Nuntă cu lăutari, Bucureşti, 1998

Muzica lăutărească este un alt aspect al lumii ţiganilor. Nu toţi lăutarii au fost ţigani de-a lungul timpului, dar dintre cei mai cunoscuţi lăutari cei mai mulţi au fost ţigani. Ei erau invitaţi de obicei pe la nunţi, diverse sărbători, dar nu numai. Dar asta se va detalia într-un alt articol.

Seria de filmuleţe de mai jos este (relativ) recentă, din 1998, şi le-am găsit pe youtube. Este o nuntă la care au fost invitaţi lăutari, a avut loc în Bucureşti.

Ninel de la Braila (vioară), Nicu Dorel (Paun) (acordeon) şi Luis Iordache (ţambal) cîntă în faţa apartamentului miresei  (Fanica Feraru) înaintea ceremoniei nunţii.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal – el era tată miresei) cîntă tradiţionalul cintec de nuntă.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal) şi Aurică Turcitu (bass) cîntă o horă lăutărească în timp ce invitaţii dansează.

În jurul orei 5 dimineaţa Gicu Petrache cîntă o versiune clasică a cîntecului miresei în timp ce aceasta îşi schimbă vălul cu eşarfa de femeie măritată.

Related External Links

Am întîlnit ţigani fericiţi

Am intilnit si tigani fericitiTitlul original este Skupljaci perja, a fost lansat în 1967, iar cîteva informaţii despre el se pot afla pe imdb.com. Regia şi scenariul sînt semnate de către Aleksandar Petrovic. Dintre actori fac parte: Bekim Fehmiu (Bora), Olivera Vuco (Lence), Velimir ‘Bata’ Zivojinovic (Mirta), Gordana Jovanovic (Tisa), Mija Aleksic (Otac Pavle), Rahela Ferari (Igumanija), Severin Bijelic (Religiozni seljak/Bigoted man).

Related External Links

Gadjo Dillo – Tutti frutti

O melodie interpretată de ţigani din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Gadjo Dilo – Baladă ţigănească

O baladă ţigănească din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Realitatea.net: Familii mixte de saşi şi ţigani, surprinse într-un film documentar realizat de un român

Adela, soţia ţigancă a unui sas, şi Agnetha, soţia săsoaică a unui ţigan. Nu este o telenovelă, este studiu antropologic etnic-cultural transformat într-un film documentar – Adela & Agnetha. Iar trailerul acestui documentar se găseşte pe realitatea.net aici.

Geo Scripcariu, călătorul prin Ardeal din filmul documentar a făcut acum cîţiva ani o descoperire antropologică interesantă: undeva, în inima ţării, saşii şi ţiganii sînt vecini şi au format familii mixte. Fapte care în limbajul ştiinţific al autorului au denumirea de “Supravieţuire şi sincretism în Podişul Transilvaniei. Familii mixte de saşi şi ţigani”. În alt plan, Adela & Agnetha au devenit personajele unui documentar, studiu de caz venit să ilustreze teoria.

Prima familie de acest fel pe care a întîlmit-o a fost în toamna anului 2000 pe cînd făcea autostopul de la Sighişoara la Mănăstirea Sîmbata. A plecat de la premisa că dacă există cel puţin o asemenea familie într-un sat cu zece case ar putea să mai fie şi altele. Într-adevăr, cercetarea a demonstrat (cu o probabilitate redusă) că pot fi peste o mie de astfel de familii în Transilvania. În satul unde s-a filmat, Merghindeal, situat aproape de oraşul Agnita, a mai rămas o singură familie de saşi “puri”.

Filmul Adela&Agnetha a putut fi urmărit la Festivalul “Mişto” (6-8 august 2008) la Timişoara, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti în septembrie 2008, la ICR în octombrie 2008, la Festivalul de la Salonic.

Filmul Adela&Agnetha poate fi văzut la Festivalul “Mişto” (6-8 august) la Timişoara, va fi proiectat la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti în septembrie, la ICR în octombrie, la Festivalul de la Salonic şi la alte festivaluri de documentar şi de film antropologic din toată lumea.

Related External Links

George Apostoiu: Despre tigani, fara ipocrizie

Opinia lui George Apostoiu poate fi găsită aici, ea atinge mai multe aspecte ale situaţiei curente, atît pentru francezi, societatea europeana în general şi incapacitatea lor de a rezolva problema ţiganilor.

Expulzarea ţiganilor din Franţa este doar cea mai recentă încercare de a rezolva problemele pe care le ridică prezenţa lor acolo: taberele, hoţia, cerşitul, trafic de droguri şi persoane.  Este departe de a fi o reuşită, la fel cum încercările din ultimele secole n-au avut doar o rată de succes prea mare. Condiţiile sociale s-au impus de fiecare dată, aşa cum o fac şi acum, iar diferenţele dintre ele sînt de la cer la pămînt: acum două secole ţiganii au fost eliberaţi din robie, în timpul celui de-al doilea război mondial au fost trimişi în lagărele de muncă din Transnistria. Acum sînt doar evacuaţi în ţările de origine, doar pentru ca o mare parte dintre ei să caute să emigreze înapoi spre ţările unde pot cîştiga mai bine.

Related External Links

“Coteţul”, tabăra de ţigani români din Madrid, raiul maşinilor de lux

La începutul aceste luni ediţia de Spania a cotidianului Adevărul, versiunea de pe reţea, a dezvoltat într-un articol (pe care-l găsiţi aici) situaţia uneia dintre taberele de ţigani români de lîngă Madrid. Tabăra se numeşte El Gallinero (Coteţul), este ocupată de de ţigani români care trăiesc în condiţii mizere, fără curent electric, apă curentă sau toalete dar au maşini de lux.

În ciuda condiţiilor de trai insalubre, ei nu doresc să se întoarcă în România pentru că acolo cîştigă mai bine ca aici. Condiţiile de trai ar fi probabil aceleaşi dar munca este mult mai bine plătită prin Spania decît prin ţara de origine, iar nou născuţii au toate drepturile oferite de cetăţenia spaniolă.

Un articol similar, care abordează tot atitudinea ţiganilor despre revenirea în România, se găseşte aici. Elementul comun este îngrijorarea pe care expulzările din Franţa au provocat-o, iar concluzia comună este că România nu are ce să le ofere ţiganilor dacă ei s-ar întoarce.

Related External Links

Comisia Europeana lanseaza procedura de infringement impotriva Frantei pentru netranspunerea in legislatia interna a directivei privind libertatea de circulatie in UE

Este o ştire politică, dar are o legătură directă cu ţiganii. Acţiunile Comisiei Europene sînt o reacţie la acţiunea de expulzare a ţiganilor din Franţa. Fie că ne place sau nu, ţiganii au devenit o problema europeană.

Detaliile despre această ştire se pot găsi pe hotnews.

Related External Links

Cătălin Mihuleac: Nicolae Steinhardt despre ţigani

În articolul său de pe  Curentul.ro Cătălin Mihuleac face apel la un citat de-al preotului şi scriitorului Nicolae Steinhardt în care acesta îi descrie pe ţigani (aşa cum apare  în ediţia a doua a „Jurnalului fericirii“, Editura Dacia, 1992, pagina 205).

Am preluat citatul respectiv aici, iar restul opiniei lui Cătălin îl puteţi citi pe pagina celor de la Curentul, am pus locaţia lui mai sus.

„Printre ţigani. Rasismul este o demenţă, dar – cum să spun? – nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însuşirile ei, este o nerozie. Sunt mai degrabă certăreţi, rostul vieţii lor e gâlceava, harţa; fără de larmă şi tărăboi se asfixiază şi pier; pângăritori, au un dar neîntrecut de a terfeli totul; mincinoşi, minţim cu toţii, dar idealizăm realul, la ei e altfel, ca la antimaterie. Şi găsesc de cuviinţă să-şi întărească minciunile cu jurăminte grele: să-mi sară ochii, să-mi moară mama, să fiu nebun. (…) Şi nu le poţi intra în voie. Oricât de frumos le vorbeşti, orice umilinţă, orice făţărnicie: deopotrivă de inutile. Leneşi, urăsc pe cine le cere un efort, o lene îndărătnică, violentă, ca instinctul de conservare. Şi nu pot bea în cârciumi, numai afară, pe stradă, cu sticlele înşirate alături şi puradeii roată; o maidanofilie, un exhibiţionism, o nostalgie a bâlciului; şi un jind al ocării, ţipetelor, poalelor date peste cap. Spurcăciunea. Dracul sordid, dracul poltron, dracul ţopăitor. Cărora Coşbuc le-a găsit nume atât de potrivite şi care îşi fac din cur o goarnă“.

Related External Links

Tabăra de ţigani Triboniano închisă pînă la sfîrşitul lui octombrie

La Primăria din Milano a avut loc luni o întîlnire între primarul Letizia Moratti, prefectul oraşului Milano, Gian Valerio Lombardi, preşedintele Provinciei Milano, Guido Podesta’, preşedintele Consiliului Regiunii Lombardia, Davide Boni, precum şi consilierul Regiunii cu mandat pentru Siguranţă, Romano La Russa.

Oficialităţile au decis închiderea taberei de ţigani „Triboniano” pînă la sfîrşitul lunii octombrie. Iniţial primăria decisese ca unele familii din tabără să fie cazate în case sociale ale primăriei, dar ministrul Maroni şi partidul Liga Nordului s-au opus.

Articolul a apărut pe Adevărul.it.

Related External Links

Ţigani români expulzaţi din Danemarca intenţionează să dea statul în judecată

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză autorităţile daneze de încălcarea legislaţiei Uniunii Europene în cazul expulzării a 23 de ţigani originari din România. Aceştia vor să dea în judecată statul danez pentru că au fost deportaţi după ce au instalat o tabără ilegală în această ţară.

Experţi în domeniul drepturilor omului au apreciat că romii în cauză au un motiv întemeiat, atât timp cât România este ţară membră a Uniunii Europene, ceea ce garantează libera circulaţie a cetăţenilor săi, iar o incorectitudine precum instalarea unei tabere ilegale nu este un motiv suficient de puternic pentru a justifica o decizie precum expulzarea.

Poliţia declarase înainte de arestarea romilor că unii din ei furaseră diverse obiecte din locuinţe vecine.

Conform legislaţiei europene în domeniu, cetăţenii statelor UE nu pot fi deportaţi decît dacă reprezintă o ameninţare reală, imediată şi suficient de serioasă la adresa intereselor fundamentale ale societăţii.

Sursa articolului este aici.

Related External Links

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu şi moţiunea despre ţigani

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu a depus la începutul aceste săptămîni o moţiune în Parlamentul European pentru ca acesta să adopte o rezoluţie pe tema înlocuirii termenului de rrom cu cel de ţigan. Europarlamentarul a explicat că termenul rrom crează o confuzie cu cel de român, iar cel de pronunţia în limba engleză a acestuia (rome) este asemănătoare cu pronunţia Romei, capitala Italiei.

Sebatian Bodu a propus ca în documentele Comisiei Europene să fie folosit cuvîntul ţigan şi echivalentul său englezesc, gipsy.

Un proiect de lege pe aceeaşi temă urma să fie iniţiat PDL-istul Adrian Gurzău care vroia să interzică folosirea cuvîntului rrom.

Sursa articolului este aici.

Related External Links

Hotnews.ro: Tineri arhitecti francezi construiesc adaposturi pentru tiganii romani la periferia orasului Lille

Hotnews scrie aici despre un grup de tineri francezi, formată mai ales din studenţi de la facultatea de arhitectură, care a hotărît să construiască adăposturi pentru ţigani.

Acţiunea se petrece în oraşul Lille (pe un teren de la periferie) din Franţa, iar iniţiativa a pornit după ce mai multe tabere de ţigani au fost dezmenbrate în regiune. Primul adăpost a fost inaugurat recent, a fost construit de către membrii “Atelierului solidarităţii” cu ajutorul familiilor de ţigani. Studenţii au vrut să evite ca familiile de nomazi să stea în continuare în corturi în condiţii precare de igienă.

Related External Links

EVZ.ro: Ţiganii care vorbesc limba lui Tudor Vladimirescu

Un articol din Evenimentul Zilei (îl găsiţi aici) îi are ca subiect pe băiaşi, adică o populaţie de ţigani despre care se spune că au fugit din România acum două secole şi s-au stabilit în sudul Ungariei, în jurul oraşului Pecs. Acum au cetăţenie maghiară, dar continuă să vorbească limba română într-o formă arhaică, aşa cum au învăţat-o strămoşii lor ca robi (adică sclavi) pe vremea cînd se aflau în Banat şi Ardeal.

Articolul îl conţine pe Tudor Vladimirescu în titlul pentru că baiaşii din Ungaria sînt consideraţi un muzeu al limbii române de pe vremea revoluţionarului român. Obiceiurile lor de ţigani s-au pierdut într-o foarte mare parte, iar de-a lungul s-au occidentalizat. Dar nu în întregime.

Articolul se merită citit.

Related External Links

Emmanuelle Pons: ţiganii din România

Descrierea cărţii scrisă de Emmanuelle Pons despre ţiganii din România este următoarea: Ce s-a intimplat cu rromii in ultimul secol ? Cine sint ei azi ? Ce spun cifrele – dar si tiganii insisi – despre felul in care traiesc, migreaza si coabiteaza membrii comunitatii cu romanii si cu celelalte minoritati ? O cercetatoare de la Sorbona a intreprins o ancheta in Romania asupra situatiei tiganilor in aceasta epoca de tranzitie.
Format: 13,5 x 20 cm

Cartea este încadrată la categoria sociologie şi poate fi comandată pe librarie.net.

Related External Links

Salată ţigănească de peşte

Nu ştiu în ce măsură chiar este o salată ţigănească, dar modul în care este descrisă este atipic, comparativ cu reţetele pe care le-am citit pînă acum. Ai găsit-o pe reţeteculinare.ro.

Ingrediente:

Te trailen bahtale toti nehalitii! Da la mama Amigdala cu o rateta da peshte da-i zace romanes da cand sa face sa hoftica dusmanii! Da ensperatie da’ la internetu’ fara numar fara numar fara numar! Ca tot o furara hai noshtri da la fabreca, mo!
Sa ia 2-3 macroi (d-aia de nu ie barii la burta, da? ),
enibahar boabe,
piper boabe,
dafin,
1 ceasca de otet,
4 rroja (adeca linguri) da ulei,
4 puruma (adeca cepe, ce, nu stiti, mo?)
2-3 cutii rosii far’ da cuaja intreji in bolioane, cine e shmecher si are de la ma-sa/matusa-sa/bunica-sa sa puie bulion de ardei, ardei capia, gras rosu, etc
1 lingurita da sare din aia barie da sa pune la muraturi.

Preparare:

Cum sa face: sa scoate matele la peste si sa taie in doua sau daca vreti in 3-4 bucati.

Intr-un litru jumate da apa sa pune ceasca da otet, enibaharu si piperu boabe si foi de dafin. Sa da in clocot ca la dascantecu da sperietura si cand sa face dafinu’ verde inchis frumos (asha o zas mama Amigdala) si ferbe apa acolo in ceauan sa adauga peshtele si sa mai lasa 5 minute sa sa fiarba. Dupa cele 5 minute sa scoate peshtele, sa scurje, sa aleje da oase si sa scoate pelita dupa iel si sa taie bucatele cu shuriu’. Oasele sa pune la o parte da dascantat da mucigai in borcane, da gandaci da bucatarie, da lingura da lemn da colinda singura si intoarce berbeleac limba-n gura ca-i cu leac, da sperietura si da umflatura sa pocneasca in gura. Na, ca zasai si pa asta!

P’orma intr-o tigaie sa calesc cele 4 puruma (astea ie cepe, ati uitat, nehalitilor? ), apoi sa pune cele 2-3 cutii da rosii taiate (daca ie prea groasa compozatia sa mai pune ceva sos de rosii), enibaharu’ si piperu’ da’ macinate (mama Amigdala pune piperu’ si macinat si boabe), 2 frunze de dafin, lingurita da sare si ardeii sau bulionu’ da ardei, boia iute/sau dulce dupa cum vrea mushchiu’ lu’ matale. Dupa ce sa face astea sa toarna intr-un ceauan peste peshte si sa lasa asa f’o 3 ceasuri.

Mentiuni:

De la esperenta lu’ mama Amigdala gustu’ e mai belea dupa o zi.
Si mai zace mama Amigdala ca fara enibahar te faci da bafta si da ce o mai fi ca nu iasa bun.

Bafto delo-delo nehalitilor, io ma duc sa vrajasc da telecomanda si voi sa imi zaceti cum va iesira!

Timp Preparare: 2 h
Complexitate: redusa

Related External Links

Nuntă de un milion de euro la Gorj

Imagini de la nunta ţigănească de la Costeşti, judeţul Argeş, dintre fata regelui ţiganilor, Dan Stănescu, şi Mihai Biriţă. După nuntă mireasa s-a mutat în Gorj, la mire. În fruntea alaiului au mers două limuzine şi zeci de maşini luxoase. Nunta anunţată cu surle şi tobe ar fi costat un milion de euro, dacă ar fi să ne luăm după spusele socrului mic.

Primul filmuleţ este reportajul celor de la Realitatea.

În continuare sînt imagini cu pregătirile pentru nuntă.

http://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqohttp://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqo

Related External Links

Nunţile ţiganilor în Europa

Se spune că toată lumea se bucură cu ocazia căsătoriei, mai ales dacă este vorba de dragoste. Chiar şi ţiganii fac asta, iar nunţile unora dintre ei au fost mediatizate destul de mult. De obicei este vorba de ţiganii cu bani, iar mediatizarea a trecut demult graniţele ţării: chiar şi francezii, italienii şi nemţii au aflat de ele.

Un articol din ziarul Adevărul, scris în decembrie anul trecut, tratează tocmai acest subiect: nunţile luxoase pe timp de criză. Îl puteţi citi aici, el prezintă un aspect al obiceiurilor ţiganilor. Ca de obicei, unii condamnă luxul etalat, chiar şi printre ţigani, pe alţii îi roade invidia, iar cei cu bani se distrează în continuare.

Related External Links