Jurnalul: Ţiganii şi-au halit ajutoarele Europei şi ale României

Unul dintre articolele publicate de Jurnalul Naţional (aici) anul trecut scrie despre un program PHARE şi modul în care au fost risipiţi bani alocaţi de Uniunea Europeană şi de România.

Există în ţara noastră oameni pentru care statul român plăteşte un salariu de 480 de euro zilnic. Ei sunt aşa-nu­miţii experţi, care oferă consultanţă statului în cadrul programului Phare 2005, în care sunt plătiţi să facă acte de identitate pentru ţiganii care nu au aşa ceva. Unii dintre experţi, ţigani şi ei, joacă rol dublu, fiind în acelaşi timp beneficiari ai fondurilor, dar şi controlori. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei 3,3 mi­lioane de euro, în ciuda faptului că aceste documente trebuiau făcute gratis de primării. La jumătatea anului 2007 a fost demarat proiectul Phare 2005 intitulat “Accelerarea implementării strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor”. Obiectivul era, după cum spune şi denumirea, îmbunătăţirea situaţiei ţiganilor care nu aveau acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. În cadrul acestui program a fost alocată o sumă de 2.830.000 de euro, din care au fost finanţate 62 de proiecte pentru crearea documentelor de identitate pentru ţigani. Guvernul României a contribuit cu 830.000 de euro, restul banilor fiind alocaţi de Uniunea Europeană.

Mai multe detalii despre acest subiect se pot găsi în articol.

Related External Links

Afacerea „Bani pentru ţigani“

Adevărul publică aici un articol despre activitatea ONG-urilor care au ceruti fonduri europene pentru integrarea ţiganilor în societate. În contextul expulzărilor masive din Franţa, liderii comunităţii ţigăneşti de pe la noi acuză în stânga şi în dreapta faptul că statul român nu şi-a făcut treaba. Şi au dreptate: pentru mulţi dintre ţigani întoarcerea în România nu este o soluţie. Doar au plecat din cauza sărăciei de aici, pentru că nu reauşeau să-şi facă viitorul pe care şi-l doresc şi din cauza lipsei de acţiune a statului român.

Există o mulţime de ONG-uri create pentru a-i integra pe ţigani, dar multe dintre ele aruncă în jur promisiuni deşarte, acţiunea fiind minimă sau inexistentă. Unul dintre motive este slaba infuzie de fonduri euroepene, banii fiind blocaţi înainte de a fi trimişi beneficiarului. Altul este cheltuirea aiurea a banilor.

Mai multe detalii şi exemple în articol.

Related External Links

Rreversul medaliei: o elveţiancă din Basel caută prin gunoaie la Pata Rît

Una dintre ştirile care au făcut ceva vîlvă în ultimele săptămîni este cea care spune că elvenţiancă tînără s-a stabilit la groapa de gunoaie a Cluj Napocii şi trăieşte alături de ţigani.

Este vorba de Salome Blaser, în vîrstă de 20 de ani, domiciliată în oraşul Basel, s-a stabilit în cartierul de ţigani “Dallas” de lîngă groapa de gunoi din Cluj şi susţine că vrea să rămînă aici. Pentru a supravieţui, este nevoită să adune cupru de pe rampa de gunoi pe care îl duce la centrul de reciclare. În restul timpului are grijă de mai mulţi copii, pe care îi îndrăgeşte. Tînăra spune că a ajuns în România călăuzită de Dumnezeu şi că iubeşte Clujul.

Ea a sosit în România în urmă cu patru luni. “Am venit cu trenul prin Germania, Budapesta şi apoi România. Am stat şi în Sibiu, iar de două luni sînt în Cluj. Într-o zi am hotărât să plec, urmînd cuvîntul lui Dumnezeu. În Cluj am stat şi în oraş, la un centru de rugăciune, dar aici, printre ţigani, îmi place cel mai mult”, a mărturisit Salome Blaser. Cînd a plecat din Elveţia, ea era în primul an la o şcoală de arte, iar din spusele unuia dintre actualii vecini din colonia de ţigani, părinţii ei sînt înstăriţi.

Restul articolului apărut despre acest subiect în Ziua de Cluj este aici.

Related External Links

6 cai

Unul dintre filmueţele care au cam făcut furori pe internetul românesc anul trecut este următorul.

Related External Links