Nuntă cu lăutari, Bucureşti, 1998

Muzica lăutărească este un alt aspect al lumii ţiganilor. Nu toţi lăutarii au fost ţigani de-a lungul timpului, dar dintre cei mai cunoscuţi lăutari cei mai mulţi au fost ţigani. Ei erau invitaţi de obicei pe la nunţi, diverse sărbători, dar nu numai. Dar asta se va detalia într-un alt articol.

Seria de filmuleţe de mai jos este (relativ) recentă, din 1998, şi le-am găsit pe youtube. Este o nuntă la care au fost invitaţi lăutari, a avut loc în Bucureşti.

Ninel de la Braila (vioară), Nicu Dorel (Paun) (acordeon) şi Luis Iordache (ţambal) cîntă în faţa apartamentului miresei  (Fanica Feraru) înaintea ceremoniei nunţii.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal – el era tată miresei) cîntă tradiţionalul cintec de nuntă.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal) şi Aurică Turcitu (bass) cîntă o horă lăutărească în timp ce invitaţii dansează.

În jurul orei 5 dimineaţa Gicu Petrache cîntă o versiune clasică a cîntecului miresei în timp ce aceasta îşi schimbă vălul cu eşarfa de femeie măritată.

Related External Links

Am întîlnit ţigani fericiţi

Am intilnit si tigani fericitiTitlul original este Skupljaci perja, a fost lansat în 1967, iar cîteva informaţii despre el se pot afla pe imdb.com. Regia şi scenariul sînt semnate de către Aleksandar Petrovic. Dintre actori fac parte: Bekim Fehmiu (Bora), Olivera Vuco (Lence), Velimir ‘Bata’ Zivojinovic (Mirta), Gordana Jovanovic (Tisa), Mija Aleksic (Otac Pavle), Rahela Ferari (Igumanija), Severin Bijelic (Religiozni seljak/Bigoted man).

Related External Links

Gadjo Dillo – Tutti frutti

O melodie interpretată de ţigani din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Gadjo Dilo – Baladă ţigănească

O baladă ţigănească din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Realitatea.net: Familii mixte de saşi şi ţigani, surprinse într-un film documentar realizat de un român

Adela, soţia ţigancă a unui sas, şi Agnetha, soţia săsoaică a unui ţigan. Nu este o telenovelă, este studiu antropologic etnic-cultural transformat într-un film documentar – Adela & Agnetha. Iar trailerul acestui documentar se găseşte pe realitatea.net aici.

Geo Scripcariu, călătorul prin Ardeal din filmul documentar a făcut acum cîţiva ani o descoperire antropologică interesantă: undeva, în inima ţării, saşii şi ţiganii sînt vecini şi au format familii mixte. Fapte care în limbajul ştiinţific al autorului au denumirea de “Supravieţuire şi sincretism în Podişul Transilvaniei. Familii mixte de saşi şi ţigani”. În alt plan, Adela & Agnetha au devenit personajele unui documentar, studiu de caz venit să ilustreze teoria.

Prima familie de acest fel pe care a întîlmit-o a fost în toamna anului 2000 pe cînd făcea autostopul de la Sighişoara la Mănăstirea Sîmbata. A plecat de la premisa că dacă există cel puţin o asemenea familie într-un sat cu zece case ar putea să mai fie şi altele. Într-adevăr, cercetarea a demonstrat (cu o probabilitate redusă) că pot fi peste o mie de astfel de familii în Transilvania. În satul unde s-a filmat, Merghindeal, situat aproape de oraşul Agnita, a mai rămas o singură familie de saşi “puri”.

Filmul Adela&Agnetha a putut fi urmărit la Festivalul “Mişto” (6-8 august 2008) la Timişoara, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti în septembrie 2008, la ICR în octombrie 2008, la Festivalul de la Salonic.

Filmul Adela&Agnetha poate fi văzut la Festivalul “Mişto” (6-8 august) la Timişoara, va fi proiectat la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti în septembrie, la ICR în octombrie, la Festivalul de la Salonic şi la alte festivaluri de documentar şi de film antropologic din toată lumea.

Related External Links

George Apostoiu: Despre tigani, fara ipocrizie

Opinia lui George Apostoiu poate fi găsită aici, ea atinge mai multe aspecte ale situaţiei curente, atît pentru francezi, societatea europeana în general şi incapacitatea lor de a rezolva problema ţiganilor.

Expulzarea ţiganilor din Franţa este doar cea mai recentă încercare de a rezolva problemele pe care le ridică prezenţa lor acolo: taberele, hoţia, cerşitul, trafic de droguri şi persoane.  Este departe de a fi o reuşită, la fel cum încercările din ultimele secole n-au avut doar o rată de succes prea mare. Condiţiile sociale s-au impus de fiecare dată, aşa cum o fac şi acum, iar diferenţele dintre ele sînt de la cer la pămînt: acum două secole ţiganii au fost eliberaţi din robie, în timpul celui de-al doilea război mondial au fost trimişi în lagărele de muncă din Transnistria. Acum sînt doar evacuaţi în ţările de origine, doar pentru ca o mare parte dintre ei să caute să emigreze înapoi spre ţările unde pot cîştiga mai bine.

Related External Links