Ţiganii şi siderurgia din Hunedoara

Comuna Topliţa  din Hunedoara, parte a Ţinutului Pădurenilor, are o pagină de internet cu informaţii detaliate despre localizare, potenţial, informaţii diverse şi un istoric al comunei. În cadrul acestui istoric se pomeneşte (aici) şi despre ţiganii care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea siderurgiei (prelucrarea metalelor în general) în zonă.

Lucratori de alta etnie adusi la fierariile din Tinutul Padurenilor

In sec. al XVII-lea sunt consemnati in documente si primii straini, cate 3-4 la o fierarie. Dupa etnie, aces.tia erau nemti, unguri, slovaci, sarbi si tigani. Au avut o contribute importanta la dezvoltarea fieraritului in zona. Intre straini s-au impus nemtii. Documentele consemneaza mereu fieraria ,,nemteasca” alaturi de fieraria ,,romaneasca”. Unii termeni nemtesti au intrat devreme in vocabularul padurenilor de la fierarii: coh, sust, verk, alaturi de cei romanesti: cofar, purtator, bocser, urs, toiag, gurd, simbrie, cumpana, furca, bucata, tapusa etc. Tiganii erau recunoscuti pentru calitatea uneltelor pe care le faureau in atelierele de pe langa fierarii: ciocane, clesti, dalti, dornuri, securi, sape, burghie etc. Ei mai faceau potcoave, cuie pentru potcovit caii si boii. Usile de la casa avand cuie tiganesti s-au pastrat la unele construcjii pana aproape de zilele noastre. Dupa incetarea activitajii la aceste ateliere metalurgice (fierarii), secolul al XlX-lea, tiganii se raspandesc in localita|ile din zona. Astfel, la inceputul secolului al XX-lea, in anumite sate padurenesti apare, cu domiciliul stabil, si cate o familie de-tigani, acestia devenind fierarii si lautarii satelor respective.
In anul 1700 s-a intocmit o lista cu tofi lucratorii fierariilor din domeniul Hunedoarei: din totalul de 156 lucratori la cinci ateliere cu cuptoare de topit minereu sunt: 136 romani, 3 maghiari, 17 tigani, acestia locuind chiar langa atelierele de fierarie. Minerii, maistrii de la coh (cuptoare), bocserii, purtatorii sunt numai romani. Numele cele mai frecvente sunt Alic, Gostian, Toma, Radu, Toplicean, toti din Ghelar, Zavoianu, Tuza, Manaila, din Ruda, Poanta, Bur, Stana, Calin, din Lelese si Cerisor, Faur si Popa, din Plop, Dragota, Vlad, Iuga si Matu, din Cerbal.
Numarul strainilor creste simtitor dupa ce Imperiul Habsburgic hotaraste sa amplifice activitatea metalurgica din aceasta parte a Transilvaniei, deci dupa anul 1700. Autoritatile aduc in regiune muncitori specializati in extragerea si prelucrarea fierului.

Related External Links

Comments

Leave a Reply

*

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>