Apgreidin’ de la Altex

E amuzant să-i vezi pe ţigani încărcînd tot felul de componente de calculator într-o căruţă, dar probabil că tocmai pe asta au mizat cei care au gîndit reclama pentru Altex.

Sursa: Marius Sescu.ro.

Related External Links

Ţiganii din România, Europa, Terra

Opinia lui Haiducu, scrisă pe 29 iulie 2010 pe România-vorbeşte.ro, pomeneşte despre o practică întîlnită des, folosită şi de ţigani în ultimii ani: cea a acuzaţiilor (mai mult sau mai puţin nefondate, dar cu siguranţă exagerate) de discriminare şi antisemitism pentru a-i obliga pe cei din jur să se schimbe conform dorinţelor unui grup mic de persoane.

Integrarea este o acţiune comună şi cu efecte practice din partea ambelor părţi: atît a ţiganilor minoritari cît şi a românilor majoritari. Că numai o mică parte dintre locuitorii României fac ceva concret în această direcţie este o altă poveste, că de vorbe şi promisiuni aruncate în vînt sînt buni cam toţi.

Related External Links

Ţigani lăutari în Italia

Cîteva magini cu nişte ţigani lăutari în Italia.

Related External Links

Bucureştii vechi şi noi: Fiare pentru fiara din tine în variantă ţigănească

În secolul XXI probabil căruţele ţiganilor reprezintă o pată importantă de culoare pe străzile unei capitale europene (sîc) precum Bucureştiul. Şi totuşi, ele există şi se pare că-s încă numeroase, în ciuda ordinelor de restricţie a accesului lor prin oraş.

Zi de zi, la primele ore ale dimineţii, în oricare cartier al Capitalei te-ai afla, ai parte cîteva zeci de minute de acelaşi concert: „Fiaaaree vechi cuumpăăăr, fiaareee loom”. Glasurile ţiganilor cocoţaţi pe capra căruţei par uneori disperate, tînguitoare, alteori batjocoritoare şi dacă eşti stresat îţi rămîn mult timp în memoria auditivă. Caravanele sărăcăcioase sînt trase de cai costelivi. Dacă ar fi să încarce pe cît strigă din toţi rărunchii, ar putea alimenta zilnic cu fier vechi un combinat metalurgic. Uneori îşi forţează norocul săltînd cîte un capac de canal sau vreo cruce de la marginea cimitirului. Cele mai dorite sînt însă caloriferele debranşaţilor.

Restul articolului este aici.

Related External Links

Ziua internaţională a ţiganilor în 2010

În perioada 8-10 aprilie 2010 a fost sărbătorită în Bucureşti în parcul Cişmigiu. Au abut loc proiecţii de filme şi documentare avîndu-i ca temă pe ţigani, au avut loc audiţii muzicale şi concerte de muzică lăutarească. Evenimentul a fost organizat de Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, instituţie subordonata Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Centrul Rromilor “Amare Rromentza” şi Alianţa Civică a Romilor din România.

Ziua de 08 aprilie a a fost decretată drept Ziua Internaţională a Ţiganilor  în anul 1971 cu ocazia unui congres care a avut loc la Londra de către reprezentanţi ai ţiganilor din întreaga lume.

Sursa este Ştirile ProTV.

Related External Links

Pescuitul sportiv şi ţiganul

O gramada de pescari, cu scule de mii de dolari, momeala de sute de parai, s-ai apucat să pescuiască pe malul unui lac. La un moment dat apare un tigan cu un bat de 1.5 metri, o sfoara si un ac. Pune o boaba de mamaliga in ac, si o arunca in apa. In urmatoarea ora scoate numai crapi de 4.5, 5, 7, 10 kile, se uita la ei, si-i arunca inapoi. Restul pescarilor il urmareau innebuniti, iar la un moment dat unul se duce la tigan si-l intreaba:
– Mai tigane, dar de cind te-ai apucat de pescuit sportiv?
– Adica cum sportiv, mancati-as?
– Pai prinzi, il arunci, prinzi, il arunci….
– Aaaaa, nu pescuiesc sportiv, ii arunc pentru ca n-am tigaie asa mare acasa…

Related External Links

O carte despre Sfîntul ţiganilor

“Viaţa şi moartea lui Ceferino Giménez Malla, Sfîntul romilor” este titlul cărţii semnate de Eduardo Gil de Muro, apărută recent la Editura “Performantica” din Iaşi. Traducerea, după ediţia din 1997, apărută la Madrid, a fost făcută de Aurel Brumă, cel care semnează şi prefaţa.

Trebuie menţionat că cartea surprinde viaţa, credinţa şi martiriul unui reprezentant al ţiganilor în perioada încercării de exterminare a Bisericii creştine de către “teroarea roşie” în timpul războiului civil din Spania.

Mai multe informaţii pentru cei interesaţi se găsesc aici.

Related External Links

Ţigani – Interpretarea viselor

ŢIGANI

  • Dacă se manifestă în mod pozitiv: reprezintă ocultismul.
  • Dacă se manifestă în mod negativ: simbolizează Egoul.

Sursa: Simbologie Onirică (Interpretarea viselor) de Samael Aun Weor

Related External Links

Crişana: Tinca – şcoală creştină pentru copiii ţigani

În Crişana a apărut luna trecută un articol despre o şcoală din Tinca dedicată copiilor ţigani. Ei prezintă educaţia şi credinţa ca două soluţii pentru rezolvarea problemei ţiganilor.

Din punctul meu de vedere, educaţia este cu siguranţă o soluţie clară şi trainică, dar credinţa depinde de fiecare în parte.

Oricum, cei 700 de ţigani din colonia din Tinca au acum o grădiniţă, o şcoală şi o biserică ca parte a unui complex ridicat de către Pro Roma din România şi Pro Romi din Olanda.

Related External Links

Cotidianul: 472.000 de euro pentru îmbrăcămintea şi încălţămintea ţiganilor din clasa I

Cotidianul.ro a publicat aici un articol despre o modalitate prin care Uniunea Europeană încearcă să îi ajute pe ţiganii din România.

Pentru că programul “cornul şi laptele” nu a convins prea mulţi copii de ţigani să se ducă la şcoală, reprezentanţii UE au trecut la planul B. Un plan ce presupune cumpărarea din bani europeni de îmbrăcăminte, încălţăminte şi ghiozdane pentru copiii din această etnie care vor să frecventeze clasa I de şcoală gimnazială.

Astfel, potrivit Proiectului „Toţi la grădiniţă, toţi în clasa I”, derulat prin Ministerul Educaţiei, 8.000 de copii romi din ţară vor beneficia de asemenea „accesorii” în valoare totală de 472.000 de euro. Programul, finanţat din fonduri europene, urmăreşte creşterea accesului la educaţie şi a nivelului educaţional al copiilor din comunităţi defavorizate, cu precădere romi.

Obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte acordate gratuit romilor sună mai degrabă a discriminare, având în vedere că cei mai mulţi dintre români se zbat într-o sărăcie cruntă şi nu îşi permit să le cumpere copiilor nici măcar strictul necesar.

Ţiganii care îşi vor înscrie copiii în clasa I (fără a fi obligaţi s-o şi frecventeze) vor beneficia pentru şcolari de un trening gros de iarnă, un trening subţire de toamnă, o pereche de şosete, maiou şi chiloţei, o bluză cu mânecă lungă, un tricou cu mânecă scurtă, o pereche de cizme pentru iarnă, o pereche de pantofi sport, o geacă de iarnă, o căciulă de iarnă, un fular, o pereche de mănuşi, precum şi de un ghiozdan. Mărimile produselor scoase la licitaţie de Ministerul Educaţiei sunt pentru copii cu vârste între 6 şi 10 ani.

Related External Links

Serviciul Român de Comedie: Imnul ţiganilor expulzaţi

Serviciul Român de Comedie a lansat pe piaţă o nouă parodie, ei au creat o nouă melodie reprezentativă pentru una dintre problemele sociale actuale şi anume expulzarea ţiganilor din Franţa.

Aşa că… Serviciul Român de Comedie a lansat Liberte, Egalite, Expulse (Imnul expulzaţilor din Franţa), pe negativul melodiei New York, interpretată de Jay Z şi Alicia Keys. Videoclipul melodiei a fost filmat într-o şatră de ţigani.

Sursa aici.

Related External Links

Angus Fraser – Tiganii. Volumul I: Origini Istoria unui popor european

Inca de la misterioasa lor aparitie in Europa, acum mai bine de noua sute de ani, tiganii au refuzat sa se inscrie in cadrele unei existente stabile, conforma cu conventiile sociale acceptate. Asa se face ca obiceiurile si cultura lor au ramas practic neintelese, pastrarea propriei lor identitati izbindu-se de respingerea societatilor cu care au convietuit.
Cartea de fata incepe cu cercetarea originii lor indiene, continuand cu migratiile ce i-au purtat din Evul Mediu pana in zilele noastre prin Orientul Apropiat, Europa rasariteana si cea occidentala. Cunoscuti inca din cele mai vechi timpuri pentru talentul lor muzical, pentru iscusinta cu care prelucrau metalele, pentru priceperea la cai si pentru arta de ghicitori si de vindecatori, tiganii au avut parte totusi de-a lungul intregii lor istorii de o imagine cu persistente conotatii negative. Cercetand radacinile istorice ale acestui fapt, Angus Fraser ii subliniaza efectele in diferite epoci – de la frecventele expulzari din trecutul mai indepartat pana la „holocaustul uitat” din timpul celui de-al doilea razboi mondial -, trasand totodata un viguros tablou al prezentului.

„Cartea lui Sir Angus Fraser, Tiganii, care a fost tradusa din engleza in romana la Editura Humanitas, este un adevarat monument de eruditie care ne aduce o masa de informatii asupra migratiei tiganilor si raspandirii lor in Europa. Prin voluminoasa ei bibliografie, va ramane un pretios instrument pentru orice cercetator al problemei de acum inainte.
Din punctul nostru de vedere, regret insa doua lucruri: mai intai, ca din exces de scrupulozitate, dupa ce ne da diversele pareri care s-au exprimat asupra cutarui aspect din vasta problema, nu ia atitudine aratandu-si preferintele pentru una din teorii sau tragand el însusi o concluzie, in al doilea rand, prin faptul ca nu cunoaste limba noastra, cand suntem tara cu cea mai mare proportie de romi si care a fost in Evul Mediu unul din principalele canale de trecere a lor spre Occident, nu cunoaste nimic din serioasele lucrari aparute la noi despre tigani, afara de cartea lui Kogalniceanu tanar, aparuta in franceza, in 1837 (!). Cartea este totusi indispensabila in biblioteca oricarui cercetator al chestiunii.” Neagu Djuvara

Audiobook-ul va cuprinde 8 volume (12 CD-uri)

Sursa este Humanitas, editorii cărţii.

Related External Links

Ţiganii ursari descind în Bucureşti

Joi, 14 octombrie 2010, la ora 18.00, în Spaţiul “Anexa” al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (Calea Moşilor 62-64) va avea loc vernisajul expoziţiei “Dansul Ursului”. Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu de valorificare a patrimoniului, proiect numit “Priveşte Horezu”. Mai mulţi artişti contemporani (Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Dragoş Lumpan, Ştefan Rusu) alături de copii de la şcolile din Horezu, Vaideeni şi Costeşti oferă o viziune personală asupra acestui proiect cultural, pornind de la o frescă reprezentându-i pe ţiganii ursari, frescă realizată pe unul dintre pereţii exteriori ai bisericii din Covreşti (Vâlcea), în secolul al XIX-lea.

Detalii despre restaurarea picturii murale de la Covreşti vor fi accesibile la rubrica “Interviu” a ediţiei de vineri, 8 octombrie a Ziarului de Duminică.

Sursa este Ziarul Financiar.

Related External Links