Adevărul: Pocalul ţiganului aristocrat

Se spune că ţiganii căldărari reprezintă singura comunitate de ţigani a cărei avere este adunată într-un pahar vechi din argint, că în România sînt doar cîteva asemenea pahare, iar ţiganii le păstrează la români din motive de siguranţă. Valoarea unor astfel de obiecte variază între 100.000 şi un milion de euro.

Lăsate moştenire din generaţie în generaţie pe linie paternă, pocalele înseamnă pentru ţiganii cortorari (căldărari) tot ce au mai de preţ pe lume. Din poveştile unora s-ar părea că acestea erau date cadou ţiganilor robi care munceau de generaţii întregi pe moşiile grofilor.

Obiectul, pus „la păstrare”

Cum alte bunuri nu puteau acumula, pocalele deveneau astfel singurele obiecte de preţ ce puteau fi transmise urmaşilor. Chiar dacă valoarea în sine a unui astfel de pocal ar fi relativă, destinul său influenţează decisiv destinul familiei de ţigani care-l stăpâneşte.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Related External Links

Galerie foto: Ţiganii din România în 1938

Pe pagina lui George Damian apar o serie de fotografii cu ţiganii din România în 1938, ele au fost realizate de John Phillips şi apar în arhiva foto a revistei Life.

Pentru cei care nu înţeleg de ce un urs se plimbă de-a lungul corpului unei femei ei bine, pe vremuri era obiceiul de a face aşa pentru că se credea că “pacientul” avea să se vindece de reumatism. Cei care se plimbau cu ursul dintr-o localitate în alta se numeau ursari şi erau de obicei ţigani.

Imaginile pot fi văzute aici.

Related External Links

Răsunetul: România slugilor şi ţiganii

Deportarea ţiganilor originari din România face valuri în societatea civilă din Franţa. Sunt taxate excesele lui Sarkozy. La noi este linişte. Francezii vorbesc chiar de un derapaj grav al preşedintelui lor.
Ţiganii supuşi deportărilor sunt cetăţeni români. Iar diferite organizaţii franceze luptă pentru drepturile acestei etnii.
În Guvernul României este linişte. Guvernanţii acceptă deportările total slugarnici, de parcă situaţia ar fi normală, nu o încălcare flagrantă a drepturilor unor cetăţeni români şi ai UE. Am ajuns ca unii francezi să sară în apărarea cetăţenilor români, nu cine ar trebui în primul rând.
Reprezentanţii Guvernului României se comportă ca nişte slugi. Nu ştiu să-şi ridice frunţile, constipaţi de servilism, să zică STOP sau NU când este cazul. Şi acum este, măcar de dragul principiilor, dacă ţiganii ne sunt antipatici. Personal, nu mă topesc de simpatia lor, dar asta-i altă treabă.
În faţa Europei, a celor care gândesc în ea, prin lipsa de reacţie demnă, apărem ca o ţară de rangul doi. Dacă accepţi un tratament de slugă, eşti tratat ca o slugă. Această imagine ne-o proiectează guvernanţii. Asta exportăm- supuşenie necondiţionată. Guvernul Boc ştie să se răţoiască doar la propriul popor. La fel şi preşedintele.
Ca un exerciţiu de imaginaţie, în locul cuvântului ţigani puneţi evrei. Atunci despre ce s-ar discuta aprins? Despre fascism, desigur. Şi pe bună dreptate.

Sursa este aici.

Related External Links

Prahova Online: Cum ocupa tiganii-nomazi teritoriul Ploiestiului si nimeni nu le face nimic (galerie foto)

Pe 16 august, am avut o întâlnire pe strada Industriei, ocazie cu care am văzut mini-şatra din imaginile de mai jos cum descărca cartoane şi folii de plastic dintr-o căruţă lângă piciorul podului de la Gara de Sud. Pe 23 august am trecut din nou pe acolo: erau la masă, în mijlocul străzii, înconjuraţi de câini. Ieri, am avut din nou treabă pe Industriei, prilej cu care i-am văzut pe vreo trei-patru membri ai clanului ţigănesc, stând relaxaţi, în “curtea” improvizată din beţe.

Avem, aşadar, o nouă dovadă clară a incompetenţei Poliţiei Comunitare Ploieşti. Dacă poliţiştii comunitari au făcut vreo tură pe Industriei şi nu i-au văzut în trei săptămâni pe ţigani cum ocupă domeniul public, merită daţi afară, pentru că sunt orbi. Dacă i-au văzut şi n-au făcut nimic în sensul ăsta, tot merită daţi afară, pentru că sunt proşti. Eu înclin să cred că nu i-au văzut, şi că nu trec pe strada aia niciodată, preferând zona centrală a oraşului, unde poţi vedea oricând o fustă scurtă şi un decolteu generos.

Cât despre Marius Duţă, şeful PCP, nu văd ce-ar mai fi de spus. Omul e din Râmnicu-Sărat, cred că nici nu ştie că Ploieştiul are un pod în zona de sud, şi că la piciorul podului, o familie de ţigani şi-a făcut un adăpost. Aşa că nici nu-l afectează: copiii şi soţia sa nu trec niciodată pe acolo, nu riscă să fie jefuiţi, bătuţi, muşcaţi de câini sau speriaţi.

Este, nea Mariuse? Spune cinstit: este că te doare în cur de chestia asta?

Sursa şi imagini aici.

Related External Links

Te vezi la Ştirile ProTV – Ţiganii meşteşugari

Cristian Tabara abordeaza un subiect sensibil, acela al conditiei tiganilor in societatea romaneasca, dorind sa arate telespectatorilor Pro Tv un crimpei din viata lor, asa cum se desfasoara ea, dincolo de prejudecatile care le rapesc acestor oameni unul dintre cele mai importante drepturi: egalitatea sanselor.

Editia din 22 martie 2009 a emisiunii Te vezi la Stirile Pro Tv isi tese povestea in jurul tiganilor nomazi si a celor argintari din Romania.

Sursa: partea întîi şi partea a doua a emisiunii.

Related External Links

Eu, tiganii din familia mea si Woody Allen – Me, My Gipsy Family and Woody Allen (Italia, 2009)

Gen: Documentar
Status: In Festival
Ocazie: Culturalizare, De curiozitate
Regie: Laura Halilovic
Producator: Zenit Arti Audiovisive
Durata: 51 minute
Website: zenit.to.it
Pret: 8 lei sau 40 de lei abonamentul pentru 5 zile de Festival
Organizator: Asociatia One World Romania & Centrul Ceh Bucuresti
http://www.youtube.com/watch?v=K7qe1egTkfs" height="370">

Sursa: Bucureşti.24fun.ro.

Related External Links

Dilema veche: Ţiganii: statut social şi ocupaţii

În a sa monografie asupra Valahiei la început de secol al XIX-lea, medicul Capitalei, Constantin Caracaş, îi descrie pe ţigani astfel: “au corp solid şi sprinten; sînt uscăţivi, la faţă bruni, obrazul mic ca şi nasul, ochi negri, mari şi cîteodată verzi; fac copii mulţi şi sănătoşi, cari pînă la vîrsta de 8 ani sau 10, umblă desculţi, goi, expuşi la toate intemperiile; ca şi părinţii lor muncesc cît pot mai goi, neavînd pe ei decît o cingătoare sau o ismană subţire, suferind frigul cel mai tare ca şi arşiţa, fără a-şi strica sănătatea şi fără a cădea la boală ca românii, fiindcă se desprind de mici cu variaţiunile atmosferei, prin asprimea traiului şi prin aspiraţiunea aerului curat”. Această descriere se potriveşte ţiganilor nomazi, căci Caracaş oferă o alta care ar caracteriza pe ţiganii de vatră (vătraşii), “sclavi boiereşti sau mănăstireşti”: “sînt mult mai bruni şi mai urîţi; au faţa mai lătăreaţă, buzele şi nasul mai groase, corpul mai mic şi mai dispus la boale”. La 1800, ţiganii sînt încă robi, boiereşti, domneşti, mănăstireşti sau aparţin oricui are bani să-i cumpere. Şi pentru că se află în proprietatea cuiva, ei pot fi vînduţi, cumpăraţi, dăruiţi, moşteniţi, stăpînul avînd drepturi depline asupra lor. În acte de proprietate, testamente, foi de zestre îi regăsim adesea pomeniţi pe persoane, pe familii, pe sălaşe (un grup de mai multe familii condus de un vătaf). Să luăm cîteva exemple. La 9 mai 1791, Bălaşa logofeteasa trece în foaia de zestre a fiicei sale Elena (căsătorită cu doctorul Constatin Darvari), printre altele, şi opt suflete de ţigani: “însă Neagul ţiganul vizitiu, cu Dinca nevasta lui şi Nicolae fecioru lui, şi Dumitru ţiganu lăutarul cu Bălaşa nevasta lui şi cu trei copii al lor, anume Ion, Dina şi Nastasia”. Clucerul Radu Goran Olănesc lasă soţiei sale, prin testament, la 13 iunie 1755, nu mai puţin de opt sălaşe de ţigan, în timp ce marele ban Grigore Grecianu îi împarte între soţia şi “neamuri”: “îi las şi ţiganii toţi, cîţi vor mai rămînea nedaţi neamului mieu”. Analfabeţi în mare parte, unii dintre ei necreştinaţi, ţiganii robi au diferite ocupaţii. Nomazii (numiţi şi lăieşi, sînt, de regulă, ţigani domneşti) trăiesc vara “pe lîngă oraşe şi sate” sau “pe lîngă drumurile mari”. În şatre de zece sau cincisprezece familii, ei au drept adăpost corturile, iar iarna “locuiesc în bordee şi, risipiţi prin păduri, se ocupă cu meşteşugurile lor”. Sînt căldărari, fierari, rudari sau lingurari. Consulul Angliei la Bucureşti şi Iaşi, William Wilkinson (1814-1818), le recunoaşte abilităţile extraordinare în arta meşteşugului: “au o uşurinţă înnăscută şi o anumită rapiditate, care îi ajută să dobîndească cunoştinţe în domeniul artelor”. Lor li se alătură aurarii care “adună de prin gîrle fragmente mici de aur tîrîte de torente şi cu acestea îşi plătesc capitaţia de trei drahme pe an”. În aceeaşi categorie a ţiganilor lăieşi se află salahorii “muncitori la lucrul zidăriei” şi “geambaşii” sau “samsarii”, ocupîndu-se cu negoţul cailor şi catîrilor “pe care îi poartă totdeauna cu dînşii, în desele lor strămutări”. Preţul “libertăţii lor” este reprezentat de “birul ţiganilor” pe care lăieşii trebuie să-l plătească anual către domnie sau, atunci cînd aparţin unui boier, boierului. Cu această ocazie se adună la “curte”, de obicei de Sfîntul Dumitru, nu numai pentru a-şi plăti birul, ci şi pentru a fi trecuţi în catastih. Nu aceeaşi soartă au vătraşii. Ţigani legaţi de vatră, ei îşi slujesc stăpînii ca bucătari, vizitii, “feciori” (servitori în casă), croitori, dulgheri, fierari, tîmplari, ciubotari, potcovari, în timp ce fetele şi femeile “se întrebuinţează la toate serviciile domestice”, fiind slujnice, croitorese, doici, cameriste, bucătărese, moaşe etc. Boierii – povesteşte W. Wilkinson – au obiceiul “de a folosi pe robii ţigani în diferite servicii casnice, şi mai ales la bucătărie”. Obicei considerat prost, întrucît “neajunsul este mare” “din cauza deprinderilor de murdărie ale bucătarilor ş…ţ bucătăriile boierilor sînt tot atît de dezgustătoare ca obişnuitele cocini de porci”. O categorie aparte o constituie ţiganii lăutari. Fie că aparţin domnilor, boierilor sau mănăstirilor, ei pot să-şi rotunjească veniturile cîntînd prin cîrciumi. Din nou se subliniază preferinţa lor pentru muzică şi mai ales aptitudinile în această “meserie”: “fără învăţătură metodică, dar, fiindcă au mare talent la muzică, reuşesc de minune şi cîntă cu instrumentele obişnuite, cu mare îndemînare; ei compun şi cîntece, dar fără cadenţă şi fără intonaţie, intonîndu-le însă cu veselie şi simfonie”. Muzica lor răsună din palate în case boiereşti, din dughene în cîrciumi, la hore şi serbări, în zi de iarmaroc şi tîrg.

Sursa: Dilema veche.ro.

Related External Links

George Coşbuc: Ţiganii

George Coşbuc: Ţiganii
de George Topîrceanu

Dorm cîmpiile-n lumină.
Peste pacea lor senină
Cade soarele-n apus.
Un convoi s-arată-n zare…
Creşte-ncet pe drumul mare
Şi cum vine tot mai tare
Pulberea se-nalţă-n sus.

Vin ţiganii!… Fără veste
Pe la porţi răsar neveste,
Satul se deşteapt-acum —
Cînd prin văl de praf subţire
Începură să se-nşire
Cară mici cu coviltire
Scîrţîind încet pe drum.
Trec flăcăi cu urşi în lanţuri.

Cîinii, deşteptaţi din şanţuri,
Latră fără să-i asmuţi
Şi orbiş s-aruncă-n cete, —
Dar flăcăii largi în spete,
Cu ochi mari, cu negre plete,
Calcă mîndri şi tăcuţi…

Vine-apoi pestriţa gloată
Cu gospodăria toată.
Caii slobozi, fără frîu,
Duc merindele-n spinare
Şi se ţin pe lîngă care,
Iar vătavul stă călare
Cu harapnicul la brîu.

Sar copiii goi şi strigă,
Cer la poartă mămăligă,
Babe frînte din mijloc,
Iar ţigăncile cu gura
Înteţesc harababura
Cînd îţi umplu bătătura
Să-ţi ghicească din ghioc.

Vin mişcînd din şold alene
Cu privirile viclene
Şi cu sînii arşi de vînt,
De la sudul tainic, unde
Soarele-ndelung pătrunde
Bronzul formelor rotunde
Stingherite de veşmînt…

S-a oprit lîng-o poiată
Un ţigan răzleţ de ceată, —
Ochii-i fug după găini…
Strîns îşi ţine-acum vioara
Şi, cum trece ulicioara,
Fac în urma lui ca cioara
Toţi copiii din vecini.

Mai încolo, pe-o mîrţoagă,
Dintr-o gură de desagă
Atîrnată de oblînc,
Fără scîncet, cu sfială,
Iese negru la iveală
Numai cît o portocală
Un căpşor mirat de ţînc.

Lume pe la porţi se-ndeasă.
Chiar şi doamna preuteasă
Şi-a lăsat gherghefu-n pat
Şi-şi păzeşte-n prag odaia.
Creşte-n uliţi harmalaia
Cînd domoală trece laia
Cătră margine de sat.

…………….

Şi s-au dus… Pe cîmp, pe drumuri,
Pale străvezii de fumuri
Se ridică-n depărtări.
Limpede-asfinţit coboară;
Crezi că-n uriaşa-i pară
Un oraş întreg, o ţară
Arde dincolo de zări…

Related External Links

Jurnalul naţional: Limba română şi… ţiganii

Chiar şi considerînd cele spuse în editorialul al cărui fragment este mai jos, discriminarea faţă de ţigani nu este doar într-un singur cuvînt. Este o discriminare de fond, pe măsură ce experienţele românilor cu ţiganii s-au tot acumulat. Unii încearcă să schimbe termenul de ţigan cu cel de rrom, dar discriminarea este aproape neatinsă… ceea ce dă o notă imensă de falsitate a acelei schimbări, cu atît mai mult cu cît rădăcina termenului rrom este aceeaşi cu cea a cuvîntului român.

Tare mă tem că vocile din România care tot criticînd Franţa pentru modul în care îi tratează pe Rromii de pe teritoriul ei, uită că români sunt primii care îi stigmatizează, din vremuri imemoriale, pe ţigani. Iar limba română ne oferă, din păcate, nenumărate dovezi în acest sens.

Cine n-a auzit, încă din copilărie, expresii precum: “ai grijă că te fură ţiganii” sau “dacă eşti obraznic te dau la ţigani”. Româniul obişnuit moşteneşte asemenea expresii şi le foloseşte, ca să zic aşa, în mod natural. Nici o mamă româncă nu se gîndeşte la faptul că, recurgînd mereu la avertismente de acest gen, pune bazele unei forme de xenofobii trainice. Inainte de a vedea efectiv cum arată un ţigan, copilaşul român ştie că dacă se îndepărtează prea mult de casă sau de curtea unde se joacă, riscă să fie “furat” de ţigani. Ori, ce poate însemna în capul unui copil acest lucru decît răul absolut?

Limba română este, din păcate, plină de asemenea expresii care pun în valoare o anumită respingere, la toate nivelurile, a ţiganului de către român. Cînd două bune gospodine românce bîrfesc, deseori auzim expresia: “ai văzut cum trăieşte cutare, la ei parcă e la ţigani”. Sau, mai există variantele “ăştia trăiesc ca ţiganii”, sau “se ceartă ca ţiganii”… Verbul “a se ţigăni” este şi el simptomatic pentru o formă aproape inconştientă de rasism. Cum de nu s-a format un verb similar pornind de la substantivul “român”, “ungur”, “evreu”, “rus”, “ucrainean”, “bulgar”, “sîrb”? Dintre toate neamurile şi etniile cu care au intrat românii în contact, ţiganii au fost cei pe care au pus etichetele lingvistice cele mai înjositoare.

Sursa şi continuarea: Jurnalul.ro.

Related External Links

Informaţia de Bihor: Elevi din Elveţia îşi dau BAC-ul în Bihor, construind case pentru ţigani

11 tineri de la o şcoală europeană din Elveţia au ales să vină ca voluntari în Beiuş, în cadrul unui program şcolar necesar pentru a obţine diploma de bacalaureat recunoscută la nivel internaţional. Tinerii vor construi casa ale cărei chei vor ajunge pe mâna unei familii de rromi din Beiuş.

Şcoala europeană „Institut le Rosey” din Elveţia oferă elevilor mai multe programe CAS (Creativity, Action, Service), din care aceştia îşi pot alege ceea ce li se potriveşte sau chiar ei pot să propună propriile activităţi pe care doresc să le facă. Scopul CAS este ca tinerii să înveţe din experienţe practice cum să fie activi în cadrul comunităţii şi cum pot să-i ajute pe cei din jurul lor, iar programul este necesar pentru a obţine diploma de bacalaureat recunoscută la nivel internaţional. 11 elevi austrieci au ales să vină la Beiuş, ca voluntari în cadrul proiectului Habitat. Ei sunt însoţiţi de doi profesori coordonatori.

Sunt foarte entuziast de ce se întâmplă aici. Pentru mine este un sentiment extraordinar să văd cum tineri din toată Europa lucrează împreună pentru un bine comun. Mă bucur că am ales Habitat pentru că învăţ ceva foarte util, dar în acelaşi timp şi ajut pe cineva care are mare nevoie de sprijin. Cu siguranţă le voi recomanda colegilor mei să vină să construiască locuinţe la Beiuş anul viitor!” spune Konstantin, voluntar din Bulgaria.

Sursa şi informaţii suplimentare despre acest proiect sînt aici.

Related External Links

Informaţia de Bihor: Vuşcan e supărat pe francezi şi italieni pentru tratamentul aplicat ţiganilor

Sursa: Informaţia de Bihor.ro

„Expulzarea rromilor din Franţa este un abuz pe care l-a realizat statul francez şi care continuă politica nefericită adoptată de statul italian.” Este părerea reprezentanţilor Partidului Verde, care spun că francezii şi italienii au ales soluţia de a pasa integrarea rromilor, fără a trata corect problema. „Toţi liderii politici europeni vorbesc de toleranţă, de respect, de valorile Uniunii Europene, dar pentru rromi aceste noţiuni rămân doar nişte cuvinte frumoase care sunt scrise pe o cartă sau pe o declaraţie, neavând aplicabilitate în viaţa de zi cu zi”, mai spun verzii.

Reprezentanţii Partidului Verde au criticat, într-o conferinţă de presă, decizia autorităţilor din Franţa de „a urca rromii în avioane şi a-i trimite spre România”. „Nu s-au gândit că aceste persoane vor putea face cale întoarsă spre Franţa”, a spus Horea Vuşcan, preşedintele PV.

„Într-o Europă în care este garantată libertatea de mişcare a persoanelor, a forţei de muncă şi a capitalurilor vedem că anumite state tind să împartă cetăţenii europeni în două categorii: o clasă care se bucură de drepturi depline şi o altă categorie care ar putea fi numită – cetăţeni de mâna a doua – ”, a declarat Vuşcan.

Reprezentanţii verzilor sunt de părere că, înainte de a fi români, francezi, germani sau unguri, cu toţii suntem oameni şi, mai nou, europeni.  „Deşi în marea noastră majoritate ne revendicăm creştini şi face apel constant la moralitate şi la sistemul de valori europene, când vine momentul să punem în practică aceste convingeri rămânem reci şi indiferenţi la problemele altora”, adaugă ei.

„Ne dorim integrarea rromilor, dar să se facă în România!”, strigă cei de la Partidul Verzilor, criticând felul în care francezii şi italienii au ales să rezolve această problemă. „Francezii şi italienii aleg soluţia ipocrită de a pasa problema integrării rromilor şi nu doresc să trateze corect acestă problemă. Statul francez i-a urcat pe rromi în avioane şi i-au trimis înapoi în România. Doar atât poate să ofere ca şi soluţie un stat care are în spate o istorie şi o civilizaţie care a contribuit semnificativ la constructia instiţutiilor europene?!”, se întreabă aceştia.

„Este păcat că anumiţi lideri politici cum ar fi Berlusconi sau preşedintele Franţei recurg la astfel de măsuri care au şi un scop ce se leagă de calcule politicianiste. Aceşti lideri politici care văd că scad în sondajele de opinie recurg la astfel de măsuri pompieristice, dar populare, cum ar fi expulzarea rromilor, pentru un simplu calcul electoral. Ei speră că, adoptând astfel de măsuri, vor creşte în ochii propriului electorat. Din pacate ei nu se gândesc că aceste măsuri nu oferă nicio soluţie de rezolvare a problemei pe termen mediu sau lung, oferind doar iluzia rezolvării problemei pe termen scurt.”, au încheiat reprezentanţii Partidului Verzilor.

Related External Links

Adevărul: Autoguvernări româneşti conduse de ţigani

Manevrele legislative ale etniilor din localitatea Szalonna, zona Borsod, a suscitat interesul presei ungare, iar ştirea a fost preluată de Adevărul.ro. Ea spune că în acea localitate există o autoguvernare românească, deşi nu există români, şi că este condusă de ţigani.

După alegerile de la începutul lui octombrie pentru autoguvernările minorităţilor din Ungaria, a apărut din nou fenomul cunoscut sub denumirea de “etnobusiness”. Este vorba de prezenţa la conducerea acestor organisme ale minorităţilor a unor persoane care nu aparţin de respective minoritate. Lacunele legislatiei ungare în acest domeniu permit recunoaşterea apartenenţei la o minoritate pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere. În judeţul Borsod-Abauj-Zemplen au fost făcute denunţuri, iar poliţia cercetează cazurile sub acuzaţia de fals în documente.

Într-un amplu reportaj, cotidianul budapestan “Népszabadság” descrie cele întâmplate în localitatea Szalonna din judeţul Borsod. Aici, la alegerile din toamnă s-au format patru autoguvernări ale minorităţilor – a romilor, polonezilor, rutenilor şi românilor. În acestea două din urmă se află persoane care în 2002 s-au declarat croaţi, iar în 2006 – romi. Întrebaţi de reporter, locuitori din comună au spus că acolo nu au trăit niciodată ruteni.

„Nu cunosc niciun român”

„Dar români? Nu cunosc nici un român, cunosc doar romi”, a răspuns o femeie de 75 de ani care trăieşte în localitate de când s-a născut. Gyözö Orgona, un muncitor din domeniul public, este reprezentantul românilor. În urmă cu patru ani, s-a declarat ţigan iar mai înainte – croat. Nici el, nici reprezentantul rutenilor nu vor să se lase fotografiaţi.

Related External Links

Jurnalul naţional: Tiganii, aurul si militienii

Într-un articol din anul 2004 Jurnalul Naţional scria despre ţiganii din judeţul Timiş şi despre cererile de revendicare a metalelor preţioase pe care ei au trebuit să le cedeze în perioada comunismului pentru a putea părăsi ţara. Sursa articolului este aici.

Anul trecut (2003), rromii au primit de la stat 300 de kilograme de bijuterii si cocosei. Inca 200 de procese de revendicare sunt pe rol. Acesta e deznodamantul operatiunii “Libertate contra aur” prin care statul roman, cu ajutorul Militiei, a deschis drumul spre Occident miilor de tigani, sasi, evrei, care si-au platit libertatea in valuta si metale pretioase.

Instantele timisorene nu mai fac fata cererilor de revendicare a aurului tiganilor. Acestea sunt urmarile unei afaceri de anvergura a regimului comunist, desfasurate intre 1985-1989, cu sprijinul militiei. Afacerea era simpla, eficienta: tiganii isi cumparau libertatea de a pleca in Occident cu kilograme de aur si zeci de mii de marci germane.

Daca ar fi sa ne luam dupa unele documente din arhivele judetului Timis, timp de aproape 5 ani, orasul de pe Bega a fost un adevarat rai pe pamint. Zilnic, inainte de ‘89, rromii si etnicii germani din Timisoara se impiedicau pe strazi si prin tramvaie de genti pline cu aur. Alti minoritari, mai norocosi sau dotati cu al saptelea simt, care aveau drum prin… cripte, morminte, gunoaie, closete sau prin gari, descopereau saci cu sute de mii de marci germane. De fapt, tot acest scenariu al bunurilor “abandonate”, pus in scena de Militie si Securitate, nu reprezenta altceva decat un pret pentru “exportul” de minoritati catre Israel, Franta si Germania…

Related External Links

Adevărul: Autorităţile madrilene au împiedicat cu buldozerul extinderea taberei de ţigani “El Gallinero”

În cursul zilei de luni utilajele Primăriei din Madrid au dărîmat 12 colibe în construcţie din aşezarea de la marginea oraşului. Se spune că tabăra este locuită de 400 de ţigani români.

Utilajele municipale au dat ieri o lovitură taberei ilegale de ţigani români din apropierea Madridului, “El Gallinero” (Coteţul), demolând 12 construcţii ale acestora care erau în plin proces de ridicare la marginea aşezării de lângă autostrada A3 (Madrid-Valencia), locuite de circa 400 de persoane, scrie ABC.

Autorităţile le-au dărâmat colibele ieri, în jurul orei 14.00, într-o acţiune fulminantă, determinată de preocuparea acestora de a evita ca tabăra de ţigani – un focar de insalubritate şi infracţionalitate, cu minori neşcolarizaţi – să crească necontrolat. Colibele improvizate începuseră a fi ridicate în ultimele săptămâni de către locuitori noi ai taberei, sosiţi în ultimele luni. Angela, una din femeile care locuiau în ele, a recunoscut că a sa fusese construită de soţul său, de curând.

Surse din Comisia de Urbanism au explicat că decizia de demolare a colibelor a fost luată după un raport al Poliţiei Municipale, care avertiza despre proliferarea din ultimele luni ale noilor colibe într-o aşezare care presupune o adevărată durere de cap pentru autorităţile publice. Deşi datele fluctuează, se estimează că în acest nucleu de colibe locuiesc 90 de familii şi în jur de 200 de minori, mulţi dintre ei neşcolarizaţi sau cu un grad mare de absenteism şcolar.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Victor Ronta: Problema ţigănească, umflată cu pompa de Centrul de Resurse Juridice moşit de PNL si SOROS via Renate Weber. Alina Mungiu, avocata “prigonitului” Marean Vanghelie

Articolul în întregime se găseşte aici.

Zilele trecute a stârnit stupoare intervenţia „deontoloagei“ Tatiana Alina Mungiu Pippidi în beneficiul lui Marean Vanghelie, aceasta susţinând că mâna dreaptă (şi neagră) a şobolanului rozaliu Viorel Hrebenciuc ar fi ţinta răutăţilor datorită culorii pielii şi a originii etnice. Teza oengistei de profesie este că societatea românească ar fi infestată de virusul antiţigănesc, antisemitic etc. şi are tendinţa de a-l persecuta pe sărmanul Vanghelie nu pentru că ar fi un interlop, cum l-a calificat chiar colegul său de partid, Vasile Dancu, ci deoarece românii ar fi bolnavi de xenofobie. Desigur, medicul care ar trebui chemat la capul românilor, pentru a le scoate din cap fobiile (închipuite n.n), ar fi chiar ea, madame Mungiu, obsedată în general de problematica alogenilor şi de teme „artistice“ cu caracter sexual.
Partenera Tatianei Mungiu, Renate Weber, ajunsă europarlamentar pe listele PNL, se crede şi ea tot un fel de doctoriţă plasată tam-nesam la capul românilor,  iar oengeul moşit de ea, Centrul de Resurse Juridice, s-a transformat într-un fel de jandarm al societăţii româneşti.
Statul român este penalizat prin  „rapoarte de contravenţie“ trimise la Înalte Porţi, instanţe internaţionale care ar urma să ne aplice mustrări şi sancţiuni pe tema contravenţiilor presupuse care ar fi făptuite de români la adresa minorităţilor. Aceleaşi eterne organizaţii se ocupă simultan de persecutarea maghiarilor, a ţiganilor şi a homosexualilor, ridicând bani din nenumărate direcţii, fonduri dedicate găsirii de soluţii – care, evident, nu vin niciodată, că dacă s-ar găsi rezolvări autentice s-ar stinge robinetul de bani.
Aşa de bine s-au găsit soluţii, încåt acum întreaga Europă, foste regate şi imperii, tremură de frica haitelor de ţigani poposiţi la jaf pe meleagurile contribuabililor europeni, cei care au tot pompat bani în cele cåteva oengeuri romåneşti „de profil“ abonate la resursele financiare europene.

Related External Links

Victor Roncea: Afacerea tiganilor, exploatata de dezintegratorii Romaniei din trena lui Soros. Dezbatere publica

Articolul scris de Victor Roncea despre afacerea ţiganilor se găseşte aici. În cele cîteva luni care au trecut de aici nu s-a schimbat mare lucru.

„Ori recunoaştem o dublă responsabilitate a statului şi a minorităţii, ori, dacă nu suntem dispuşi să recunoaştem această dublă responsabilitate pentru o evoluţie pozitivă a minorităţii, vă asigur că toate programele guvernamentale şi europene sunt sortite eşecului“, a afirmat, ieri, preşedintele Traian Băsescu, la conferinţa de lansare a Raportului asupra Strategiei Naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Explicånd că pledează nu pentru asimilare, ci pentru păstrarea obiceiurilor etniei ţigăneşti, Băsescu a mai arătat că, în pofida oricărei strategii, punctele slabe ale unei evoluţii pozitive a situaţiei romilor rămån educaţia şi auto-responsabilizarea minorităţii nomade a Europei. „Hai să fim cinstiţi – a îndemnat Băsescu -, avem o mare problemă de imagine. Mergeţi la Paris, mergeţi la Oslo, mergeţi la Roma, mergeţi la Milano, minoritatea romă este prezentă în orice colţ, în faţa oricărui muzeu, şi nu ca să intre în muzeu“. „Vă spun că, pånă cånd minoritatea romă nu va fi conştientă de propria ei responsabilitate pentru a ieşi din situaţia dificilă, putem să scriem încă zeci de rapoarte guvernamentale. Putem mări oricåt ajutorul financiar, putem mări oricåt alocaţiile sociale, pånă cånd minoritatea romă nu va fi ea însăşi conştientă că are responsabilităţi faţă de ea însăşi, problemele vor dăinui, banii se vor cheltui cu eficienţă minimă şi cu progrese minime“, a mai spus şeful statului. Ziarul „Curentul“ a luat foarte în serios chestiunea şi propune o dezbatere publică naţională asupra problematicii romilor şi a confundării romånilor cu romii pe plan internaţional.

Related External Links

România actualităţi: Ţiganii nomazi “trebuie integraţi, nu discriminaţi”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Radio România Actualităţi că trebuie făcută o distincţie între ţiganii nomazi şi alte categori de romi, atât în România cât şi în statele europene în care aceştia trăiesc.

“Există o confuzie în Europa între romi şi ţigani nomazi”, a declarat Traian Băsescu, arătând că deplasarea dintr-un loc în altul este parte integrală a culturii nomazilor.

Traian Băsescu a afirmat că ţiganii nomazi trebuie să fie integraţi acolo unde se stabilesc.

“Statele unde se stabilesc ţigani nomazi trebuie să găsească soluţii pentru integrare şi nu să facă discriminare”, a precizat preşedintele Băsescu.

Continuarea interviului şi imagini se găsesc aici.

Related External Links