Dilema veche şi Euro-ţiganiada

Dilema veche are o categorie dedicată ţiganilor în numărul din 16-22 septembrie 2010, ea se numeşte Euro-ţiganiada şi tratează incursiunile ţiganilor prin Europa. Citate din două articole apărute în acel număr apar în continuare.

Primul articol are ca titlu “Romii în Europa”, este scris de Mihaela Militaru şi apare aici. Este o promovare a acţiunilor europarlamentarul PD-L/ PPE Petru Luhan în legătură cu problema ţiganilor în parlamentul european.

De la începutul anului, 8313 de etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9875 în 2009. Acestea sînt cifrele în spatele cărora se poartă un adevărat război, la nivel european. Respectarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie, dar mai ales a dreptului la liberă circulaţie au fost tot atîtea provocări la adresa Parlamentului European. Una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene, după Tratatul de la Lisabona, Parlamentul şi-a luat rolul în serios şi de această dată.

Al doilea articol îl are ca autor pe Olivier Peyroux, se numeşte “Romii: o nouă armă politica?” şi apare aici. El sugerează că valurile de expulzări din ultimele luni au fost planificat din timp.

Recentele evenimente care au avut loc în Franţa permit o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă etnia romilor pentru politică. În spatele expulzărilor spectaculoase, a demontării taberelor şi a costului repatrierilor se ascunde o strategie pusă la punct încă din mai 2007, construită pe seama acestor imigranţi, un pic mai speciali.

Mai exact, despre ce e vorba? În urma alegerii lui Nicolas Sarkozy ca preşedinte al Republicii este creat Ministerul Imigrării şi Identităţii Naţionale. Scopul este de a-i mulţumi pe votanţii de extremă dreaptă, care au votat în număr mare pentru candidatul propus de UMP. Pentru a se mula pe cerinţe şi, mai presus de toate, pentru a păstra noul trend, ministerul anunţă o cifră-ţintă de 30.000 de deportări pe an. Dacă anunţul e real şi oferă avantajul unei comunicări eficiente cu electoratul vizat, apare foarte rapid întrebarea: de unde se vor găsi, anual, 30.000 de străini aflaţi în situaţii incerte din punct de vedere legal?

Related External Links

Ţiganii bănăţeni, „francejii“ şi „Prima fermă“

Scandalul expulzărilor din Franţa este deja arhicunoscut şi foarte discutat şi întors pe toate părţile. Mulţi au scris despre faptul că ţiganii au plecat, despre împotrivirea de la nivel european, despre problemele pe care ei le fac. Ce se întîmplă cu ţiganii după ce ajung ei la destinaţie interesează într-o mai mică măsură.

În Adevărul, ediţia de Italia, a apărut aici un articol despre promisiunile pe care francezii le-au făcut ţiganilor pentru a pleca din hexagon şi despre modul în care ele au fost ele onorate.

Sute de ţigani din Banat, plecaţi în Franţa la cerşit, au părăsit Hexagonul doar după promisiunea autorităţilor franceze că vor fi ajutaţi să devină mici fermieri în România. Unii au primit animalele promise, dar le-au murit. De foame. Alţii le aşteaptă cu sufletul la gură. Dacă nu vor veni, se „grupează“ şi pleacă înapoi, în Franţa.

Localitatea Chevereşu Mare se află la câţiva kilometri de Timişoara spre Buziaş. Din aproape 2.000 de localnici ai comunei, 500 sînt de ţigani. Majoritatea dintre ei sînt plecaţi în Franţa, Italia şi Spania. O parte s-au întors ca urmare a promisiunilor şi a expulzărilor, însă nu există mulţi ţigani mulţumiţi de situaţia de aici.

Related External Links

Blocajul rutier datorat ţiganilor din Franţa

În luna august un grup de ţigani a blocat un important pod rutier din apropiere de Bordeaux în semn de protest faţă de evacuarea taberelor ilegale. Ei au blocat timp de cinci ore, cu peste 250 de vehicule, Podul rutier Aquitaine iar pe autostrada A630 spre Paris s-au format cozi de cîţiva kilometri.

Blocada de pe Podul Aquitaine a fost primul protest major al ţiganilor şi nomazilor de cînd guvernul francez a început să ia măsuri dure de evacuare a acestora. Motivul principal al acestui prostest este că ţiganii au fost evacuaţi dintr-o tabără din oraşul Anglet, aflat în sudul Franţei, şi au fost împiedicaţi să-şi instaleze una nouă pe un teren pentru expoziţii de lîngă Bordeaux.

Alt motiv este că ei nu doreeau să se întoarcă în România: nu aveau la ce să se întoarcă.

Ştirea a apărut şi aici.

Related External Links

Şcoala cu cei mai mulţi elevi ţigani din Europa

Un reportaj de anul trecut al ziarului Adevărul prezintă aici şcoala cu cei mai mulţi elevi ţigani din Europa. Este vorba de Şcoala Generală 13, din cartierul Faţa Luncii, Craiova, care anul trecut avea 700 de elevi, 99% fiind ţigani.

Un paragraf din articol mi-a atras atenţia şi în consider foarte valabil. Este unul dintre lucrurile pe care ar trebui să se pună accentul cînd vine vorba de ţigani (dar nu numai).

Lipsa de educaţie porneşte de la părinţi, este de părere Romeo Tiberiade. Dar, stînd de vorbă cu aceştia, i-a făcut să înţeleagă că şansele de a avea o viaţă împlinită sînt mult mai mari dacă au acces la educaţie.

Articolul mai conţine şi cîte date despre activitatea şcolii:

„Şcoala numărul 13 este probabil şcoala cu cei mai mulţi ţigani din Europa. Sînt înscrişi la grădiniţă vreo 60 de copii, iar cursurile claselor I-VIII sînt frecventate de aproape 700, plus cei 100 de la şansa a doua“, a declarat Romeo Tiberiade. Mariana Becherescu este directoarea şcolii de aproape 3 ani şi spune că nu ar pleca de aici. „Elevii de aici sunt ca la orice şcoală: unii mai cuminţi, alţii mai aleargă. Unii învaţă mai bine şi merg la concursuri interşcolare, alţii nu prea învaţă. Eu le cunosc şi familiile şi ne înţelegem bine”, spune directoarea şcolii unde învaţă cei mai mulţi ţigani din ţară. Mariana Becherescu mai spune că numai jumătate dintre cei care termină opt clase merg mai departe la liceu. „Cam 50 la sută dintre elevi, după ce termină clasa a VIII-a abandonează şcoala. Unii pleacă în străinătate, alţii se angajează”, mai spune directoarea şcolii.

270 de studenţi „produşi” de Generală 13

Totuşi, de la Generală 13 sunt elevi ţigani care merg apoi şi la facultate. Şcoala a dat până acum 270 de studenţi.

Articolul complet se afla aici.

Related External Links

Adrian Năstase, dezbaterea de la Strasbourg şi ţiganii

Cu siguranţă un animal politic precum Adrian Năstase nu putea să stea deoparte cînd vine vorba de ţigani, de scandalul pe care l-au făcut europenii avînd ca subiect expulzarea lor şi încercările de integrare a membrilor acestei etnii.

Articolul a început cu un raport pe scurt despre dezbaterea de la Strasbourg pe tema problemei ţiganilor şi a integrării lor în ţările de origine şi a continuat cu oferirea unor posibile soluţii

Că avem responsabilitatea de a căuta să-i integram pe ţigani era clar, dar cu siguranţă nu din perspectiva pe care o evocă Adrian Năstase. Ce valoare are o reprezentare în parlament dacă o foarte mare parte a etniei reprezentate nu are acces la informaţii şi nu ştie/nu poate să aibă un cuvînt de spus asupra acestei reprezentări? Pentru aceştia reprezentarea în parlament este doar frecţie la picior de lemn.

Şcoli au, chiar dacă sînt puţine comparativ cu numărul de oameni pe care ar trebui să-i servească, slujbele însă sînt neglijabile comparativ cu ce au ei nevoie. Dacă ţiganilor li s-a oferi de lucru cu siguranţă am vedea mai puţini cerşetori şi hoţi (pe aici sau aiurea prin Europa). Doar n-au plecat pentru că prin România le era mult prea bine.

Dacă s-ar pune accentul pe educaţie şi bani (sau pe bani şi educaţie, luaţi-o cum vreţi pentru că cele două sînt oricum inseparabile) integrarea ţiganilor s-ar face mult mult mai uşor. Nu ar fi floare la ureche, dar nu ar fi nici atît de greu ca şi acum.

Am mai băgat şi o perspectivă proprie aici, dacă vă interesează să citiţi articolul detaliat pe care l-a scris Adrian Năstase o puteţi face aici.

Related External Links

Expulzarea ţiganilor le dă idei englezilor

Valurile de emigrări din Franţa au avut ecouri în alte ţări europene care s-au lovit de aceleaşi probleme cu ţiganii veniţi din Europa de Est. Italienii au desfiinţat deja (sau sînt pe cale să le defiinţeze) cîteva tabere de nomazi, iar englezii se gîndesc să expulzeze la rîndul lor o parte dintre ţiganii de pe la ei.

Este o politică discrimatorie, este cam ilegal (cel puţin atîta vreme cît legislaţia care garantează dreptul de circulaţie liberă a cetăţenilor europeni rămîne în vigoare), există o opoziţie internaţională în acest sens, dar sămînţa de scandal a fost deja plantată.

Articolul care tratează subiectul expulzărilor ţiganilor din Marea Britanie şi ezitările de rigoare din partea autorităţilor engleze se găseşte pe pagina celor de la The Telegraph (aici).

Related External Links

Italia caută soluţii pentru integrarea ţiganilor

La Milano, autorităţile vor închide pînă la sfîrşitul lunii octombrie o tabără în care locuiesc peste 300 de ţigani români. Iniţial, primăria hotărîse ca unele familii din tabără să fie cazate în case sociale ale primăriei, dar ministrul italian de interne, Roberto Maroni, şi Partidul Liga Nordului s-au opus. Roberto Maroni a discutat cu autorităţile de la Milano pentru a găsi o soluţie ca ţiganii să nu fie nevoiţi să traiască pe stradă.

Informaţii suplimentare se găsesc pe România-Actualităţi.ro.

Related External Links

Mircea Vasilescu: A cui e problema romilor?

Mircea Vasilescu abordează pe Dilema Veche.ro problema ţiganilor: noi o avem, bulgarii o au, mai recent o au şi ţările din centrul, sudul şi estul Europei, după ce graniţele li s-au deschis nomazilor iar aceştia au făcut ce ştiu cel mai bine. Au… emigrat. Motivul e simplu: vroiau un trai mai bun, dar fără a-şi schimba prea mult obiceiurile, iar ţările în care se aflau nu le-au oferit o soluţie valabilă.

Este mult prea tîrziu pentru a pasa problema unei singure ţări europene, mai ales că este vorba despre o etnie care a fost foarte des marginalizată în ultimele secole, chiar dacă mulţi au fost aceia care au profitat de pe urma ei.

Dilema/opinia lui Mircea Vasilescu se poate citi aici.

Related External Links

Țiganii din Agnita au primit case gratis

Libertatea.ro anunţă aici că opt familii de ţigani din Agnita, judeţul Sibiu, au primit acum cîteva zile  dreptul de folosire al unor locuinţe noi, construite de primărie cu finanţare europeană.

Ţiganii care s-au mutat în noul cartier au fost aleşi în urma unor anchete sociale.

Peste 200.000 de euro au costat cele opt case care au fost date, ieri, unor familii de ţigani din Agnita, judeţul Sibiu. Potrivit primarului oraşului, Radu Marius Curcean, proiectul a avut ca scop integrarea rromilor, dar şi stoparea discriminării etnice.

Totuşi, ca să nu fie evacuaţi din casele noi, ţiganii trebuie să-şi plătească facturile la utilităţi. Mai mult, copiii lor trebuie să fie înscrişi la şcoală sau la grădiniţă şi să nu aibă mai mult de 20 de absenţe nemotivate, într- un semestru. Primarul le-a mai spus rromilor că, dacă fac scandal sau n-au grijă de locuinţe, vor fi daţi afară din case.

Related External Links

Extremistul şi ţiganul împart holul cu duşmanul

Articolul de pe Adevărul.ro publicat aici scrie despre una dintre problemele mai aparte pe care o parte dintre români le au cu ţiganii. O parte a articolului doar pentru a putea sublinia adevăratul motiv a problemelor dintre cele două etnii: prostia. Mă gîndesc că articolul a fost scris tocmai pentru a ilustra acelaşi lucru… Oare cît de evident este faptul că puţină educaţie de partea ambelor tabere ar face minuni?

Vecini – în mod ironic – şi de bloc, şi de palier, extremiştii de la Noua Dreaptă (ND) şi membrii Partidei Romilor convieţuiesc precum șoarecele și pisica. Ultima ciocnire „ideologică” s-a lăsat cu o bătaie chiar pe holul în care cele două organizaţii îşi au birourile.

Noua Dreaptă şi Partida Romilor îşi au sediile din Bucureşti într-o clădire veche, cu cinci etaje în zona Parcului Cişmigiu, pe strada Victor Eftimiu. Birourile rromilor sunt singurele renovate din această clădire.

Evident, cei de la Noua Dreaptă nu văd cu ochi buni acest lucru. Ei sugerează că modernizarea s-ar fi făcut din banii care ar fi trebuit să ajungă la cei care chiar au nevoie.

Relaţiile dintre vecinii de palier nu au fost niciodată unele amiabile. S-au suportat reciproc, dar de fiecare dată când s-au „ciocnit”, scandalul a fost de mari proporţii şi s-a încheiat abia după intervenţia poliţiei. Din acest motiv, celelalte organizaţii „conlocuitoare” cu cele două tabere refuză categoric orice discuţie despre certurile dintre „ţiganii şi extremiştii de la etajul cinci”.

Rromii şi adepţii Noii Drepte se atacă de fiecare dată când au ocazia, iar acuzaţiile reciproce sunt foarte grave, dar şi greu de demonstrat. Primii susţin că extremiştii au faţă de ei o atitudine vădit rasistă. Mai mult, Noua Dreaptă ar funcţiona ilegal în clădirea în care îşi au birourile.

De cealaltă parte, naţionaliştii sunt teribil de ofuscaţi de „atitudinea duplicitară a organizaţiilor ţigăneşti care înghit bani europeni în detrimentul intereselor celor pe care îi reprezintă”. Ei consideră că sumele imense primite pentru „aşa-zisele programe de integrare” ajung în vile şi maşini scumpe, iar la ţiganii săraci nu ajunge niciun ban. Şi sunt foarte îngrijoraţi de structura populaţiei României din anul 2050, „când se pare că ţiganii vor fi majoritari”.

Related External Links

Mircea Badea: Eu cînd spun ţigan mă apucă nebunia

Mircea Badea, în stilul lui unic, vorbeşte despre cerşetorii ţigani care îşi văd de treabă chiar la intrarea în cea mai importantă instituţie europeană… adică clădirea comisiei europene de la Bruxelles. Ca de obicei, şi nu este tocmai singurul, pe Mircea Badea îl apucă nebunia din cauza suprasaturării cu informaţii pe tema ţiganilor.

Related External Links

Victor Roncea: România, raiul minorităţilor

Pe jurnalul lui Victor Roncea apare o analiză a modului în care sînt împărţiţi banii între etniile din interiorul şi românii din exteriorul României. Analiza îi este atribuită lui Mădălin Neşuţu şi spune că ţara noastră oferă de zece ori mai mulţi bani minorităţilor decât cetăţenilor săi din afara graniţelor: 15 milioane de euro pe an pentru 2,6 milioane minoritari din Romania, respectiv 1,5 milioane euro pentru 10 milioane de romani de pretutindeni.

Ţiganii sînt minoritari, sînt arhicunoscuţi şi s-au acordat destule fonduri pentru integrarea lor în societate, cu mai mult sau mai puţin succes. De obicei mai puţin decît mai mult. Ei se încadrează perfect în  cadrul acestei analize pe care o puteţi găsi aici.

Related External Links

Urban Iulian: 4 miliarde de euro – miza afacerii expulzării ţiganilor români din Franţa

Sună interesant, nu? Ei bine, Iulian Urban pomeneşte de această sumă într-un articol pe care l-a pus aici acum o lună şi jumătate.

Subiectul iniţial al articolului este simplu: după cum a informat Reuterus, premierul francez Francois Fillon a trimis în luna august o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin care i-a cerut să forţeze România să folosească cele 4 miliarde de euro din fonduri europene alocate anual pentru integrarea ţiganilor.

Restul articolului prezintă o opinie personală a autorului. Merită citită cu rezervele de rigoare.

Related External Links