Hotnews.ro: Tineri arhitecti francezi construiesc adaposturi pentru tiganii romani la periferia orasului Lille

Hotnews scrie aici despre un grup de tineri francezi, formată mai ales din studenţi de la facultatea de arhitectură, care a hotărît să construiască adăposturi pentru ţigani.

Acţiunea se petrece în oraşul Lille (pe un teren de la periferie) din Franţa, iar iniţiativa a pornit după ce mai multe tabere de ţigani au fost dezmenbrate în regiune. Primul adăpost a fost inaugurat recent, a fost construit de către membrii “Atelierului solidarităţii” cu ajutorul familiilor de ţigani. Studenţii au vrut să evite ca familiile de nomazi să stea în continuare în corturi în condiţii precare de igienă.

Related External Links

EVZ.ro: Ţiganii care vorbesc limba lui Tudor Vladimirescu

Un articol din Evenimentul Zilei (îl găsiţi aici) îi are ca subiect pe băiaşi, adică o populaţie de ţigani despre care se spune că au fugit din România acum două secole şi s-au stabilit în sudul Ungariei, în jurul oraşului Pecs. Acum au cetăţenie maghiară, dar continuă să vorbească limba română într-o formă arhaică, aşa cum au învăţat-o strămoşii lor ca robi (adică sclavi) pe vremea cînd se aflau în Banat şi Ardeal.

Articolul îl conţine pe Tudor Vladimirescu în titlul pentru că baiaşii din Ungaria sînt consideraţi un muzeu al limbii române de pe vremea revoluţionarului român. Obiceiurile lor de ţigani s-au pierdut într-o foarte mare parte, iar de-a lungul s-au occidentalizat. Dar nu în întregime.

Articolul se merită citit.

Related External Links

Emmanuelle Pons: ţiganii din România

Descrierea cărţii scrisă de Emmanuelle Pons despre ţiganii din România este următoarea: Ce s-a intimplat cu rromii in ultimul secol ? Cine sint ei azi ? Ce spun cifrele – dar si tiganii insisi – despre felul in care traiesc, migreaza si coabiteaza membrii comunitatii cu romanii si cu celelalte minoritati ? O cercetatoare de la Sorbona a intreprins o ancheta in Romania asupra situatiei tiganilor in aceasta epoca de tranzitie.
Format: 13,5 x 20 cm

Cartea este încadrată la categoria sociologie şi poate fi comandată pe librarie.net.

Related External Links

Salată ţigănească de peşte

Nu ştiu în ce măsură chiar este o salată ţigănească, dar modul în care este descrisă este atipic, comparativ cu reţetele pe care le-am citit pînă acum. Ai găsit-o pe reţeteculinare.ro.

Ingrediente:

Te trailen bahtale toti nehalitii! Da la mama Amigdala cu o rateta da peshte da-i zace romanes da cand sa face sa hoftica dusmanii! Da ensperatie da’ la internetu’ fara numar fara numar fara numar! Ca tot o furara hai noshtri da la fabreca, mo!
Sa ia 2-3 macroi (d-aia de nu ie barii la burta, da? ),
enibahar boabe,
piper boabe,
dafin,
1 ceasca de otet,
4 rroja (adeca linguri) da ulei,
4 puruma (adeca cepe, ce, nu stiti, mo?)
2-3 cutii rosii far’ da cuaja intreji in bolioane, cine e shmecher si are de la ma-sa/matusa-sa/bunica-sa sa puie bulion de ardei, ardei capia, gras rosu, etc
1 lingurita da sare din aia barie da sa pune la muraturi.

Preparare:

Cum sa face: sa scoate matele la peste si sa taie in doua sau daca vreti in 3-4 bucati.

Intr-un litru jumate da apa sa pune ceasca da otet, enibaharu si piperu boabe si foi de dafin. Sa da in clocot ca la dascantecu da sperietura si cand sa face dafinu’ verde inchis frumos (asha o zas mama Amigdala) si ferbe apa acolo in ceauan sa adauga peshtele si sa mai lasa 5 minute sa sa fiarba. Dupa cele 5 minute sa scoate peshtele, sa scurje, sa aleje da oase si sa scoate pelita dupa iel si sa taie bucatele cu shuriu’. Oasele sa pune la o parte da dascantat da mucigai in borcane, da gandaci da bucatarie, da lingura da lemn da colinda singura si intoarce berbeleac limba-n gura ca-i cu leac, da sperietura si da umflatura sa pocneasca in gura. Na, ca zasai si pa asta!

P’orma intr-o tigaie sa calesc cele 4 puruma (astea ie cepe, ati uitat, nehalitilor? ), apoi sa pune cele 2-3 cutii da rosii taiate (daca ie prea groasa compozatia sa mai pune ceva sos de rosii), enibaharu’ si piperu’ da’ macinate (mama Amigdala pune piperu’ si macinat si boabe), 2 frunze de dafin, lingurita da sare si ardeii sau bulionu’ da ardei, boia iute/sau dulce dupa cum vrea mushchiu’ lu’ matale. Dupa ce sa face astea sa toarna intr-un ceauan peste peshte si sa lasa asa f’o 3 ceasuri.

Mentiuni:

De la esperenta lu’ mama Amigdala gustu’ e mai belea dupa o zi.
Si mai zace mama Amigdala ca fara enibahar te faci da bafta si da ce o mai fi ca nu iasa bun.

Bafto delo-delo nehalitilor, io ma duc sa vrajasc da telecomanda si voi sa imi zaceti cum va iesira!

Timp Preparare: 2 h
Complexitate: redusa

Related External Links

Nuntă de un milion de euro la Gorj

Imagini de la nunta ţigănească de la Costeşti, judeţul Argeş, dintre fata regelui ţiganilor, Dan Stănescu, şi Mihai Biriţă. După nuntă mireasa s-a mutat în Gorj, la mire. În fruntea alaiului au mers două limuzine şi zeci de maşini luxoase. Nunta anunţată cu surle şi tobe ar fi costat un milion de euro, dacă ar fi să ne luăm după spusele socrului mic.

Primul filmuleţ este reportajul celor de la Realitatea.

În continuare sînt imagini cu pregătirile pentru nuntă.

http://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqohttp://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqo

Related External Links

Nunţile ţiganilor în Europa

Se spune că toată lumea se bucură cu ocazia căsătoriei, mai ales dacă este vorba de dragoste. Chiar şi ţiganii fac asta, iar nunţile unora dintre ei au fost mediatizate destul de mult. De obicei este vorba de ţiganii cu bani, iar mediatizarea a trecut demult graniţele ţării: chiar şi francezii, italienii şi nemţii au aflat de ele.

Un articol din ziarul Adevărul, scris în decembrie anul trecut, tratează tocmai acest subiect: nunţile luxoase pe timp de criză. Îl puteţi citi aici, el prezintă un aspect al obiceiurilor ţiganilor. Ca de obicei, unii condamnă luxul etalat, chiar şi printre ţigani, pe alţii îi roade invidia, iar cei cu bani se distrează în continuare.

Related External Links

Nuntă la ţiganii din Zanea, judeţul Iaşi

Pe bzi.ro am găsit un scurt articol şi imagini de la o nuntă ţigănească. Din cîte am înţeles s-au căsătorit copiii unui bulibaşă şi au venit reprezentanţi ai etniei din cam toată ţara.

Reprezentantul ţiganilor a precizat la petrecere urmau să cînte manelistii Florin Salam şi Nicolae Guţă, că la masă urmau să fie servit zece curcani umpluţi, şapte purcei de lapte şi băuturi fine. S-a mai precizat că mîncarea a costat în jur de 10 mii euro şi că invitaţii urmau să arunce în medie 500-600 euro.

Comentariile articolului respectiv sînt de asemenea foarte sugestive.

Related External Links

Cîteva cuvinte despre nunta la ţigani

Spre deosebite de alte grupuri sociale, ţiganii nu prea acceptă oficializarea unei relaţii între ţigani şi persoane din afara etniei. În cazul în care un bărbat ţigan se căsătoreşte cu o fată din afară comunitatea acestuia poate să o accepte cu condiţia să se adapteze modului lor de viaţă. În mod normal, însă, este interzis ca o femeie ţigancă să îşi ia soţ care nu este ţigan.

Primul pas în realizarea căsătoriei este alegerea miresei. Este interesant că aspectul fizic este mai puţin important, în schimb sănătatea, virilitatea, manierele, caracterul si prestigiul in cadrul comunitatii sînt mult mai importante.

Pentru multe triburi de ţigani părinţii sînt cei care aleg mirese pentru copiii lor, şi încă de la vîrste mici. Ei consideră că este dreptul lor să găsească o mireasă potrivită pentru copil. Baiatul incepe prin a face curte şi în cazul în care cuplul este de acord să se căsătorească se face un schimb de cadouri cu valoare mică, simbolică. Tradiţiile ţiganilor o evaluare a miresei, adică o plată efectuată de către mire către familia miresi. Plata va compensa pentru pierderea fiicei şi este garantul unui comportament decent faţă de aceasta. După ce famiile cad de acord urmează o petrecere formală cu muzică şi dansuri.

De-a lungul timpului unele cupluri nu au fost de acord cu regimul impus de comunitate şi au fugit. Cei care s-au decis să se întoarcă au fost (de obicei) acceptaţi de comunitate în schimbul unei amenzi modice.

De obicei fata se mută în casa soţului după căsătorie, ea urmează să înveţe de la mama băiatului ce trebuie făcut pentru a avea grija de casă. Tinerii căsătoriţi nu se mută în casa noua pînă nu au primul copil, de asemenea nu se pot striga unul pe celălalt ca soţ sau soţie ci doar folosind prenumele pînă nu se naşte primul copil.

Related External Links

Nuntă ţigănească la Bruxelles

Se vede că dacă ai bani şi vrei să sărbătoreşti poţi să o faci oriunde.

Related External Links

Muzica ţigănească – Paraschiva

Eu te-am iubit Paraschivo
Ti-am spus-o de-o mie de ori
Si ca drept dovada ti-am prins gramada vreo 15 ghivece de flori (2x)

Te-am luat de la ma-ta de-acasa
In fusta si fara jupon
Ti-am luat si seminte, ti-am luat si bomboane, ti-am luat si chiloti de nilon(2x)

Tu nu mai iubit Paraschivo
Mi-ai spus de o mie de ori
Si ca drept dovada mi-ai trimis gramada sa-ti cresc toti copii din flori(2x)

Pe maica-ta si pe tot neamul
Sa nu va mai prind ca ma rogi
V-am scos de la pivnita cind v-a spart geamu’ ‘ti-ai dracu sa fiti de milogi(2x)

Au de te prind Paraschivo
Cu altu’ la brat pe gramond
Iti sparg si gagiul iti fur si poseta, va leg si va spinzur de un pom(2x)

Related External Links

Judecata ţigănească

Oricît de succinte şi de incomplete sînt ştirile de pe reţea care tratează judecata ţigănească, se poate observa cu uşurinţă diferenţele imense dintre ea şi judecata statului naţional. Unii ar spune că judecata ţiganilor este rudimentară comparativ cu cea acceptată din punct de vedere legal, dar este şi mult mai practică: ei, adică staborul (divanul ţigănesc), judecă probleme din interiorul etniei lor: furturi, găinării, adultere, diverse neînţelegeri care apar în orice comunitate. Singurul lucru pe care staborul refuză să-l judece este crima, acesta fiind transferată judecăţii statului. Adică criminalul este dat pe mîna poliţiei.

Judecata ţigănească este cu sute de ani mai veche decît codul civil românesc (şi, probabil, mai veche decît majoritatea codurilor civile europene) şi se bazează pe valori morale precum respectul, onoarea şi corectitudinea. Sancţiunile se bazează de obicei pe recompensă: cel care a furat sau a distrus bunul altcuiva trebuie să-l recompenseze pe proprietarul de drept. Dacă vreo fată promisă cuiva fuge cu altul trebuie plătită arvuna pe care familia a plătit-o cînd s-a făcut logodna. Nu există privare de libertate, aşa cum avem noi, românii. Doar la încălcările repetate ale legilor ţigăneşti inculpatul este alungat din comunitate, fără a avea posibilitatea de a se întoarce.

Detalii suplimentare despre judecată şi modul în care sînt aleşi judecătorii într-o comunitate de ţigani căldărari din judeţul Călăraşi se pot găsi aici.

Un articol din Ziarul Prahova care tratează acelaşi subiect este aici.

Related External Links