Money.ro: ai cui sînt ţiganii?

Un articol de pe money.ro (îl puteţi citi aici), scris de Andreea Paul Vass, caută să trateze condiţia ţiganilor din ţările europene. Perspectiva autoarei este una politică, socială şi, de ce nu, educaţională.

Apartenenţa ţiganilor a fost tratată într-un mod foarte primitiv: sînt priviţi prin prisma efectelor acţiunilor, nu prin ceea ce sînt ei de fapt. Lipsa la o educaţie organizată, sau mai degrabă spus o educaţie instituţionalizată, şi-a spus mereu cuvîntul în cazul ţiganilor. Cei care au fost dispuşi să înveţe s-au adaptat societăţii şi nu au fost puţin cei care chiar au avut de zis în cadrul ei, restul au fost izolaţi într-o formă sau alta. Asta se face şi acum, la un nivel mai mult sau mai puţin european.

Atitudinea europenilor a fost în general de reacţie la existenţa ţiganilor şi mai puţin de acţiune la prezenţa lor. Schimbarea acestei atitudini este primul pas în rezolvarea problemelor, educaţia organizată este al doilea.

Related External Links

Francezii lovesc din nou: Dacă ai Dacia, eşti ţigan?

După ce au folosit în televiziune “salutul românesc” şi au desfiinţat taberele de ţigani, francezii au găsit o nouă metodă de a face mişto de români şi de ţigani. Au implicat marca naţională de maşini, Dacia, al cărei succes este în mare parte datorat chiar investiţiilor francezilor de la Renault.

Recent a apărut în Franţa o caricatură legată de evenimentul denumit Marele Picnic Dacia în care un francez este luat pe sus de un poliţist căruia-i spune că el nu este ţigan, ci membru al comunităţii Dacia. Pe tricoul personajului despre care poliţistul crede că este ţigan, este scris “Iubesc Dacia”, adică sloganul evenimentului respectiv.

Mai multe informaţii despre acest subiect se găsesc pe Capital.ro.

Related External Links

Vlad Stoicescu – Cei mai periculoşi dintre pămînteni: ţiganii

Articolul lui Vlad Stoicescu publicat pe pagina Evenimentului Zilei tratează subiectul ţiganilor din perspectivă istorică: îi ia de la eliberarea istorică din secolul XIX, îi trece prin cele nouă decenii de indiferenţă politică, aminteşte de soluţia din timpul celui de-al doilea război mondial (deportarea în Transnistria) şi ajunge într-o perioadă mai modern: cea comunistă. Toţi au avut soluţii, mai bune sau mai proaste, dar nici una nu a rezolvat cu adevărat problema.

Aşa cum am mai zis-o, aşa cum o zice şi Vlad, soluţia este educaţia.

Related External Links

Shukar Collective aduce muzica ţigănească urbană la Montreal

Articolul de mai jos a apărut pe PaginiRomanesti.com, denumit şi ziarul românilor din Montreal. Pare să fie destul de recent, din cadrul ediţiei din 24 septembrie 2010 (dacă ar fi să mă iau după ce scrie într-un colţ al paginii) şi scrie despre două concerte în Canada ale trupei Shukar Collective.

Shukar Collective este una dintre trupele romanesti care fac sali pline in afara Romaniei, dar care sunt putin cunoscute de catre romani. Si una dintre putinele trupe romanesti care au ales sa se diferentieze prin autenticitate si nu prin preluari ieftine, asa cum fac multe alte trupe.

Shukar Collective vine acum la Montréal nu pentru unul, ci pentru doua spectacole, pe care le va sustine la Teatrul Gesù (1200, rue de Bleury), in 9 si 10 noiembrie, de la ora 20h00, intr-o sala care poate primi pana la 425 de persoane. Daca mai adaugam la calitatea muzicii si ca intrarea la aceste doua spectacole este gratuita, avem toate motivele pentru a participa.

Ce este Shukar Collective? Inainte de a fi o trupa, putem vorbi de un proiect care aduce laolalta cativa dintre cei mai importanti DJ din Romania si membrii trupei tiganesti Sukar. Acestia din urma sunt tigani ursari, cunoscuti inainte pentru capacitatea lor de a imblanzi ursii, cu care defilau prin satele romanesti in spectacole improvizate. Dansul ursilor era acompaniat de tiganii ursari care cantau o melodie bruta, sincopata, care sa justifice miscarile greoaie ale ursilor tinuti in captivitate. Muzica tiganilor ursari este deci una primitiva, cu radacini in muzica triburilor mongole si tatare. Muzica lor, spun membrii trupei, “considera vocea umana ca un instrument. Onomatopee, respiratii intretaiate, strigaturi din miezul plamanilor, lovitul lingurilor de metal sau al butoielor de lemn, toate acestea formeaza un amestec unic”.

Ce-i face pe ursari diferiti este ca, spre deosebire de alti tigani, au pastrat valorile muzicii lor. Desi la moda, manelele nu i-au atras. Au ramas intr-o lume nebuna, in care tiganii si-au pierdut traditiile.

Proiectul i-a cuprins initial pe ursarii de la Shukar, condusi de Napoleon. Voce de baza a trupei, el are ca instrument un butoi de lemn pe care il loveste cu pietre. Provine dintr-o familie de rromi cu 12 copii si traieste in satul Gratia din Teleorman. Un adevarat reper al muzicii ursarilor, el a fost invitat si de Taraful Haducilor (o alta trupa aproape necunoscuta in Romania) ca invitat special pe albumul acestora, Dumbala Dumba.

Un alt Shukar este Tamango, voce si linguri de metal. In varsta de 62 de ani, el canta de la varsta de 16 ani. Traieste in satul Balarii din Teleorman. Clasic, 24 de ani, voce si diverse instrumente de percutie pe care si le confectioneaza singur.

Lor li s-a adaugat partea electronica a proiectului. Colectivul. Ei sunt Dan Handrabur, Cri Stanciu, Mitos Micleusan, Iulia Cristina Handrabur, Aura Mirela Mihalache si Florian Nicuta. Acestia vor fi prezenti de altfel si la Montréal, conform organizatorilor. Daca aceste nume nu va spun nimic, sa incercam altfel : Dreamdoktor, Matze, DJ Vasile. Sunt numele de scena ale primilor trei componenti.

Lansati imediat dupa Revolutie pe scena muzicii underground romanesti, cei trei sunt mai degraba vedete pe scenele din afara Romaniei. Dan Handrabur, muzician de formatie clasica, canta la o multime de instrumente si este un producator apreciat. Printre artistii de care sa ocupat se afla Frontline Assembly.

Cri Stanciu a castigat concursul Découvertes Eléctronique, organizat de RFI, in 2000. In Romania, a fost o vreme promovat la postul de radio ProFm, in emisiunile cunoscutului realizator Razvan Exarhu. DJ Vasile, este cel mai cunoscut dintre cei trei, in special datorita prezentei sale ca DJ in emisiunile lui Exarhu, de la ProFM.

Daca nu ati avut ocazia sa-i ascultati, pentru a va face o parere, vizitati profilul lor pe site-ul MySpace la adresa www.myspace.com/shukarcollective

Related External Links

Probleme la transmisie la Ferrari

Un tigan merge la un dealer de Ferrari si cumpara cea mai puternica masina din magazin. A doua zi se intoarce cu masina si spune ca transmisia e stricata. Dealeru se uita, intelege ca transmisia e stricata si ii da tiganului alta masina in locul celei cumparate.
Urmatoarea zi tiganul, se intoarce din nou, tot cu masina varza. Aceeasi problema. Dealerul, nedumerit, il scoate pe tigan pe circuit:
– Ia arata-mi si mie cum tu schimbi vitezele ca sa inteleg care-i problema… Incepe tiganu cu 1, a 2-a, a 3-a,a 4-a, a 5-a, a 6-a, dupa care cu un tipat de nebun striga: Si acu’ RACHETAAAA….  f*tu-ti mortii matii! (si schimba in “R”)

Related External Links

Cugir: Baia socială pentru ţigani

Jurnalul.ro tratează într-un articol de azi subiectul băii sociale din Cugir. Aceasta este unul dintre singurele proiecte PHARE dedicate ţiganilor care încă funcţionează, a început să fie construită în 2005 şi îi deserveşte pe cei 1600 de ţigani care trăiesc în cartierul George Coşbu din Cugir. Din cei 1600 vin să facă baie săptămînal doar 30-40.

Detalii despre cum trăiesc unii dintre ţiganii români în secolul XXI în articol.

Related External Links

Selecţie de melodii ţigăneşti

Pe pagina lui Adrian Avarvarei am găsit aici o listă cu melodii ţigăneşti.

Prima melodie aparţine formaţiei Ternipe, o trupă de ţigani unguri care şi-au propus să colecteze şi sa reediteze tradiţii folclorice ţigăneşti. Pagina lor este aici.

A doua melodie este interpretată de Mihai Margineanu într-un dialect balcanic.

A treia melodie este un fragment despre Zobar şi Rada din celebrul film Şatra, în regia lui Emil Loteanu.

A patra melodie este Ederlezi în interpretarea Mariei Deligianni. Melodia a fost preluată şi de Goran Bregovic.

http://www.avarvarei.ro/muzica-tiganeasca-buna/

Related External Links

Concert-spectacol de muzică ţigănească la MTR

Chiar dacă este un eveniment mai vechi, din mai 2004, se merită menţionat aici ca fiind ceva ce s-a făcut şi ca ceva ce se poate repeta în viitor.

Agenda Liternet prezintă aici o invitaţie pentru un concert de muzică ţigănească susţinut la Muzeul Ţăranului Român de către Napoleon Constantin şi Nadia Piţigoi din Gratia-Teleorman, cu Cîntece de ascultare şi dansuri de ursari, de căldărari, de spoitori şi de zlătari, Grupul Ardealul, alcătuit din Emil Mihaiu, Urszui Kalman şi Pusztai Aladar din Gherla şi Cluj, cu Cîntece de meséli şi jocuri de cingherit din Transilvania, Taraful din Naipu – Giurgiu, alcătuit din Nicolae şi Marin Duţă, Calistrat şi Mihai Petre, Alexandru Bîrlă şi Gheorghe Stan, cu Muzică românească de ţară de pe Vlaşca.

Concertul-spectacol Muzică ţigănească a marcat festiv încheierea proiectul Romii şi muzicile orale din România/Romani and Oral Musics in Romania şi a încercat să spulbere două prejudecăţi curente.

Related External Links

Recomandarea 1203 referitoare la romii-tiganii din Europa

Am găsit pe rroma.ro (aici) nişte informaţii legislative legate de recomandarea 1203 referitoare la romii-ţiganii din Europa. Aceasta a fost adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în 2 februarie 1993.

În ciuda intenţiilor mai mult decît onorabile, după 17 ani şi jumătate intenţia aia a cam rămas în coadă de peşte: francezii şi italienii nu mai vor să îi ţină pe ţiganii români şi bulgari pe la ei, pe la noi nu s-a făcut mare lucru în vederea integrării lor, nu sînt puţini cei care consideră că ţiganii sînt o problemă. N-am citit recomandarea aia decît pe sărite, dar ar merita parcursă cu multă atenţie şi de reţinut ce se poate face practic pentru ei pentru a rezolva cît mai multe dintre problemele existente acum.

Related External Links

Speranţa Rădulescu: La taifas cu lăutari ţigani

Textul de pe această pagină a României Literare reproduce fragmente din convorbirea autorului cu Mişu Langă (M.L.), Costică Enache (C.E.), Aurel Cioacă (A.C.), Iulian Laurenţiu Barbu (I.L.B.) şi alţi cîţiva lăutari ţigani din localităţile Morunglav şi Balş Oltenia. Convorbirea a avut loc, a fost înregistrată şi transcrisă în octombrie 2002.

Convorbirea, sub forma unui interviu vag direcţionat a urmărit, între altele, să pună în lumină înţelesul sintagmei “muzică ţigănească”. Dar, în varianta sa notată şi “stilizată” minimal, cititorul o poate parcurge cu profit chiar dacă nu se sinchiseşte de muzica ţigănească.

Related External Links

Speranta Radulescu: Taifasuri despre muzica tiganeasca

Autoare: Speranta Radulescu
Pret: 20,00 LEI
Editura: Paideia
Colectia: Promotie Paideia
Disponibilitate: disponibila in aproximativ 7 zile de la data comenzii

Cartea de fata incearca sa afle ce este muzica tiganeasca din perspectiva lautarilor. Autoarea le semnaleaza cititorilor faptul ca tiganii au opinii proprii despre muzica tiganeasca pe care merita sa le cunoasca pentru ca sunt pline de miez si pentru ca, oricum, nimeni nu are dreptul sa decida ceva in legatura cu tiganii fara sa le pese de ce gindesc.

Poate fi comandată de aici.

Related External Links