cand ii aresteaza politia aici sau aiurea sunt “romani”, se dau dupa cum bate vantul, eu personal m-am saturat de lipsa asta de reactie a autoritatilor, voi?

Semnati petitia impotriva asocierii tiganilor cu romanii.

Related External Links

Petitie: “INDO-EUROPENI in loc de RROMI”

Petiţia asta (o puteţi găsi aici) este de-a dreptul amuzantă: se doreşte apelativul indo-europeni în loc de rromi. Ar crea o confuzie chiar mai mare decît cea dintre rromi şi români pentru simplul motiv că sînt o mulţime de populaţii indo-europene, iar ţiganii sînt doar una dintre ele.

Problema e alta: a reuşit să strîngă 33 de semnături într-un an şi un pic. Mă gîndesc că s-au prăpădit destui de rîs cînd au citit petiţia şi au semnat-o ca să îşi mai aducă din cînd în cînd aminte de un banc bun.

INDO-EUROPENI in loc de RROMI

30/06/2009

categorie: Social.

destinatar: Parlamentul Romaniei, Institutia prezidentiala, Parlamentul European

Avand in vedere raspandirea europeana a tiganilor, precum si originea lor (dovedita istoric) – India, supun atentiei propunerea de a-i numi INDO-EUROPENI, luand poate ca model SUA cu titulatura de AFRO-AMERICANI pentru populatia de culoare.

Related External Links

Petitie: “Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva”

O altă petiţie, la fel de inutilă ca toate celelalte, poate fi găsită aici.

Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva

11/02/2009

categorie: Social.

destinatar: Academia Romana, Guvernul Romaniei, Presa scrisa, Presa audio-vizuala

Va propun ca prin intermediul acestei petitii, sa convingem presa dar si institutiile statului roman , ca acea etnie comuna statelor din Balcani, denumita in zilele noastre ” populatie rroma ” sa se poata denumi in presa dar si in documentele oficiale cu termenul ” tigani”.
Mi se pare de bun simt acest demers, dat fiind faptul ca in Europa, Romania si-a facut singura un deserviciu enorm numindu-i pe tigani romi .
Nu o sa fac aici o analiza etimologica a acestor cuvinte, pentru asta va sugerez sa consultati documentul care se gaseste la adresa urmatoare:
http://isj.bc.edu.ro/Members/minoritati/anunturi-importante/tsigan_atsigan_rom-1.doc
Consider ca nu exista o baza reala de schimbare a termenului corect de tigan cu termenul de rom, care se confunda usor in vestul europei cu « roman ».
Nu trebuie gandit ca termenul de tigan este unul peiorativ, in fond, state europene cu nivel de civilizatie mai ridicat decat noi, folosesc termenul de « tigan », fara sa considere ca asta ar fi un atac la adresa acestei etnii : în Germană: Zigeuner, în Engleză: Gypsy, în Franceză: Gitan, în Spaniolă: Gitano, în Ungară: Cigány, în Bulgară: Цигани, în Rusă: Цыгане

Related External Links

Reportaj Adevărul într-o tabără de ţigani: “Frate, frate, dar cerşeala e pe bani”

Ţiganii români de lângă Madrid spun că nu-i vor primi în taberele lor improvizate pe cei expulzaţi din Franţa de teamă să nu-i fure. Tendinţa generală este de a-i prezenta pe ţiganii din Spania şi condiţiile mizere în care trăiesc, cerşind şi furînd în oraşele spaniole.

„Nu ne filmaţi. Acum am venit de la cerşit. Am dat toţi banii pe care i-am adunat pe mâncare la copii”, strigă ţiganii care intră în tabăra de la periferia Madridului, nu departe de Aeroportul Barajas.

Câteva cartoane, o rulotă sau chiar un autobuz au devenit casă pentru rromii plecaţi de două luni, doi ani, ba chiar şi zece din România spre Spania.

În locuinţele improvizate pe maidan e curăţenie, ba găseşti şi aparatură electronică de ultimă generaţie. Ţigăncile, cu lanţuri de aur la gât, gătesc şi îşi îngrijesc puzderia de copii.

Sursa şi continuare cu cîteva exemple: Adevărul de Spania.

Related External Links

Presedintele tiganilor din judetul Vilcea, Mihai Balan, cere sprijin Scandal pentru imblanzirea puradeilor batausi din scoli

Sursa este Viaţa Vîlcii.ro (cu modificarea de rigoare a “romilor” în “ţigani”). Este un exemplu excelent de organizare a ţiganilor în direcţia integrării în majoritatea românească.

Pe strada Inatesti din Rm. Valcea locuieste unul dintre cei mai intelepti cetateni de etnie tiganeasca din judetul nostru, in persoana domnului Mihai Balan, presedintele tiganilor din judet, care de 40 de ani reprezinta interesele tiganilor caldarari. Este vorba de sase mii de familii, adica aproximativ 20 de mii de persoane care ori de cate ori au o problema apeleaza la sprijinul sau. Am spus doar tiganii caldarari deoarece inelarii si rudarii nu intra in categoria celor reprezentati de Mihai Balan, insa exista colaborare si cu aceste categorii de tigani. In prezent, presedintele amintit putin mai sus se confrunta cu o problema pe care intentioneaza sa o rezolve in cel mai scurt timp posibil, legata de comportamentul elevilor de etnie tiganeasca in scolile din Ramnic si nu numai: „Avem o problema pe care vreau sa o rezolvam intr-un timp cat se poate de scurt, ce vizeaza elevii de etnie tiganeasca care invata in scolile din acest judet. Acestia mai creeaza probleme prin comportamentul lor nu neaparat violent, insa dorim ca ei sa fie mai temperati pentru a nu exista conflicte de nici un fel intre acestia si colegii romani. De curand am avut un incident destul de neplacut la Scoala generala numarul 4 din Rm. Valcea, cand doi elevi de etnie tiganeasca au batut un alt elev roman. Am incercat cu doamna director a acestei scoli sa ne implicam mai mult in supravegherea copiilor, in prevenirea fenomenului infractional, in stoparea agresiunilor si in gasirea de solutii de convietuire pasnica”.

Pregatire cu profesorii

„Daca este posibil, dorim chiar sa fim prieteni cu romanii, mai ales ca traim intr-o societate care are deja probleme cauzate de criza economica si nu numai. De 40 de ani am activitate cu tiganii si am reusit in toata aceasta perioada sa aduc etnia tiganilor caldarari la un standard mai bun de civilizatie. Nu am avut pretentia ca elevii nostri sa invete limba noastra in scoli, ci am acceptat limba romana pentru ca acesti copii sa nu ramana nestiutori de carte, ci sa aiba cel putin minimul de cunostinte. Am luptat pentru ca tiganii din subordinea mea sa-si dea copiii la scoala, iar acestia sa poata avea mai multe oportunitati in viata. Revin insa la conflictul de care am amintit mai sus si va pot spune ca miercuri, 20 octombrie a.c., la ora 17.00, avem o intalnire la Scoala generala numarul 4 din Ramnic pentru a incepe o pregatire alaturi de profesori, cu scopul de a le explica celor din etnia noastra faptul ca trebuie sa fie mai cooperanti, sa renunte la agresivitate si sa fie silitori. De asemenea, personalul didactic (profesori, diriginti etc.) trebuie sa ia masuri atunci cand copiii de etnie tiganeasca le sesizeaza faptul ca au fost jigniti de diverse persoane. Doar in acest mod elevii de etnie tiganeasca vor avea incredere deplina in cadrele didactice si nu vor mai exista incidente neplacute intre tigani si romani si numarul evenimentelor de acest gen va scadea foarte mult”.

Se descurca in vremuri de criza

„Majoritatea tiganilor din subordinea mea se ocupa de afaceri cu metale feroase si neferoase, nu avem probleme cu clanurile mafiote, nu avem persoane plecate la cersit in strainatate si nici pentru savarsirea unor infractiuni. Oamenii mei s-au descurcat si se descurca foarte bine chiar si in vremuri de criza. Important este faptul ca nu avem conflicte majore cu romanii si vrem sa traim in armonie si intelegere. Respectam, dar vrem la randul nostru sa fim respectati si incercam pe viitor sa continuam aceasta activitate si sa conlucram si cu celelalte categorii de tigani (inelari, rudari), pentru a intra si ei in aceasta forma de convietuire cu romanii. Nu vrem scoli speciale, ci vom continua sa ne lasam copiii sa invete alaturi de romani. Eu am doi baieti si o fata, pe care i-am randuit la casele lor si am cautat sa-i ajut, atat pe ei, cat si pe nepoti, cat am putut de mult, caci ei sunt bucuria vietii. Vreau sa va mai spun un lucru cat se poate de important, si anume faptul ca ma mandresc cand cineva imi adreseaza cuvantul „tigan”. Pentru mine nu este o rusine faptul ca sunt tigan, ba dimpotriva. Am avut o colaborare buna cu Primaria Ramnicului, cu Prefectura, cu Politia si cu alte institutii ale statului”, a precizat presedintele tiganilor, Mihai Balan. Claudia Mateescu

Related External Links

Cetăţenia europeană: mit sau realitate?

Pe slicker.ro s-a anunţat aici că voluntarii ONG-ului European Alternatives au organizat joi, 21 octombrie 2010,  începînd de la ora 17:00, la Bastionul Croitorilor din Cluj Napoca, dezbaterea publică “Cetăţenia europeană: mit sau realitate?”, cu accent pe expulzarea ţiganilor din Franţa.

Câteva interogaţii care pot fi clarificate la dezbatere: Rezultatul politicilor de integrare a romilor din statele europene e cel mai adesea un eşec? Care e viitorul romilor nomazi europeni? E oare vorba de discriminare din partea franceză în cazul romilor expulzaţi (așa cum reclamă unii activişti civici sau politicieni) sau e mai degrabă un motiv tehnic (ocuparea abuzivă a unui  teren)? Romii sunt folosiți ca o armă politică utilizată pentru a distrage atenţia de la eşecuri în planul politicilor interne?

Invitaţi să discute despre acesta problema sunt prof. univ. dr. Enikő Vincze, prof. Cristian Suciu şi prof. M Zăloagă.

Related External Links

Rea de gura

Un ţigan îşi bate nevasta de-i învineţeşte gura şi ochii. Vine doctorul s-o vadă şi-i zice ţiganului:
– Mă, ţigane, de ce-ai bătut-o aşa de rău peste gură?
– Da’ ce era să fac dacă e rea?
– Puteai şi tu s-o baţi peste cur.
– Dom’, doctor, da’ de cur e bună, de gură-i rea!

Related External Links

Gindul: Doi din trei romani nu ar tolera tigani in familie, unul din trei nu s-ar inrudi nici cu ungurii

Gîndul a scris în articolul de aici că majoritatea românilor condamnă Franţa pentru expulzarea cetăţenilor români ţigani iar 53% văd în întoarcerea ţiganilor un pericol pentru siguranţa lor şi a familiei.

40% dintre români asociază cuvintelor rom sau ţigan o însuşire negativă, chiar de tip infracţional: furturi, înşelătorie, cerşetorie etc şi doar 10% îi consideră pe ţigani “oameni normali, ca toţi oamenii”. Sunt rezultate dintr-un sondaj telefonic realizat în perioada 31 august – 1 septembrie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), pe un eşantion reprezentativ de 1.231 de cetăţeni români majori. 37% dintre respondenţi au o părere proastă despre romi, iar 20% foarte proastă. Sondajul intitulat “Percepţia publică a minorităţii rome” are, susţin realizatorii, o “eroare maximă tolerată de +/- 2,8%”.

La întrebarea “Aţi fi de acord ca un rom/ romii să facă parte din familia dumneavoastră?”, 57% au răspuns cu dezacord total, iar 10% cu dezacord parţial. La aceeaşi întrebare, referitoare însă la maghiari, 24% declară dezacord total, parţial 6%. Totuşi, 53% dintre români ar face casă bună cu ungurii, încă 15% fiind parţial de acord cu o înrudire, în vreme ce doar 16% ar fi total de acord să primească în familie ţigani, iar 13 procente exprimă un acord parţial. 37% dintre români nu şi-ar dori un rom ca vecin, 32% nu-l vor nici măcar în localitate, 23% nici coleg de muncă. Cât despre unguri, procentele sunt 15% împotriva vecinilor de această etnie, 18% împotriva lor ca locuitori ai urbei, iar 14% nu i-ar suporta drept colegi. 11% dintre respondenţi nu ar vrea, sub nicio formă, unguri în România.

Related External Links

Hotnews: O doctorandă franceză vorbeşte despre cum este tratată problema ţiganilor în Franţa

Marion Lievre este doctoranda CERCE (Centre d’Etudes et de Recherches Comparatives en Ethnologie) la Universitatea Paul-Valery – Montpellier 3. Desi a venit prima oara la Cluj-Napoca printr-o bursa Erasmus in 2003 iar anul urmator a fost asistenta de limba franceza la Botosani, atentia sa a fost directionata inspre Romania in 2006, in timpul masteratului. A cercetat in Bucuresti, in cartierul Ferentari, si in Chitila. In Montpellier, este implicata de un an de zile in activitati cu tigani romani imigranti, despre care vorbeste acum in cadrul unui interviu.

Interviul se găseşte aici.

Related External Links

Evenimentul Zilei: UE organizează o conferinţă la Bucureşti, pe tema problemei ţiganilor

Evenimentul Zilei a scris în luna septembrie în articolul de aici că Uniunea Europeana va organiza în octombrie o conferinţă la Bucureşti pentru a discuta despre situaţia ţiganilor şi despre programele pentru integrarea lor, după cum a anunţat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor.

Acesta nu a precizat data exactă la care va avea loc conferinţa.

Într-un interviu pentru săptămânalul austriac „Profil”, care va fi publicat luni, Andor a declarat că participanţii la conferinţă vor discuta modalităţi “de a implementa mai eficient programe de ajutorare pentru romi”.

De asemenea, el a criticat politica Franţei de a expulza romii, numind-o un şiretlic de popularitate.
“Oamenii încearcă, într-un mod ieftin şi evident, să îşi crească popularitatea în detrimentul unui grup vulnerabil. Dar nu există loc pentru rasism şi xenofobie în Europa,” a spus el.

Atitudinea Franţei faţă de romi a stârnit un val de critică la nivelul Uniunii Europene.

Related External Links

Jurnalul Naţional: Românii, confundaţi cu rromii fiindcă vorbesc “romanes(te)”

Sociologul Vasile Zărnescu consideră în articolul apărut în Jurnalul Naţional în anul 2009 aici că folosirea termenului rom (rrom) constituie un atentat la imaginea României şi atrage atenţia că pentru străini între a vorbi în limba “romanes” şi a vorbi “româneşte” nu este nici o diferenţă semnificativă avînd în vedere că multe documente nu au diacritice.

Într-un articol publicat în Lumea magazin în 2005, sociologul Vasile Zărnescu explică că denumirea de rom/rrom nu are nici o legătură cu ţiganii, ci este o acţiune deliberată care are ca scop compromiterea României în Occident. “În presa din Occident, când se relevă infracţiunile comise acolo de ţigani, nu se vorbeşte despre «ţigani veniţi din România», ci despre «români». De aici şi încercările de a «expatria» în România şi ţigani din alte ţări, sub pretextul că nu mai ştiu româneşte, fiindcă ar fi plecat de multă vreme din România”, scrie sociologul Zărnescu.

El subliniază că mulţi dintre liderii ţiganilor utilizează în vorbirea lor, cu naturaleţe, denumirea de ţigan, dovadă că încă nu s-au obişnuit cu “hibridul” rrom, impus de anumite grupuri de presiune. “Dacă nu era propaganda făcută în presa audio-vizuală, căci pe aceea scrisă ei nu o citesc, cvasitotalitatea ţiganilor nici nu ar fi ştiut că sunt romi sau rromi, căci ei se ştiu dintotdeauna ca fiind doar ţigani”, scrie sociologul. El arată că denumirea de “ţigan” nu are nimic peiorativ, ci că, dimpotrivă, are o conotaţie generică – şi deci no-bilă –, căci dezvăluie originea cu care etnia se mândreşte.

Ceea ce este important despre mecanismul care a condus la apariţia modei în care ţiganii sînt denumiţi rromi urmează:

Zărnescu arată şi cum s-a ajuns la utilizarea termenului “romanes” pentru a desemna limba vorbită de ţigani. “Prin anii 1994-1995, un Institut de Sondare a Opiniei, stipendiat de Fundaţia Soros, a difuzat – îndeosebi printre şefii unor instituţii de stat – un chestionar pe teme socio-economice, în care, dintre toate cele vreo 15 minorităţi, întrebările nu se refereau decât la ţigani, denumiţi «romi» (forma «rromi» încă nu se inventase). Apoi limba lor se numea în acel chestionar «romalli»(!). Abia după câţiva ani, când şi-au dat seama că făcătura «romalli» nu se declină, nu are nici o semnificaţie, nu are un efect de confuzie şi ulterior de substituţie, au inventat limba «romanes». Iar, pentru un stră­in, între a vorbi în limba «romanes» şi a vorbi în «romaneste» nu este nici o diferenţă semnificativă, mai ales că şi Parlamentul a început să-şi publice documentele fără diacri­tice. Iar un străin tot fără diacritice citeşte. Aşa că între romanes şi româneşte nu se mai observă diferenţa”, spune Vasile Zărnescu.

Related External Links

Infocampus: Studenţie de ţigan, haine grele

La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti era agitaţie mare în ziua în care am însoţit-o pe Nicoleta Scripcariu la un curs de management. “Se dau parţialele! De obicei nu e aşa de multă lume!”, îmi spune în timp ce se grăbeşte.

Ne strecurăm printre studenţii care ies şi intră în flux continuu. Nicoleta îşi verifică rapid orarul de la avizier şi urcăm la etajul trei al universităţii.

Intrăm în sala de curs unde ea îi salută pe câţiva dintre colegi şi ne aşezăm în bănci. Îşi scoate câteva foi albe şi începe să scrie. Profesoara nu venise încă. “E o temă pentru un seminar”, îmi explică zâmbind. Apare şi prietena ei, Alexandra. Începe cursul. Ia notiţe în permanenţă, mai râde la glumele colegei, dar tot are ocazia să răspundă la întrebările profesoarei.

Această tânără alături de care am participat la un curs despre reţele de comunicare este unul dintre puţinii studenţi de etnie rromă de la ASE.

Are cam 1,60 m, este slăbuţă şi are părul drept, lung şi negru. Este studentă în anul întâi la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. E foarte mulţumită de alegerea făcută.

Lupta de la admitere

Până să se numere printre studenţii acestei instituţii de învăţământ superior, Nicoleta nu numai că a venit din Botoşani la Bucureşti, dar a trebuit să lupte foarte mult. Trebuia să prindă unul dintre cele 15 locuri acordate elevilor rromi pe atunci.

Provine dintr-o familie tradiţională de rromi lăutari şi are două surori (una de 15 ani şi alta de 17). A fost mereu îndemnată să studieze şi să fie mândră de ceea ce este, mai ales de tatăl ei care are doar opt clase. El îi spunea mereu:

“Hai! Du-te la şcoală! Ce ai mai făcut cu şcoala?”.

“Mă întreba în fiecare zi!”, îmi spune râzând. Ochii căprui parcă îi luminează.

Sursa şi continuarea poveştii este pe infocampus.ro.

Related External Links

Pentru o Românie naţionalistă: schimbarea denumirii de ţigan în rrom

Pe un formul de pe reţea găsit recent se pot citi părerile vechi de doi ani deja ale unor români deranjaţi de schimbarea denumirii de ţigan în rrom (şi folosirea ei de către unii români).

Primul mesaj apare în continuare, restul le puteţi citi pe forum.

MesajSubiect: schimbarea denumirii de tigan in rrom   Mier Aug 20, 2008 12:34 am

este o injustitie sa numesti un tigan rrom
ei au venit cu ideea asta ca sa poata sa ii confunde strainii, cuvantul “rrom” se aseamana cu cuvantul roman
atunci cand tiganii fac ce fac in alte tari, strainii aud de acest rrom, stiu ca vine din Romania si fac imediat legatura
se stie ce urmaresc tiganii. tiganii fac numai rau poporului Roman, asta au urmarit tot timpul

Forumul este salvaţi România @ forum0.net.

Related External Links

În anul 2006 un sfert din ţigani erau analfabeţi

Din Barometrului Incluziunii Romilor, lansat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a reieşit că în anul 2006 un ţigan din 4 era analfabet. Studiul mai arăta că o treime din ţigani nu au absolvit opt clase, iar 95% nu au terminat liceul.

Studiul a indicat o diferenţă între nivelul educaţional al persoanelor sub 40 de ani şi cel al persoanelor peste 40 de ani, comparativ cu populaţia română. Astfel, în rîndul populaţiei de etnie ţigan 21% dintre tineri nu aveau studii, faţă de 2% în cazul tinerilor români.

Din totalul copiilor ţigani în vîrsta pînă la şase ani, 80% nu mergeau la grădiniţă sau la creşă, comparativ cu 50% în cazul copiilor proveniţi din familii de români.

Studiul a fost realizat în noiembrie 2006 cu participarea a peste 2.500 de ţigani, iar marja de eroare este de +/- 2%.

Sursa este realitatea.net.

Related External Links

Comisia Europeană renunţă la procedura de infringement împotriva Franţei pe tema ţiganilor

Comisarul european pe justitie Viviane Reding considera ca demersurile trebuie intrerupte datorita faptului ca Franta a decis modificarea legii privind imigratia, informeaza AFP.

Un oficial CE, sub protectia anonimatului, a afirmat ca Viviane Reding a fost de parere ca autoritatile de la Paris au dar suficiente “asigurari” ca vor pune in aplicare intentiile de a adapta cat mai bine la legislatia europeana legislatia interna cu privire la migratia persoanelor.

“Examinarea raspunsului Frantei s-a incheiat iar doamna Reding a ajuns la concluzia ca acesta indeplineste cerintele Comisiei Europene”, a precizat sursa citata.

Viviane Reding lansase un ultimatum Frantei pe 13 octombrie pentru a-si alinia legile la dreptul comunitar. Conform presei franceze, comisarul european ar fi fost de fapt nevoita sa renunte la continuarea procedurii impotriva Frantei pentru ca nu dispunea de suficiente probe iar CE ar fi pierdut ulterior la CEDO, in cazul in care s-ar fi apelat la rezolvarea acestui diferend in justitie.

Sursa: ziare.com.

Related External Links

Crişana: Ţiganii de lîngă noi

Îi  vedem pe stradă, la tomberoane, la ştiri în fiecare zi. Hăituiţi şi alungaţi de peste tot precum câinii răi, fără stăpân. De ce au ajuns ţiganii noşt’i în gura autorităţilor europene? Pentru că n-au dus cu ei nimic din ce i-ar fi interesat pe aceşti străini. Nici şcoală, nici bani, nici alte bogăţii. Au pornit de-acasă doar cu speranţa-n traistă şi s-au întors cu bunuri de nepreţuit: experienţă de viaţă, învăţătură de minte şi preţuirea vetrei veşnice.

Miercuri, miezul zilei. Colonia din Rontău. Urc uliţa ţigănească pe o ploaie mocănească. Nici picior de om. Cam doi câini la fiecare casă. Cale-ntoarsă. În urma mea se strânse-o haită. Nici un câine nu-mi făcu onoarea să mă latre, nimeni nu ieşea la poartă.

–  Mai locuieşte cineva pe uliţa asta sau sunt plecaţi cu toţii-n străinătate?, strigai la un tânăr ce da să iasă dintr-o casă nou construită.

–  De la noi nu-i nime plecat, îmi spuse, privindu-mă mirat. Da’ parcă-ai fi de-al casei p-aici, că nici câinii nu te latră…

A, da, pesemne că mă cunoscMă gândeam eu de ce tac.

–  P-o vreme ca asta, oamenii stau la foc în casă… ori îs la servici, zise tânărul, apropiindu-se. Apoi prinse a mă lămuri.

O bună parte dintre locuitorii cartierului de ţigani din Rontău lucrează la serviciile de salubritate din Oradea şi Sânmartin, alţii, prin construcţii, ceilalţi mai dau o tură „p-afară”, se întorc, fac o pauză, rămân definitiv ori pleacă din nou. Alte treburi n-au. După patru ieşiri în străinătate şi câţiva bănuţi adunaţi, George Lucaciu (foto), tânărul pe care tocmai l-am întâlnit, şi-a construit o casă cu baie, bucătărie, două dormitoare, living şi o centrală cu încălzire proprie, unde locuieşte cu soţia şi cei doi copii ai săi. Din această toamnă a luat totul de la capăt. La cei 25 de ani ai săi învaţă acum pentru prima oară să scrie şi să citească. S-a înscris în clasa întâi la Şcoala „A doua şansă”.

E al naibii de greu, abia am trecut de bastonaşe, da’ la tabla înmulţirii numai mă joc“, a mărturisit fără jenă. Scuza lui George şi a altora ca el, cum că n-au făcut şcoală la timpul potrivit pentru că părinţii n-au avut posibilităţi materiale, stă şi nu prea în picioare. Contactul cu Occidentul pare să fi fost decisiv pentru toţi tinerii acestei etnii.

Continuarea este pe Crişana.ro.

Related External Links

Graiul Sălajului: Cum au rămas ţiganii din Zalău fără case

Comunitatea de ţigani din Zalău a dat cu piciorul şansei de a li se construi gratuit apartamente.

Ioan Budai Deleanu in a sa epopee le prevestea ţiganilor o ţară cu rauri de lapte şi munţi de mămăligă. Mai pragmatic, Guvernul Romaniei, la iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Romi, a lansat proiectul pilot pentru construirea de locuinţe sociale. Şi nu orice fel de locuinţe sociale, ci unele spaţioase, cu parchet şi geamuri termopan. Dacă in alte localităţi ale judeţului, ca de pildă in Boghiş, terenul pentru construirea locuinţelpr sociale a fost cumpărat, la nivel de municipiu primăria a oferit fără nici o răscumpărare terenul.

Primăria a inţeles problemele ţiganilor

Primarul Radu Căpil-naşiu a manifestat inţelegere faţă de situaţia ţiganilor care işi duceau traiul in spaţii precare şi a celor care locuiau in căminul de nefamilişti ai fostului TCI. Aşa că s-a bucurat cand a primit vestea proiectului şi fără prea multă harţogărie a pus la dispoziţie o suprafaţă de teren situată in zona fermelor societăţilor comerciale, in spate la Registul Auto Roman, vecin cu locul numit ^Intre Văi^, atat de ravnit de zălăuani. Zona este intr-o continuă dezvoltare. Aici locuiesc familii de romani, dar şi familii de ţigani in 15 căsuţe de camping şi in spaţii amenajate in fosta fermă a IAIFO. Totodată, primarul Căpilnaşiu s-a angajat să prelungească traseul mijloacelor de transport urban, special pentru cei ce vor locui aici.

Sursa şi continuarea sînt aici.

Related External Links

Shakira catre Nicholas Sarkozy: Toti sîntem ţigani

Shakira a declarat ca politica de expulzare a rromilor din Franta este condamnabila si i-a trimis presedintelului francez Nicolas Sarkozy mesajul “Toti suntem tigani”.

In interviul pe care l-a acordat cantareata columbiana editiei spaniole a revistei GQ, a vorbit despre inregistrarile pentru noul ei album, intitulat “Sale el sol”, despre concertele si turneele sale, dar si despre activitatile de caritate in care este implicata, relateaza 20minutos.es.

Referindu-se la problema expulzarii rromilor din Franta, artista columbiana, cu origini libaneze si italiene, a declarat: “Ce se intampla acum cu ei risca sa li se intample in viitor copiilor nostri. Trebuie sa organizam o serie de manifestari publice prin care sa aparam drepturile fundamentale ale omului si sa denuntam toate acele lucruri care trebuie condamnate”.

Cantareata columbiana, interpreta piesei “Waka Waka”, desemnata imnul oficial al Cupei Mondiale la fotbal ce a avut loc la inceputul verii in Africa de Sud, a lansat inainte de aceasta melodie un alt cantec, intitulat “Gipsy”, in videoclipul caruia ea si jucatorul spaniol de tenis Rafael Nadal au interpretat rolurile a doi tineri indragostiti provenind din comunitatea rroma.

Sursa: ziare.com.

Related External Links

France24: Cum se întorc în Franţa ţiganii expulzaţi de Sarkozy

Curăţarea teritoriul francez de imigranţii români şi bulgari de etnie romă se dovedeşte ineficientă. Peste jumătate din cei 8.000 de ţigani repatriaţi în România au părăsit deja ţara noastră pentru a revenit în Franţa, tară care a devenit noul “El Dorado” al nomazilor, relatează postul de televiziune France24, într-un reporaj transmis vineri.

Reportajul jurnaliştilor francezi prezintă cazul Laurei Duduveica, din satul Bărbuleşti, expulzată împreună cu soţul şi cei doi copii din Boulogne-sur-Mer, în nordul Franţei.

“Mă simţeam bine în Franţa. În România am un sentiment de inferioritate”

În cei trei ani petrecuţi pe teritoriul francez, Laura şi soţul ei s-au acomodat condiţiilor de trai care le conveneau, deşi erau departe de a fi mulţumitoare. Românca recunoaşte că trăiau din cerşit, activitate la care participa doar ea înpreună cu soţul. În schimb, copiii lor, Romeo şi Adrian, mergeau la şcoală şi erau perfect integraţi. “Mă simţeam bine în Franţa. În România am un sentiment de inferioritate, nu mă gândesc decât cum să plec mai repede în Franţa”, povesteşte ea.

Articolul de pe Adevărul.it spune aici că peste 50% dintre ţiganii expulzaţi de către francezi de întorc înapoi în Franţa şi că hexagonul a devenit pentru ei un nou El Dorado. Sursa lui este France24 şi se găseşte aici.

Related External Links